1,815 matches
-
epoca în care totul trebuia să fi fost descoperit de sovietici. Așa s-a născut întrebarea „Cum a descoperit Popov radioul?“ și răspunsul: „Păi, s-a dus la Marconi acasă și a văzut ceva mare și pătrat, acoperit cu un cearșaf. A smuls cearșaful și a întrebat «Vai, dar ce-i ăsta?». «Radioul», i-a răspuns Marconi. Și așa a descoperit Popov radioul“. LA LOC teleCOMANDA Patriarhia de 1X2 Alex SAVITESCU Avem un Patriarh de 1,80 lei. Nu, stați așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
totul trebuia să fi fost descoperit de sovietici. Așa s-a născut întrebarea „Cum a descoperit Popov radioul?“ și răspunsul: „Păi, s-a dus la Marconi acasă și a văzut ceva mare și pătrat, acoperit cu un cearșaf. A smuls cearșaful și a întrebat «Vai, dar ce-i ăsta?». «Radioul», i-a răspuns Marconi. Și așa a descoperit Popov radioul“. LA LOC teleCOMANDA Patriarhia de 1X2 Alex SAVITESCU Avem un Patriarh de 1,80 lei. Nu, stați așa, nu îmi propun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
palidă, câteva minute pe urmă un alt impuls o face să sară din fotoliu, aleargă la baie, dă drumul la robinete, le lasă să curgă cu toată presiunea, toarnă câteva picături de lavandă în cadă, aleargă la dormitor, alege un cearșaf alb, cu dantelă, îl așază pe pat, trage de perne, le desfață, le înfață cu alte învelitori curate, apa curge cu presiune la baie, se duce în hol, saltă capacul mașinii de spălat, îndeasă acolo lenjeria murdară apoi se dezbracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Se ridică, privi în jur ca și cum ar fi căutat pe cineva. La început soarele o orbi, pe urmă începu să perceapă oameni, pălării, mingi, saltele, zgomotul mării. Avea un apăsător sentiment de pierdere a cuiva drag, apropiat. Se întoarse pe cearșaf, așteptă. Nemișcarea o scotea din minți, i se părea o tortură pentru cineva care voia să alunge imagini recente, cutremurătoare. Mult timp nu reuși să se mențină opacă. Îi văzu fața lui Ovidiu, foarte aproape, printr-o lupă puternică: porii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lucruri cu totul noi pentru ele. Apoi, Reiko i-a imitat pe câțiva dintre pacienții de la sanatoriu. Și asta ne-a amuzat. Naoko a început să caște pe la ora unsprezece, așa că Reiko a desfăcut canapeaua, mi-a dat o pernă, cearșafuri și pături. — Dacă ți se face poftă în toiul nopții să ne violezi, ai grijă să nu ne încurci, spuse Reiko. Cea neridată, din stânga, e Naoko. — Mincinoaso! Eu dorm în dreapta, spuse Naoko. — Apropo, am aranjat să fim libere mâine după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de scârbă de sine au provocat Înlăuntrul lui o reacție negativă, iar acea necesitate a revenit chiar mai puternică, sub forma EI. EA se abătea asupra lui oriunde, În orice moment al zilei. În baie, În pivniță, În toaletă sub cearșaf, În living și uneori, când se strecura În camera surorii lui mai mici, atunci când ea nu era prin preajmă, În patul ei, pe scaunul ei, lângă biroul ei... Ca un patriarh capricios EA cerea supunere absolută. Oricât de mult s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
astronavă. Dar Norman se simțea foarte obosit, Își simțea ochii grei; se gândi că s-ar putea să adoarmă stând acolo În fața monitoarelor. Se scuză grăbit, se Întoarse În dormitor și se Întinse pe pat. Nu-i mai păsa că cearșafurile erau umede, nici că perna era rece și nici că motoarele diesel zumzăiau În cilindrul Învecinat. Își spuse: „Asta e o reacție foarte puternică de evitare.“ Și adormi. DINCOLO DE PLUTO Norman se ridică din pat, căutându-și ceasul, dar Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
vinerea; ca să fii nervos, te-a ținut vreme de trei zile numai cu ceai chior și Almanahul Bristol; colac peste pupăză, te-a pus să mergi pe jos nu știu câte cvartale; te-a cărat la o adunare de druzi Înveliți În cearșafuri și, ca și cum frica n-ar fi ajuns ca să-ți ia mințile, a inventat istoria cu zodiile din almanah. Omul era pus pe șotii; Încă nu verificase (și nici n-are să mai verifice) registrele contabile ale lui Izedin; vorbeau de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fost să duc mâna la buzunarul interior: acolo era etuiul, iar În el, autenticul non pareil. Ușurat, am deschis fereastra. Lumină. Răcoare. Larma nebună a păsărelelor. O dimineață micuță și nebuloasă de Început de ianuarie. O dimineață somnoroasă, ghemuită sub cearșafurile ceții alburii. De la poezia dimineții am trecut pe negândite la proza vieții, care mi-a bătut la ușă. Am deschis. Era subcomisarul Grondona. M-a Întrebat ce căutam În cușeta aceea și, fără să-mi aștepte răspunsul, mi-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bulucindu-se cu pistolul În mână În șandrama. Bradford s-a predat la fix. A ridicat brațele, dar n-a aruncat bastonul Împletit, nici nu și-a scos pălăria. Fără să mai piardă vreun minut, l-au Înfășurat Într-un cearșaf adus ex profeso și l-au dus pe sus cu ei, plângând și zbătându-se. Le-a atras atenția greutatea lui insignifiantă. Când procurorul, doctorul Codovilla, l-a acuzat de abuz de Încredere și atentat la pudoare, Bradford a capitulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aveam adversaru ăla dă ie ăl mai sănătos patriotizm. Mă gândeam decât la Monstru și că a doua zi o să-l văz zâmbind și turuind ca marele lucrător argentinean ce ie. Îți promit că ieram așa escitat, că pă loc cearșafurile nu m-au mai lăsat să suflu ca balenoiu. Abia când au sositără ingherii am putut să dau cu soiu, care ie tot așa obositor ca nesomnu, deși Întâi am visat o seară dă când ieram io puștan, care răposata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și cu praf ruginiu de cărămidă. Vorbeau gros și repezit, în timp ce palmau țigări fără filtru și scuipau, la intervale regulate, materie vâscoasă, a cărei secreție era stimulată, neîndoielnic, de mahorca otrăvită. La prânz, îi vedeam întinși pe pământ, lângă efemere cearșafuri de ziar, rupând bucăți mari de pâine, pe care le înmuiau în zacuscă și peste care presărau cu zgârcenie felii de slănină și de ceapă. Sticla ordinară cu țuică trecea din mână în mână, toropind cefele arse de soare și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
N-am zis nimic, ca nu cumva să-i vină mamei ideea să mă pună să-l cos, dar mătușa mi-a urmărit privirea și și-a dat seama. S-a dus la comoda de alături, de unde a scos un cearșaf mare, pe care erau cusuți mulți, mulți nasturi - de toate mărimile și culorile. Tocmai voiam s-o întreb ce-i cu ei, când și-a dus degetul la gură și a închis ușa. Apoi a pus cearșaful pe canapea lângă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
a scos un cearșaf mare, pe care erau cusuți mulți, mulți nasturi - de toate mărimile și culorile. Tocmai voiam s-o întreb ce-i cu ei, când și-a dus degetul la gură și a închis ușa. Apoi a pus cearșaful pe canapea lângă mine și mi-a zis în șoaptă: — Când mi-au demolat casa, în ’88, și a trebuit să mă mut cu toate lucrurile în apartamentul ăsta, am renunțat la hainele lui unchi-tu, că nu mai aveam
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lucrurile în apartamentul ăsta, am renunțat la hainele lui unchi-tu, că nu mai aveam unde să le țin. Dar am păstrat nasturii. Toți. De la paltoane, de la cămăși, de la pijamale și sacouri. I-am tăiat și i-am cusut pe cearșaful ăsta, ca să nu se piardă. Uite, mi-a zis și a pus arătătorul pe niște nasturi mari, negri, ăștia sunt de la paltonul de stofă pe care i l-am făcut în ’64, după ce-a ieșit din închisoare. N-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
s-a încrețit într-un zâmbet larg. Aveam șaisprezece ani. Ce scandal a fost, toată lumea a comentat. El în costum negru cu cămașă gal benă, iar eu cu rochie galbenă și un trandafir negru în corsaj. Într-un colț al cearșafului mi-a ară tat un nasture liliachiu. — De la cămașa pe care o purta când m-a părăsit pentru guraliva aia de la contabilitate. S-a întors după două săptămâni, dar cămașa nu i-am mai călcat-o niciodată. Din ea am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
înăuntru. Mi-am schimbat în viteză poziția pe canapea și, pentru prima dată, m-am bucurat că purtam fustă - o dovadă de respect pentru mătușa, după părerea mamei -, fiindcă am înfoiat-o cât am putut și am reușit să acopăr cearșaful. Mama a închis ușa, iar eu am revenit la locul dinainte, pipăindu-mi urmele lăsate de nasturi pe fund. Tanti Neli mi-a făcut cu ochiul. — De-asta nu mai am nevoie să-mi cumpăr nasturi, am aici destui. Doar
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nasturi pe fund. Tanti Neli mi-a făcut cu ochiul. — De-asta nu mai am nevoie să-mi cumpăr nasturi, am aici destui. Doar că nu mai văd așa bine și, ultima dată când am tăiat unul, am ciupit nițel cearșaful. Mi-a arătat o găurică. Am zis că e păcat și m am oferit s-o cos. Și să-i tai eu nasturele care-i trebuie pentru bluză, am vederea bună, chiar dacă port ochelari. Tanti Neli mi-a zâmbit, m-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
s-o cos. Și să-i tai eu nasturele care-i trebuie pentru bluză, am vederea bună, chiar dacă port ochelari. Tanti Neli mi-a zâmbit, m-a mângâiat și mi-a dat foarfeca. Apoi ac și ață. Și, în timp ce coseam cearșaful, m-am gândit că vinerea viitoare o să-i arăt mingea de tenis pe care Geo a desenat profilul meu. Cred că o să-i placă. Anca Vieru Efecte secundare Am început să folosesc crema de față cu enzima XYZ de vreun
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
naște viața. La doar câțiva pași mai încolo, dinăuntrul morgii răzbat luminițe pâlpâind sporadic prin ninsoare, într-un dans fascinant. În încăperea în care intru se află un pat de fier, iar pe pat e un trup acoperit cu un cearșaf alb, pătat de sânge, la căpătâiul căruia ard câteva lumânări. E liniște, pe jos sunt urme de sânge, cârpe murdare și cărămizi sparte, iar ceara se scurge agale pe mâinile cadavrului. Dau la o parte cearșaful și, în cea mai
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
trup acoperit cu un cearșaf alb, pătat de sânge, la căpătâiul căruia ard câteva lumânări. E liniște, pe jos sunt urme de sânge, cârpe murdare și cărămizi sparte, iar ceara se scurge agale pe mâinile cadavrului. Dau la o parte cearșaful și, în cea mai urâtă morgă din lume, văd limpede trupul înțepenit al celui pe care până odinioară îl strigam tată. Are urme de sânge pe gât, e murdar și îmbrăcat cu niște haine jerpelite, fără o cizmă și cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Iuliu Maniu, blocul cu salonul de bron zat, curajul presupune revenirea în camera în care se sărbătorește ajunul morții. Diego, por favor, no te vayas. Și din podea cresc furnici care îmi escaladează fricile de joi seara. Mă așez pe cearșaf, între bunica și sora ei. Sora ei este aici pentru că trupul nu îi mai folosește decât la ocupat un loc în pat. Îm pre ună, au 153 de ani. Voi sunteți cea mai longe vivă bunică de pe planetă. Cu singurul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
singura pleoapă funcțională și tace. O să mai trec pe aici doar în cealaltă viață, cea în care o să am o pereche de aripi în plus, să i le dau să zboare, să plece din lumea în care pământul e un cearșaf plin de pișat, copacii sunt tuburi de oxigen și singurii oameni din jur sunt sora ei, plictisită să o îngrijească, și eroii unor telenovele penale. Apăs clanța apartamentului 10. Sărumâna, rămâ neți cu bine. La ușă, Dumnezeu așteaptă să intre
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de o preferabilă maturitate, îndepăr tându-mă de posibilul plâns. Am avut parte de câteva discuții revigorante, de un chip frumos de femeie, de prietenia de moment a unui croitor, de fragmente de credință, de apă rece, de somn adânc, de cearșafuri curate, de fructe proaspete, de băuturi tari și de stări fine. Am avut parte și de lucruri negre, dar încă nu simt nevoia să le rememorez. Eu și pisica, singuri, călătorind. Viețile de pisică și sufletele mele dialogând. Solitudine. O
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
doamna Vincent, și fiul lor de șase ani. Trăia de doi ani și jumătate la cîțiva centimetri distanță de familia Vincent, dar existențele lor n-ar fi putut fi mai despărțite. În ziua sosirii lui Jim, doamna Vincent atîrnase un cearșaf vechi În jurul părții lui de cameră. Ea și soțul ei - agent de bursă la Bursa din Shanghai - nu suportau prezența lui Jim, iar În decursul anilor fortificaseră unicul lor colț, Înșirînd laolaltă un șal ros, un combinezon și capacul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]