1,982,238 matches
-
și-a cărat printre bagaje și odrasla. Sigur, dacă ar fi plătit biletul de avion, patul de hotel și mesele, hai să zicem că un tată grijuliu e scuzabil că nu se desparte de fiica multiubită. Numai că nu era cazul: dl Păunescu poate face pe ghidul în Cișmigiu, după orele de serviciu, dar nu atunci când - zice el - reprezintă un popor întreg (e drept că poporul habar n-avea că se deplasează, prin reprezentanți, tocmai la Zidul chinezesc). Scăpat prin protecție
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
scrisoarea lui Eliade către Culianu. Sinonimia "obiectiv"-"pozitiv" pe care o reclamă autoarea cărții este tendențioasă. Istoria (și literară) a pretins dintotdeauna să se întemeieze pe obiectivitate ca pe o interpretare corectă a documentelor, dar asta nu înseamnă, în nici un caz, că a urmărit să ofere o viziune pozitivă asupra faptelor; obiectivitatea implică distanța critică, nicidecum identificarea ideatică ori emoțională. Altfel spus, cartea Alexandrei Laignel-Lavastine suferă de o tendențiozitate care îi umbrește meritele și, mai grav, îi subminează puterea de convingere
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
prin filtrul acestui presupus calcul de obnubilare a trecutului. Prieteniile, de exemplu, adesea pur științifice, cu evrei sînt considerate "utile" ca mijloace de protecție. Delirul acuzator devine de-a binelea sistematic în stabilirea a "patru cercuri" de amiciții utile în cazul Eliade: cercul unor savanți și scriitori celebri, de origine evreiască, cel al colegilor evrei, istorici sau filosofi, cu care colabora ori schimba opinii științifice, cercul celor cu un trecut similar antisemit cu al său și cercul foștilor legionari pripășiți în
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
a considera că întreaga operă a lui Eliade și Cioran, după ce au devenit celebri în lume prin operele lor savante ori prin literatura lor, e pătrunsă de spiritul care le-a animat legionarismul din anii '30. Desigur, dovada, în acest caz, e mult mai greu de făcut. Dar Lavastine nu disperă și, pe urmele lui Dubuisson, cel dintîi care a identificat antisemitismul funciar din Tratatul de istoria religiilor, caută cu orice chip să lege tezele savantului american de acelea ale emulului
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
văd clar și rogojinele zbătându-se în vânt și care încearcă să acopere trupul decapitat al statuii... brațul ridicat, îndreptat înainte și asupra căruia în acest moment se abate sfredelul electric neîndurător, dar nici brațul nu cedează. Rogojinele, în acest caz... totul e ca o pudoare a distrugerii... ele încercând să ascundă ceea ce, de fapt, toată lumea ar dori să vadă. Și tocmai când mă gândeam la asta, deodată rogojinele, sub presiunea vijeliei, cedează, se rup, cad în lături, se desfac asemeni
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
colectivă impune norme, criterii, precepte și identifică nenumărate trebuințe, soluții și decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității "Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
ca expresie a unei lecturi inițiatice căreia îi sînt supuse faptele diurne. Mutatis mutandis, în- tr-un registru similar este sacrificată și informația culturală, sobră și neutră după rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al unei opinii voluntariste, inflamate și, în cele mai multe cazuri, semidocte. În locul unei știri folositoare, corecte și fără emfază, care să identifice timpul, locul și natura unui anumit eveniment cultural, mediile oferă, într-o cantitate îngrijorătoare, păreri personale emise de către persoane inexistente în esență. Iar semnele sigure ale acestei inexistențe
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
stupide de vacanță" (Cuvântul liber - Deva = CLD, arhivă 2001); "veți ieși rușinați din această aventură telenovelistică" (fortunecity.com) - mai ales la apariția figurată în contexte inedite, de exemplu în ironii politice: "declarațiile telenovelistice ale premierului" (CLD 2002). Și în acest caz, schema se completează cu toate posibilitățile morfologice: uzul adverbial - "aceste experiențe îi permit să afirme, telenovelistic: "viața mea e un roman"" (a-arecords.ro) -, ca și substantivizarea în formă feminină, cu sensul "ansamblul telenovelelor; stilul, maniera lor" ("Noroc că încă nu
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
dimpotrivă, suma nereușitelor tuturor actorilor din lume. Este un interval chinuitor, la care prea puțini dintre noi, spectatorii ne gîndim. Așa cum poate nu ne gîndim la truda și spaimele scriitorului care însoțesc nașterea operei. Mi se pare însă că în cazul acestui spectacol contribuția regizorului este minimă, că textul este lăsat să curgă de la sine, ca la o lectură și că patetismele (structurale) ale actriței Clara Flores nu au fost suficient temperate. Poate că lipsa de experiență și postura greu de
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
uimiți ce număr imens de purtători de bulan susținem din debilele noastre salarii. Nu mă refer acum la situațiile în care localitățile din provincie au nenorocul să fie vizitate de către unul dintre "cei mari", președintele sau premierul. în astfel de cazuri, poliția, jandarmeria și forțele speciale au toate șansele să-i covârșească numeric pe cei atrași de idolii lor precum muștele de lampă. E drept, nu toți polițaii sunt localnici: unii sunt aduși din județele învecinate, după vechea tradiție ceaușeștiană. Printr-
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
o dublă greșeală: mai întâi, că polițaiul te va trata cu un sictir absolut, iar apoi există riscul ca tot el să dea bandelor adresa ta, și astfel să te trezești atacat în casă. Nu de alta, însă în destule cazuri polițiștii sunt principalii furnizori de "ponturi" ai lumii interlope. Cu ce se ocupă poliția română am constatat încă o dată în preajma Paștelui. Din înalt ordin guvernamental, hoardele Ministerului de Interne au năvălit, la intimidare, în piețe. Cu ce misiune? Simplu: să
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
înșelat de un escroc luîndu-l drept ceea ce vrea să pară, decît să-mi refuz confortul interior de a-i crede pe cei din jur înzestrați măcar cu un grăunte de bunătate. Să nu ne urîțim viața mai mult decît e cazul. Și nici să nu ne disprețuim între noi, din principiu. Dacă toți cei din jurul meu sînt niște ticăloși, mai mici sau mai mari, nu e cazul să mă uit și eu puțin în oglindă? Cred că nici obiceiul de a
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
cu un grăunte de bunătate. Să nu ne urîțim viața mai mult decît e cazul. Și nici să nu ne disprețuim între noi, din principiu. Dacă toți cei din jurul meu sînt niște ticăloși, mai mici sau mai mari, nu e cazul să mă uit și eu puțin în oglindă? Cred că nici obiceiul de a ne întocmi liste numai cu nonvalorile care ne conduc nu e mai sănătos. După părerea mea, oricare dintre noi ar trebui să aibă și o listă
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
de fiorul spaimei, am putea spune, parafrazîndu-l pe Sfîntul Ieronim, că cea cu pîntecele în suferință era însărcinată cu propria ei moarte". Într-un sens specific, putem aprecia că însăși analiza erosului, cu atît mai mult cu cît, fixată pe cazuri deviante și morbide, are o tonalitate implacabilă, ni se înfățișează ca un fapt demoniac, la nivelul subiectului care i se consacră cu o subiacentă conștiință a degradării ce se măsoară pe sine: "Sexualitatea (...) devine propriu-zis demonică (...) atunci cînd spiritul o
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
în scris, fie într-o altă manieră, funcționarea reală a gîndirii înafara oricărei preocupări de ordine politică sau morală... ceva de acest fel. Există termeni care nu sunt întru totul exacți - acest fapt nu are importanță acum. Dar în orice caz, neg complet din punctul meu de vedere automatismul psihic pur. Tot ceea ce Bréton denumea scriitură automată etc. nu mă interesează absolut deloc. Deci din acest punct de vedere resping complet suprarealismul. Este adevărat că suprarealismul a fost o mișcare importantă
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
sunt unul dintre cele trei personaje, am locuit în acea casă... etc. Deci tot ceea ce scrii este mai mult sau mai puțin autobiografic și în mod particular, mai toți autorii Noului Roman și-au alimentat operele cu biografia lor. În cazul lui Claude Simon, acest lucru este evident, în cel al Margueritei Duras, la fel, nu-i așa, și chiar în cazul lui Pinget situația e aceeași. R.B.: Credeți cumva că elementul autobiografic poate constitui firul Ariadnei într-un posibil labirint
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
puțin autobiografic și în mod particular, mai toți autorii Noului Roman și-au alimentat operele cu biografia lor. În cazul lui Claude Simon, acest lucru este evident, în cel al Margueritei Duras, la fel, nu-i așa, și chiar în cazul lui Pinget situația e aceeași. R.B.: Credeți cumva că elementul autobiografic poate constitui firul Ariadnei într-un posibil labirint de semnificații foarte bine elaborate foarte riguros stratificate? A.R.-G.: Nu. (pauză, eu aștept unele precizări dar hotărît, autorul adaugă
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
în Uniunea Europeană, că s-a săturat de străini, de influența Statelor Unite în NATO și de conspiraționismul mondial. Argumente de acest soi invocate, chipurile, de dragul democrației franceze, fac parte din arsenalul ideologic al extremismului. în definitiv CVTudor susține același lucru. În cazul strict al alegerilor din Franța, tribunul a dat o nouă probă a "curajului" său. A avut grijă să nu se declare, pe față, suporter al ideilor lui Le Pen, iar pentru a justifica de ce-l susține l-a numit pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
un aur la juniori. Prevederea celor care cumpără drepturile de transmitere n-a mers pînă la Patras, în Grecia, mai ales că fetele noastre de aur lipseau, tot în premieră, de la apel). A propos de fotbal: transmisiile ne permit, în cazul lui, să facem comparatism spontan. Ne uităm la un meci precum Sportul-Oțelul ca la unul din anii '50; apoi la unul din Primera Divison unde se joacă alt joc, de prin anii 2001. Cădem peste Național-Rapid, cu stopuri de trei
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]
-
ultimele cuvinte, ele își pot găsi rațiunea printr-o judecată nepărtinitoare, dezbărată de excesivele, la rîndul lor, scorii epocale. "Aventurierul" Nae Ionescu, interesant în definitiv și pe această cale, apt a sfida tiparele cumințeniei, uzanțele platitudinii, nici nu e un caz cu totul izolat, un excentric fără nici o legătură cu contextul marilor valori autohtone. Eminescianismul unora din tezele sale e bătător la ochi. Dacă nu ne revoltăm împotriva ziaristicii Luceafărului, de ce ne-am revolta împotriva celei a profesorului de metafizică? Aruncînd
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
mai strălucite minți ale epocii moderne. Dintr-o atare listă nu poate lipsi corespondența purtată cu unele dintre personalitățile timpului. Utilă și oportună pentru decantarea unor poziții teoretice, ea a fost foarte puțin tradusă până acum în limba română. Este cazul epistolelor schimbate cu Malebranche în discutarea unor concepte precum cel cartezian de întindere, sau teza conservării cantității totale de mișcare din Univers etc. în volumul de Scrieri filosofice alcătuit la Editura All de Adrian Niță (care semnează, în afara traducerii, și
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
General, ocupat în ultima vreme cu recursuri în anulare, mai vine și Poliția care nu știe unde să-l găsească pe Tartagă. Nu cred că polițistul român e atît de lipsit de minte pe cît vrea să pară în acest caz. Un sectorist mai insistent afla într-o jumătate de oră unde se află mușteriul său, dacă avea chef și, mai ales, ordin să-i dea de urmă. Iar dacă n-ar fi vuit presa, cine știe câtă vreme ar mai fi trecut
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
fi catadicsit Tartagă să se predea. N-aș fi scris despre această înfiorătoare mizerie, dacă între timp presa n-ar fi schimbat accentul, declarându-se mulțumită că Tartagă s-a dat prins, dar ignorînd precedentul pe care îl creează acest caz. Cine are bani și omoară beat oameni cu mașina în România nu stă în pușcărie nici doi ani, pentru o viață de om. O asemenea pedeapsă e aproape o invitație la reglări de conturi cu automobilul. Ceea ce s-ar putea
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
s-ar putea întoarce chiar împotriva lui Tartagă, în ipoteza că după ce va ieși din pușcărie pe capul lui se va pune un preț atrăgător, care să merite douăzeci și una de luni de închisoare. Asta mi se pare adevărata morală a cazului Tartagă și a bunăvoinței judecătorilor față de el. Judecători care cu un minim efort de imaginație ar trebui să se sperie de sentința pe care au dat-o.
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]