1,151 matches
-
opt zecimi dintr-un procent al valorii activelor fixe ale unității. Costul pierderilor din compromiterea informațiilor importante se poate preconiza a fi următorul: • aproximativ un cent și jumătate pentru fiecare înregistrare cu restricții de utilizare la nivel de unitate; • trei cenți pentru fiecare înregistrare privată sau confidențială; • șapte cenți pentru fiecare înregistrare confidențială (secretă) la nivel de firmă. Atragem atenția că toate valorile de mai sus sunt doar statistici, deci, în anumite condiții, pot fi destul de periculoase. Ilustrativ este cazul statisticianului
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fixe ale unității. Costul pierderilor din compromiterea informațiilor importante se poate preconiza a fi următorul: • aproximativ un cent și jumătate pentru fiecare înregistrare cu restricții de utilizare la nivel de unitate; • trei cenți pentru fiecare înregistrare privată sau confidențială; • șapte cenți pentru fiecare înregistrare confidențială (secretă) la nivel de firmă. Atragem atenția că toate valorile de mai sus sunt doar statistici, deci, în anumite condiții, pot fi destul de periculoase. Ilustrativ este cazul statisticianului care nu știa să înoate și care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
menținerea calității - factorul uman. Publicând cartea Quality Is Free, Phil Crosby probabil a avut o contribuție importantă aducând calitatea în atenția directorilor de companii din țara sa. El a scos în evidență că majoritatea companiilor cheltuiesc pe calitate 25 de cenți la fiecare dolar obținut din vânzări, fie realizarea de produse și servicii de calitate, fie rezolvând probleme. Mii de directori executivi și manageri s-au grăbit să participa 2 la seminariile sale, interesați să afle cum să economisească bani prin
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
fabrică, ce are circa 1.500 de angajați, dispunea de peste 193.330 de idei. Un inginer din cadrul unei reputate întreprinderi de calculatoare s-a aplecat către mine și mi-a spus: „Pariez că unele dintre ele nu valorau nici zece cenți!”. Sunt sigur că avea dreptate. Unele dintre aceste sugestii nu valorau nimic, dar procesul care încurajează oferirea atâtor sugestii valorează milioane. Din păcate, nu este o opinie împărtășită de lumea americană a afacerilor. De prea multe ori credem că: „dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 " CENTO FRANCHI et CENT FRANCS, dans la neige tu es marrant, avec la montagne tunnel tu fais Suisse, tu fais label de la banque en bleu ciel, tu m'apportes vingt pots de miel sel aquarelle marelle ficelle bretelle passerelle cannelle chanterelle ruelle truelle maquerelle
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e și nou. Introduceretc "Introducere" „Învățătura va păzi căile vieții drepte, dar Învățătura nepusă la Încercare șpoateț rătăci.” Pildele lui Solomon, 10,17 Vă puteți imagina cum ar fi să pierdeți un client de două milioane de dolari pentru 60 de cenți? Așa ceva s-a Întâmplat acum câțiva ani În Spokane, Washington. Conform unui reportaj din USA Today („Bank Gets $2M Lesson” Ă „Banca primește o lecție de două milioane de dolari”), John Barrier a avut parte de o experiență bancară neplăcută. După ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Femeia a Încheiat astfel: „Dacă angajata mea m-ar fi Întrebat, aș fi autorizat reducerea”. Ascunzători Cum pierde o bancă un client care a depus 2 milioane de dolari pentru o operațiune de Încasare a unei amenzi de 60 de cenți? Cum pierde o librărie o achiziție de 100 de dolari din cauza unei reduceri de 1,27 dolari? Răspunsul la ambele Întrebări este că managerii nu-și Învață angajații că politicile sunt doar un ghid de comportament, și nu ceva după
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
vreau să cumpăr nimic”, a Îngăimat el. Surprins, l-am Întrebat de ce mai venise. „Păi”, a spus el, „am fost ieri pe la magazinul care Îți face concurență și am văzut că la ei șuruburile se vând câte două la 10 cenți. La tine costă 6 cenți bucata. Am venit să-ți spun că e puțin cam scump”. Acestea fiind spuse, Homer mi-a Întors spatele și a plecat, ținând strâns premiul sub braț. Cruda realitate a afacerilor cu articole metalice este
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Îngăimat el. Surprins, l-am Întrebat de ce mai venise. „Păi”, a spus el, „am fost ieri pe la magazinul care Îți face concurență și am văzut că la ei șuruburile se vând câte două la 10 cenți. La tine costă 6 cenți bucata. Am venit să-ți spun că e puțin cam scump”. Acestea fiind spuse, Homer mi-a Întors spatele și a plecat, ținând strâns premiul sub braț. Cruda realitate a afacerilor cu articole metalice este că produsele vândute sunt În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
y Europa, in: Revista de Crítica Literaria Latinoamericana, 16/1982; Otras reflexiones 251Note sobre eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de la America Latina y Europa, in: Casa de las Americas, 150/1985, pp. 68-78. 5. H.H.H. Remak, cf. Roland Mortier. Cent ans de litterature comparee, in: proceedings of the IX Congres of I.C.L.A. (Innsbruck, 1981), I, p. 12. 6. Adrian Marino, La «letteratura europea», oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103, 7. Theophile Obenga, Culture et integration africaine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
adusă de gerurile iernii lui 1709, ei au fost obligați să amaneteze mica lor fermă din Hallier, cea care este mai aproape de Guilloterie. Această bunică a spus nepoților săi orfani că a cumpărat pîine cu 12 livre și 50 de cenți. Ea a murit la vîrsta de 83 de ani. Pierre s-a căsătorit cu Marie Chauveau în 1714: ea locuia la Courcelles. El s-a căsătorit cu trei femei de la care a avut mai mulți copii care au murit tineri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
essor des élites politiques en Europe, Paris, Fayard, 1998. Michel Zink, Littérature française du Moyen Age, Paris, PUF, 1992. Jean Richard, Saint Louis, roi d'une France féodale, soutien de la Terre sainte, Paris, Fayard, 1983. Jean Favier, La Guerre de Cent Ans, Paris, Fayard, 1980; reed. col. "Marabout-Histoire", 1986. Aspectele lingvistice, literare și artistice Philippe Wolff, Les Origines linguistiques de l'Europe occidentale, Publicația Universității din Toulouse, 1982, ed. a II-a. Daniel Poirion, Précis de littérature française du Moyen Age
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ban rotund făcut din aur, pe care-o să-l capete ăl de-o zărească mai întîi nu știu ce balenă. De ce s-or zgîi la banul ăsta, atîta? E drept, valorează șaisprezece dolari, ceea ce face nouă sute șaizeci de trabuce, a doi cenți bucata. Eu, unul, nu-mi murdăresc buzele cu-o pipă, ca alde Stubb, dar îmi plac trabucele - iată deci nouă sute și șaizeci de trabuce. Hai, Flask, cațără-te pe catarg și deschide-ți bine ochii! Cum să numesc asta - înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
libération conditionnelle dans le droit pénal roumain, A.U.I., Științe juridice, 1973, p. 27 4 A. Wisemer, Le système progressive dans l'exécution des peines, Informations pénitenciers suisses, 1973,nr. 83, p. 40 5 M. Vize, Il y a cent ans...la libération conditionnelle, Revue sciences criminelles, 1985, și. з33 6 G. Van Eikema Hommes, P. Tak, Examen critique de la nouvelle législation neerlandaise concernant la libération conditionnelle (avance) et le sursis avec mise à l'épreuve, Revue sciences criminelles, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Americii au fost anulate de căderea bursei din anul 20006. Chiar În cursul relansării economice rapide din a doua jumătate a anului 2003, salariul mediu pe oră pentru pozițiile nemanageriale din birourile și fabricile americane a crescut cu numai trei cenți, după cum arată Bureau of Labor Statistics - de abia suficient pentru a ține pasul cu inflația. Aceasta este cea mai scăzută creștere a salariilor pe care America a avut-o În mai mult de patruzeci de ani7. În plus, locurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au rugat să dea telefoane unor persoane necunoscute pentru a le cere o donație în vederea unui act caritabil. O jumătate dintre subiecți urmau să primească câte 10 cenți pentru fiecare contribuție obținută, iar cealaltă jumătate un dolar. Unora li se creaseră impresia că vor reuși să obțină foarte multe contribuții, altora li se spuseseră contrariul. De fiecare dată când subiectul forma un număr, complicele experimentatorului răspundea și refuza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau din cauza furiei intense a complicelui. Subiecții care se așteptau să ia câte un dolar pentru fiecare donație au reacționat cu mai multă furie decât cei care așteptau doar 10 cenți. De asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează declanșarea agresivității, gradul de frustrare determină gradul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru a permite măsurarea agresiunii fizice indirecte. Într-un studiu (Barnett, 1979), studenții de sex masculin au participat la un experiment în schimbul a doi dolari și câteva credite academice. Subiecții trebuiau să reducă de la 0 (tasta 0) la 95 de cenți (tasta 9) suma pe care experimentatorul vroia să i-o dea complicelui de fiecare dată când acesta comitea o eroare. Această paradigmă măsoară agresivitatea fizică indirectă, subiectul suprimând o parte din banii care-i reveneau complicelui. Paradigma operării libere (Cherek
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
villes françaises après 1945, Les Cahiers de l'Institut d'histoire du temps présent, nr. 5, iunie 1987, Paris, CNRS, p. 83. 147 Citat de F. Boucher, art. citat, 1987, p. 91. 148 Vezi Roger Priouret, La Caisse des dépôts, cent cinquante ans d'histoire financière, Paris, PUF, 1966. 149 Jean-Claude Toubon, Annick Tanter, "Les grands ensembles et l'évolution de l'intervention publique", în Hommes et Migrations, nr. 1147, octombrie 1991, pp. 6-18. 150 Vezi Jean Dusquesne, Vivre à Sarcelles
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încă nu fuseseră admise în Uniunea Europeană. (n. trad.). 138 La situation de l'agriculture dans l'Union européenne, Raport 1995, Comisia Europeană, Bruxelles, 1996, p. 85; și Bulletin de l'OIV, Paris, noiembrie-decembrie 1995. 139 L. et J. Orizet, Les cent plus beaux textes sur le vin, Saint-Germain-des-Prés, Le Cherche-Midi (éd.), Paris, 1984, p. 11. 140 În original Ballade des franc-buveurs (n. trad.). 141 Fragment din comedia lui Molière, Burghezul gentilom, preluat din volumul Molière-Teatru, traducere de Victor Eftimiu, Editura Univers
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pe cea din Germania anului 1923): cinci cvintilioane (530) de pengõ la un dolar, ceea ce Însemna că atunci când forintul a Înlocuit pengõ În august 1946, toate bancnotele maghiare aflate În circulație valorau la un loc a mia parte dintr-un cent. În Germania nu funcționa nici o monedă. Piața neagră Înflorea, iar țigările erau moneda de schimb acceptată: Învățătorii din taberele de refugiați erau plătiți cu cinci pachete pe săptămână. În Berlin, un carton de țigări americane se vindea cu 60 până la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru împărtășanie, numele lui devenind astfel subiectul multor glume. Uneori, prenumele sfântului patron a fost descompus în mai multe combinații evocatoare de sacru ("vin sang" (fr.) vin sânge). Alteori, s-a vrut ca patronimul să fie sinonim al abundenței ("vin cent" (fr.) vin cent). Variațiile posibile din jurul cuvântului "vin" explică în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lui devenind astfel subiectul multor glume. Uneori, prenumele sfântului patron a fost descompus în mai multe combinații evocatoare de sacru ("vin sang" (fr.) vin sânge). Alteori, s-a vrut ca patronimul să fie sinonim al abundenței ("vin cent" (fr.) vin cent). Variațiile posibile din jurul cuvântului "vin" explică în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-o perioadă crucială
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
formulée par Antoine Berman.115 Îl convient maintenant de développer le sujet, afin de déceler son importance, en conformité avec l'intérêt de notre démarche. Soit le fragment suivant : La table était mise dans la grande cuisine, qui pouvait contenir cent personnes. On s'assit à deux heures. À huit heures, on mangeait encore. [...] Le cidre jaune luisait, joyeux, clair et doré, dans leș grands verres [...]. Entre chaque plat on faisait un trou, le trou normand, avec un verre d'eau-de-vie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vamale pentru statele ce beneficiau de Clauză. Această reducere adîncea diferența dintre taxele cu Clauză și cele fără Clauză. De exemplu, produsul de bază pe care-l exporta România către Statele Unite era combustibilul. Fără Clauză, taxa vamală era de 5 cenți pe galon, iar cu aceasta, de 1,25 cenți pe galon 1478. Pe 4 ianuarie 1972, Bogdan s-a întîlnit cu Herb Stein, de la Consiliul de Consultanți Economici, pentru a aranja îndelung amînata vizită a lui Manea Mănescu în Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]