66,018 matches
-
secretă a lumii neajunse de ochi omenesc, În Întunecata și recea lume minerală. În timpul ăsta harnica viță an de an, vară de vară și toamnă de toamnă adună foarte multe raze de soare pe care le amestecă bine cu albastrul cerului, cu sarea pământului și cu sângele Domnului. Se așează toate astea la căldura lui “Cuptor” și se lasă la copt. Din când În când, se dau câteva ploi rare dar repezi, cu miros de vară și de fulger zvântate repede
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
șobolani. Atunci am Înțeles de ce câțiva copii aveau urechile roase. Mai mult decât obosită, am adormit. Prima mea noapte de somn În iad! M-am trezit spre dimineață, În aceeași poziție. Nu se luminase. Amorțită, am Întins mâinile, instinctiv, spre cer, tocmai În momentul În care a intrat pe ușă Îngrijitorul. Mirosea a butoi. Te-ntinzi, curvă mică, ai!? Mă-ta unde-i, fă? Fi-ți-ar mă-ta a...! Deșteptarea! a țipat el cât l-au ținut puterile. ... Că v-
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
-o/ Celor din morminte" George Cosbuc, În poezia "La Paști" dă glas exploziei de bucurie și speranță pentru primăvara Învierii " Prin pomi e ciripit și cânt/ Văzduhu-i plin de-un roșu soare/ și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ/ Răsuflul cald al primăverii/ Adus-a zilele-nvierii// și cât e de frumos În sat !/ Creștinii vin tăcuți din vale/ și doi de se Întâlnesc În cale/ Își zic : Hristos a Înviat./ și râde atâta sărbătoare/ Din
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
zvonul lor străbate/ Clopotnița-și Îndoaie trudnic Încheieturile uscate ... Voi toți ce suferiți și plângeți sub larga-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci va să vie curând Împărăția voastră ... Voi, cei ce fruntea de sudoare, cu genele de lacrimi ude,/ Eu cerului vă strig durerea și Dumnezeu din cer aude ! Aduc lumina care sparge și sfarmă capițe de păcate/ Zăvoarele mucegăite din temnițe Întunecate ! Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Încheieturile uscate ... Voi toți ce suferiți și plângeți sub larga-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci va să vie curând Împărăția voastră ... Voi, cei ce fruntea de sudoare, cu genele de lacrimi ude,/ Eu cerului vă strig durerea și Dumnezeu din cer aude ! Aduc lumina care sparge și sfarmă capițe de păcate/ Zăvoarele mucegăite din temnițe Întunecate ! Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
cuielor Lui". Sensibilul Vasile Voiculescu, În poezia " Pe cruce" arată durerea Sfintei Fecioare, a ucenicilor și a naturii pentru crucificarea Domnului. "Iisus murea pe cruce, Sub arșița grozavă/ Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii/ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă/ și chiar În clipa morții huliră cărturarii/ Cu fierea oțețită Îi adăpau străjerii./ Râdea În hohot gloata de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-adânc zbugnea durerea
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
-se, după care mai zări cum pe locul de mai Înainte, o flacără verzuie sfâșie Întunericul. Terenul viran arăta straniu În lucirea opulescentă emisă fără de nici un Înțeles. Apoi domnul Georgescu mai văzu cu spaimă cum lumina se Înalță iute, spre cerul presărat cu stele. Pe măsură ce se Îndepărta se amesteca printre ele, devenind o stea În mișcare, până când nu se mai putu desluși. Georgescu și cei de la parter se cruciră, apoi rămaseră nemișcați, gândindu-se În felul lor la cele Întâmplate. Dimineața
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Înțelege corect lucrurile, dar și pentru că este, În mod expres, devotat păcii și concordiei. Revin la studiile cărora le-am consacrat mulți ani din viață. România stă la temelia științei aviației mondiale. Ne-am Înscris și ne-am afirmat pe cerul lumii prin stele ca Vlaicu și Vuia, prin Coandă, care lansează primul În lume ideea „avionului fără elice”, prin transilvăneanul Herman Oberth, autorul proiectului primei rachete, care, cu tot numele său nemțesc, s-a considerat român până la moarte - și român
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
ungară (în textul englezesc scrie hungarian language) dar a trebuit să învețe și limba oficială a țarii!! (În care țara din lume, nu se învață și limba oficială ?!?) În continuarea plîngerilor către americani, cap pătrat dezvăluie o injustiție strigătoare la cer: nu se învață Istoria Ungariei în România (pag 32), de parcă în Statele Unite pe lînga istoria americană s-ar preda și istoria minorităților. Dar el spune și scrie, tot în această pagină: “am crescut cu o sălbatică mîndrie în naționalitatea mea
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, ca noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiți, pentru că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul”. footnote>, menționează: „Dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
o oarecare măsură „lampa arzătoare a harului”<footnote Collection II, H. Döries, E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964, 8.2. footnote>, astfel că sufletul poate avansa mai departe spre primirea cetățeniei în Împărăția cerurilor, pentru ca mai târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau cu Dumnezeirea, utilizează și terminologia lui a fi îmbătat cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
atât se gătesc cununile celui ce rabdă<footnote Ava Filimon, Cuvânt foarte folositor, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 169. footnote>. Să ne întărim, deci, prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
întărim, deci, prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
eu să mă uimesc de minunile ascunse acolo și păzite de o aripă de Înger albastru. Și cum umblam eu așa prin unghere de suflet, din Înălțimea zilei simțeam privirea Poetului că floarea unei fântâni arteziene ce desena pe nisipurile cerului cuvinte pe care Învățăm să le citesc printre rânduri și să le folosesc că leac Împotriva singurătății. Era acolo un transplant de viață, obișnuit de altfel, Între noi, pentru că eu și Poetul am mai făcut uneori exerciții de sinceritate. Și
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Îi cuprinde Înțelesul Întreg și se transformă uneori În rug, și cade odată cu roua, lacrima care risipește lumină arderii spre necunoscut: ȚARĂ. „sunt prea puține flori peste câmpii iar versu-i prea sărac, de bună seama, să-ți cânt lângă un cer de ciocârlii iubirea mea eternă, Țară-mamă.” Ce ascunde lacrima poetului? Îl Întreb . George Filip: Dacă faci aluzie la mine, ei bine, În lacrima mea se ascund, de fapt se conserva, toate istorioarele, poveștile și Încăierările planetare la care am asistat
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă, EU la un pas de șaptezeci de toamne eu Scoteam apă sfințită dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; ...................................................... Am să te botez Maria, bine-ai venit! Și lumânarea venită din cer s-a așezat În palmă icoanei Maria-sfințită. De atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat Și stăm la masa În doi: eu și ursita.”(MARIA) Și astfel am aflat ca Poetul s-a oprit din alergarea printre stăncile timpului
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge Înainte ca un nesfârșit asfințit, În urma căruia cerul se Înfioară de mister. Inima tremura de atingerea moale a degetelor, timpul privește Înapoi, căutând o stea sub aripile trecerii, pentru că În sufletul Poetul am gasit icoana Mamei. Și Îngerul mă ia de mână și Îmi face semn să păstrez
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
toamnele la vale Multe, câte-ncap În șaptezeci. Vine dintr-o margine de jale Urcând demnă a timpului poteci. .................................................................. Și-ntr-o zi măicuța mea s-a dus. Unde... niciodată nu mi-a spus. Am văzut cum a urcat la cer Într-un car de foc și lerui-ler Și-acum cred că mama-n sfanțul Soare Spală Dumnezeul pe picioare. Eu mă scald În lacrimi uneori Și aștept din Paradis, scrisori, Dar, din infinitul sau abis Îngeri buni mi se coboară
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
jaluzelele in jurul tau și te forțează să crezi că e noapte. Poți să vezi prin ele, dacă știi cum să privești prin linii orizontale, poți să zărești roua din iarbă și să auzi cum Îți dau bună dimineața păsările cerului. Și așa ramâi printre puținii oameni care văd dimineața Într-o lume În care noaptea are douazeci si trei de ore. M-am Întrebat mereu, cine sunt ei? Sunt oameni care au ajuns, "acolo", Înaintea mea și Încearcă să mă
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
acestuia În oglindă. Parcă Înflorisem dintr-o dată, ca cireșul din fața blocului care Își scutura florile pe fereastra mea, În fiecare an. Iubeam fără nici o condiție și simplul fapt că mă aflam dezbrăcată În fața acelei oglinzi vechi, Îmi unea sufletul cu cerul. Fiecare centimetru de piele purta mirosul lui Doru. Doru, idolul copilăriei și adolescenței mele... “Lidia, Li-di-aaaaaaaaaaa...”, o auzeam pe bunica strigându-mi numele În jurul blocului. O ignoram. Eram prea fericită ca să Îmi mai pese că, dacă nu Îi răspundeam În
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
ori sfârșitul celor dragi, la care asistă fără să poată face nimic, fără ca măcar să informeze rudele despre adevărata stare a sănătății celui de pe patul de spital, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În Vară-primăvară. Pentru toate personajele prozelor scurte ale autoarei, cerul este Întotdeauna cenușiu, primăvara este mohorâtă și Înnorată, iar vara izbucnește dintr-odată, cu o forță colosală, ce răbufnește vulcanic pe străzile murdare ale Bucureștiului prin asfaltul Încins, prin apartamentele puternic Încălzite, prin valuri de transpirație. Este imposibil să reziști
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
persoanele individuale sunt chemate a deveni preoți ai cosmosului, conferind binecuvântare sfântă întregii țesături a existenței create a lui Dumnezeu. Pentru Sfântul Grigorie, dinamismul methousiei transformă progresiv persoana, chiar începând cu viața aceasta, dar în special în viața din Împărăția cerurilor. În viața aceasta, μετουσία sporește progresiv capacitatea ființelor umane de a urma Infinitul, adâncindu-le prin aceasta dorința de acest Infinit. Din acest motiv a fost adusă la existență natura rațională, anume pentru ca de bogățiile și darurile divine să se
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 83. footnote>. Urmând tradiția răsăriteană, Sfântul Grigorie Palama zice: Într-adevăr, ceea ce nu poate fi văzut de nimeni, fie acela Moise sau Pavel, cel ce s-a înălțat până la al treilea cer, sau chiar mai presus de Pavel și învrednicit de starea și demnitatea îngerească sau arhanghelească - ce poate fi altceva decât ființa lui Dumnezeu, care nu iese din sine, nu se manifestă și nu se poate vedea nicidecum de nimeni?<footnote
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
mod, idee reflectată și din titlu. Un adevăr agasant și o personalitate stranie. În ceea ce privește traversarea timpului, se va vedea construindu-se sub ochii săi un adevărat monument al unei crime, al unei duble Înscenări. Plecând de la drepte care țâșnesc spre cer, de la pura incertitudine, odată analiza Împlinită, Knisch revine de partea cealaltă a frontierei de sticlă de la care plecase și Își va lua rămas bun de la forțele imaginare. Astfel, el circulă Împrejurul lucrurilor materiale, altminteri perfect autonome, și concretizează o experiență
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]