4,620 matches
-
ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o cauzalitate directă exprimată prin evenimente trecute de ordin biologic (ereditate) sau psihologic (relații parentale sau personalitate) poate împiedica acceptarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din organizația scout-iștilor. Gwen își dă acordul pe acest „caiet de sarcini”. Stabilirea acestor obiective terapeutice prioritare se bazează pe analiza reclamațiilor spontane ale lui Gwen, a modului personal în care aceasta și-a definit problemele („teoria implicită” proprie, „atribuirile cauzale” proprii), a dorințelor sale de schimbare și a resurselor sale. Obiectivele secundare ale terapeutilui Pentru a se ajunge la un rezultat eficient și durabil, va fi necesar ca și alte elemente să devină rapid obiective ale terapiei: - controlul purgațiilor (vomismente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deprimat. Inferență arbitrară, abstracție selectivă, suprageneralizare, exagerare și etichetare inexacte. Imagine negativă de sine și pierderea motivației spontane. Pierderea greutății și a libidoului, tulburări de somn. Bedrosian și Beck, 1980. Stabilirea unei anumite distanțe, testarea ipotezelor alternative, schimbări ale atribuirilor cauzale, practica răspunsului rațional la gândurile disfuncționale... Beck, 1990; Young, 1990. Meichenbaum, 1977. Vezi Meichenbaum, 1977. Luria, 1966. "Ceea ce pacientul își spune sie însuși" în legătură cu problema sa sau în legătură cu lumea exterioară. Self instructional training. Eysenck, 1959. Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismului 50 II. Științele sociale sunt neinteresante: critica din partea istoriei 53 III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologiei 58 IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariate 71 I. Faza inițială 72 II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologiei 58 IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariate 71 I. Faza inițială 72 II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările multivariate 99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate 103 III. Controlul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariate 71 I. Faza inițială 72 II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările multivariate 99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate 103 III. Controlul multivariat 105 IV. Modele path multivariate 109 V. Modelarea deductivă formală 115 VI. Concluzii 120 Cursul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
I): reprezentările liniare bivariate 71 I. Faza inițială 72 II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările multivariate 99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate 103 III. Controlul multivariat 105 IV. Modele path multivariate 109 V. Modelarea deductivă formală 115 VI. Concluzii 120 Cursul 6. Modelarea alegerilor sociale (I): teoria jocurilor de două
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările multivariate 99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate 103 III. Controlul multivariat 105 IV. Modele path multivariate 109 V. Modelarea deductivă formală 115 VI. Concluzii 120 Cursul 6. Modelarea alegerilor sociale (I): teoria jocurilor de două persoane 123 I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegere 124
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unui studiu foarte important și stimulant a metodelor de cercetare calitative conceput de Gary King, Robert Keohane și Sidney Verba, care conține foarte multe percepte profunde privind design-ul de cercetare, modul de selecție al unităților de analiză și inferențele cauzale.2 Luate împreună, aceste trei volume asigură o instruire detaliată pentru cel care dorește să devină un participant activ în procesul de cercetare din științele sociale. Acest volum conține 13 cursuri, prezentate într-o succesiune logica: ele se vor introductive
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
precum și modul de testare a acestor conceptualizări. O bună parte din materialul celor treisprezece cursuri analizează strategiile cercetării din științele sociale. Vom discuta, de exemplu, tehnicile principale de proiectare a modelelor, incluzând atât modelele de alegere rațională, cât și cele cauzale, de selectare a observațiilor și de colectare a datelor, de analiză a modurilor în care sunt structurate datele, și de generalizare a concluziilor bazate pe eșantioane la populațiile din care sunt selectate eșantioanele. De-a lungul cursurilor vom sublinia alegerile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variație. Evenimentele singulare sunt semnificative pentru științele sociale în primul rând din perspectiva includerii sau a neincluderii în modelele generale de relaționare. De fapt, este aproape imposibil vreun comentariu de substanță despre evenimente singulare în absența unor structuri comparative și cauzale - referitoare atât la similarități, cât și la diferențe - care includ alte evenimente singulare. Cea de-a doua aserțiune filozofică generală este aceea că știința evoluează în două etape distincte. În prima etapă noi suntem cei care propunem lumii opinia noastră
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
analitică a cercetării empirice. Acestea vor arăta cum anume se formulează întrebările și cum sunt specificate relațiile pe care specialiștii din științele politice le propun lumii spre evaluare. Două dintre aceste cursuri se vor axa pe cauzalitate și pe modelarea cauzală, incluzând modele liniare bivariate și multivariate. Celelalte trei se vor ocupa de raționalitate și de modelarea alegerilor raționale, incluzând jocurile de două persoane și cele de n persoane. Următoarele patru cursuri se axează pe probleme de colectare de date și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
științific. Unora nu le place cuvântul „științific”, dar pentru mine acesta înseamnă doar „studiu riguros și sistematic”. Aceeași idee este susținută de către celebrul teoretician literar Northup Frye care spune: „Prezența științei în orice subiect îi schimbă caracterul din întâmplător în cauzal, din dezordonat în sistematic, apărând totodată integritatea acelui subiect de invaziile externe. Dar, dacă totuși există cititori pentru care cuvântul «științific» are conotații emoționale de un barbarism inimaginabil, aceștia pot folosi, în schimb, termenul de «sistematic» sau «progresiv»”.1 Unii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în termeni generali spre a fi potențial aplicabilă la mai mult de un singur caz. De obicei, în științele sociale, această frază a tezei este concepută ca o relație între două sau mai multe variabile și este exprimată în termeni cauzali. Forma tipică a frazei ce conține ipoteza este de tipul „dacă X... atunci Y...”. Cercetarea propriu-zisă se structurează astfel ca să testeze această aserțiune centrală. Cunoașterea se dezvoltă astfel datorită capacității noastre de a adăuga la sau de a elimina din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
faptele și afirmațiile într-un tot unitar, cu sens. Scopul pe care-l urmărim este cunoașterea sistematică. Acesta este domeniul teoriei. Adesea, cercetătorii sunt în dezacord cu privire la anumite interpretări fundamentale. Ei se deosebesc în evaluările privind motivațiile actorilor implicați, influențele cauzale și consecințele sociale. Există, în anumite domenii ale științelor sociale, școli teoretice diferite care polemizează asupra cercetării de zeci de ani. Rezultatele empirice obținute pot deveni foarte controversate atunci când sunt plasate într-un anumit context teoretic. Un studiu oarecare dobândește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe teren, sau probabilitatea înscrierii de goluri în condiții normale dintr-o lovitură de colț cu pasă scurtă, prin comparație cu una orientată înspre colțul lung. Pe noi ne interesează mai puțin echipa și statisticile individuale și mai mult factorii cauzali de bază ce afectează condițiile unui joc de succes. Aș merge chiar mai departe afirmând că, adesea, observatorul tipic înțelege mai puțin decât își imaginează. Să continuăm exemplul cu fotbalul. Într-un campionat trecut, România a făcut egal cu Georgia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un meci contând pentru calificările la Cupa Mondială, înscriind abia în ultimele minute de joc. Un comentator sportiv ar menționa cine a jucat pentru fiecare echipă, cine a jucat bine și cine modest. România fusese marea favorită. Dar ce factori cauzali au justificat această așteptare? Să fie faptul că poate jucătorii români sunt mai bine plătiți și hrăniți? Sunt oare antrenorii români sau tehnicile lor de antrenament mai bune? Au poate jucătorii români mai multă experiență? Rezultatul jocului este în mare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Ceea ce încercăm noi să facem este să specificăm în mod precis relațiile ce compun complexitatea activității umane, înțelegând că acest demers provoacă o serie de dispute teoretice despre natura legăturilor sociale și a motivațiilor individuale. Noi căutăm să oferim explicații cauzale modelelor și aspectelor ce apar în mod regulat în activitatea umană, înțelegând că pot exista întotdeauna explicații contradictorii care trebuie luate în considerare și analizate. Noi căutăm să facem deducții despre validitatea generală a afirmațiilor noastre, înțelegând că orice concluzie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
numărul cel mai mare de voturi. Reprezentarea proporțională prevede ca stabilirea aleșilor să fie făcută pe baza proporției de voturi pe care le-au acumulat partidele lor. Specialiștii din științele politice au descoperit că tipul regulilor electorale are un efect cauzal asupra formei de organizare a partidelor dintr-o anumită țară.2 Regula pluralismului în districtele cu un singur reprezentant încurajează un sistem bipartit. În acest caz, voturile acordate candidaților fără șanse de câștig sunt percepute ca o risipă. Să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
generale schițăm un model care să-i reprezinte trăsăturile esențiale cu mai mare claritate. Din acest model, derivăm apoi ipotezele specifice de testat. Emitem o ipoteză constând din variabile aflate într-o relație de un anume tip, cel mai adesea cauzal. Fiecare variabilă trebuie specificată, tot așa cum se cere a fi specificată și forma particulară de relație existentă între ele. Ipoteza este apoi plasată într-un context compus din alte relații posibile care pot afecta explicația. Acest proces analitic trebuie să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poată înțelege și reproduce în caz de nevoie. General - înseamnă că pe cât reușim să explicăm mai mult, pe atât lucrarea noastră devine mai valoroasă. Explicativ - înseamnă că încercăm să înțelegem de ce are loc un anume fenomen, de obicei în formă cauzală. Provizoriu - înseamnă că lucrarea noastră rămâne deschisă revizuirii sau respingerii pe baza unor cercetări ulterioare. Criticul nostru ipotetic ar putea susține că evenimentele umane sunt unice, iar societatea umană este prea complexă pentru a putea avea afirmații verificabile, generale și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
necesară științei normale nu poate reuși. Se poate considera că indivizii umani concep lumea în termenii unui moment singular și coerent în timp, care este prezentul, și ai unei succesiuni de astfel de momente în istorie; astfel, legăturile dintre factorii cauzali specifici, caracteristici științei normale, nu pot furniza explicații satisfăcătoare. Se poate presupune că indivizii umani investesc cu semnificații lumea din jurul lor, ocupând astfel un context cultural care este adesea diferit de cel al observatorului; drept urmare, subiectul cercetării și capacitatea investigatorului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din niște provincii din nordul unui stat din America de Sud. Un comentator abil ar putea face observația că rata ridicată a șomajului din provinciile nordice ar putea explica votul antiguvernamental în alegerile locale. Dar această afirmație căpăta sens ca posibilă explicație cauzală numai datorită afirmației nomologice implicite, aspect al științelor sociale sistematice, conform căreia o economie în stare proastă produce sentimente antiguvernamentale. Un reportaj dintr-un ziar ar putea relata că milioane de oameni din vestul Africii își părăsesc casele, iar un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu instaurarea foametei. Dar explicația aceasta are înțeles pentru noi numai datorită afirmației nomologice implicite conform căreia foametea determină migrația. Negarea relevanței pe care o are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt așa de evidente încât nu necesită enunțuri explicite. Afirmația că toate aserțiunile nomologice necesare explicării comportamentului uman sunt doar elementare implică negarea faptului că am putea spera
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Renașterea italiană, apariția fascismului. Putem descompune orice eveniment în cauze diferite, care se întâlnesc din întâmplare și dau naștere la o conjunctură unică. Dar un fenomen istoric este ceva mai mult decât o construcție mecanică rezultată din combinarea unor traiectorii cauzale limitate și distincte. În consecință, spune istoricul, trebuie să privim lucrurile ca toturi unitare. Chiar dacă le-am privi din perspectiva părților separate, ca fiind constituite din diferite lanțuri cauzale conectate în timp, tot nu trebuie să fim deosebit de interesați de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]