38,855 matches
-
Brinzica Ioana Potrivit unor cercetători britanici, din cadrul Universității din Newcastle, atunci când se află în situații de stres, bărbații încep să considere că femeile mai voluminoase sunt atractive. Concluzia studiului realizat în această direcție este că stresul la bărbați poate afecta criteriile după care aceștia își
Bărbaţilor stresaţi le plac femeile grase by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82320_a_83645]
-
mediile sociale unde hrana este din abundență și există o atmosferă mult mai relaxată“, adaugă dr. Tovee. “Dacă duci o viață grea, la limita subzistenței, ai un nivel de stres mai ridicat.” Pentru a stimula o stare de stres crescut cercetătorii au plasat un grup de bărbați în situații stresante, precum interviuri și sesiuni de vorbit în public și le-au testat preferințele în ceea ce privește BMI al femeilor. În paralel, cercetătorii au testat un alt grup de bărbați relaxați și nestresați. Rezultatele
Bărbaţilor stresaţi le plac femeile grase by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82320_a_83645]
-
stres mai ridicat.” Pentru a stimula o stare de stres crescut cercetătorii au plasat un grup de bărbați în situații stresante, precum interviuri și sesiuni de vorbit în public și le-au testat preferințele în ceea ce privește BMI al femeilor. În paralel, cercetătorii au testat un alt grup de bărbați relaxați și nestresați. Rezultatele au indicat că schimbările condițiilor mediului social au dus la schimbarea preferințelor bărbaților stresați față de siluetele partenerelor.Aceștia au considerat femeile voluminoase mai atractive decât înainte și, în general
Bărbaţilor stresaţi le plac femeile grase by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82320_a_83645]
-
capacitatea să fixeze cu finețe momentele, dominantele psihologice, oscilând între temeritate și spaimă, între speranță și deznădejde, între încredere și suspiciune, însuflețirea, elanul care n-o părăsesc pe eroină aproape nici o clipă. Să ne apropiem de miezul cărții. Andrei Cosmin, cercetător eminent refuză să lucreze pentru regimul de ocupație sovietică, este una dintre figurile marcante ale rezistenței. Considerat "dușman al poporului", ce urma să fie arestat și desigur condamnat la grei ani de închisoare, intră, împreună cu soția lui în clandestinitate. Hăituiți
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
cu ajutorul unei echipe de specialiști, a pus la punct o tehnică în care imaginile laterale ale creierului, obținute prin rezonanță magnetică, sînt folosite la reconstruirea felului în care ar arăta acel creier dacă ar fi întins pe o suprafață plană. Cercetătorii au găsit că toate ariile implicate în limbă se învecinează, formînd un teritoriu continuu. Pinker concluzionează: "Această zonă a cortexului, regiunea perisylviană stîngă, poate fi considerată organul limbii" (Pinker, 307). Concluzii Astăzi, frenologia mai interesează doar pe aceia care caută
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
acestea din urmă fiind calități permanente ale spiritului său. O discreție (și modestie) la cub înconjoară principala vocație științifică a lui Leon Volovici, aceea de istoric și teoretician literar, de expert în aspectele socio-literare ale Holocaustului, iudaismului est-european, de prestigios cercetător al antisemitismului, de personalitate a vieții culturale din România și Israel. Mă simt dator să pomenesc în treacăt că, uneori, o prefață la Sebastian sau Fundoianu, excelent gîndită și scrisă, este mai valoroasă ca (și pentru) literatură decît o ficțiune
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
în "proza biografică", se întreabă cu o ironie mușcătoare dacă aceste personaje ale apusei lumii no-biliare "nu stau cumva toată ziua undeva într-un budoar, coafân-du-și părul, așteptând să fie chemate pentru a-și îndeplini datoria biografică". Între timp, armata cercetătorilor a coborât cu un veac, săpând cu spor tranșee în secretele minunatului secol al XVII-lea! Argumentele de acest tip sunt valabile în culturile unde fiecărui autor important i s-au dedicat nu o biografie, ci zeci. Mi-am făcut
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
unica opțiune. Trecerea de la comunismul de ieri la capitalismul (fie el și chestionabil) de azi reprezintă nu doar o șansă istorică, o turnantă pentru fostul lagăr socialist. Ea este și un domeniu în sine, cu totul nou, în care atâția cercetători și-ar putea aplica și verifica teoriile, cu metodologiile, instrumentarul și obiectivele lor specifice. Elemente și aspecte istorice, sociologice, psihologice, filozofice, etnice ori antropologice, culturale în sens larg ori strict artistice se degajă - cu condiția să vrei - din lectura atentă
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
presupus mateine, avem o carte trenantă, cu bunele convingătoare și cu relele ei secvențiale, foarte precis documentată, foarte plauzibil scrisă, foarte intuitiv diversificată prin amănunte altminteri incongruente. O carte care îl confirmă și - nu mai puțin - îl expune pe subtilul cercetător Ion Iovan, autor, cu numai câțiva ani în urmă, al unei biografii pe deplin lăudabile, Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român. Ce ne facem însă cu celălalt Ion Iovan, cu teribilul romancier probat, în anii 80, de Comisia specială ? Îl
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
deformare a celor evocate, că fantezia autorului ar fi intervenit obnubilând realitatea faptelor. Nici nu se putea de altfel, fiindcă autorul a avut în vedere cea mai dramatică perioadă a vieții sale. Cel care fusese unul dintre cei mai experimentați cercetători, împreună cu Constantin Brăiloiu, ai melosului popular românesc, în slujba căruia se pusese în varii moduri, ca secretar (1928-1939) al Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români, ca primul director al Institutului de Folclor din București, ca instructor, împreună cu Brăiloiu, al
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
prozatorul și traducătorul, Liviu Grăsoiu regretând "necunoașterea în România a creației literare a lui George Ciorănescu, scriitor dotat cu toate darurile spre a reuși în arta sa și în competiție cu timpul." în aceeași categorie de mare merit sunt numiți cercetătorii noștri care au contribuit substanțial în a-i face cunoscuți pe scriitorii români din exil: Cornel Ungureanu, Florin Manolescu, Mircea Anghelescu și, în special, Nicolae Florescu, autor al volumelor întoarcerea proscrișilor (1998), Noi cei din pădure (2000), Menirea pribegilor (2003
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
prezent opera maestrului depășind impresionanta cifră de o sută de volume (printre scriitori, doar Mihail Sadoveanu mai atinsese aceeași performanță). Semnatarul rândurilor de față, ca mulți alții, și-a păstrat admirația de la distanță, fără o legătură directă cu patriarhul muzicologilor, cercetătorul neîntrecut, lexicograful de succes și profesorul prețuit de generații de studenți. În permanență admirat, chiar invidiat uneori, se pare că doar Academia Română a uitat de renumitul muzicolog, întârziind nepermis de mult procedurile de cooptare a maestrului în rândurile sale. Așa
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
orchestrație), George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (folclor) ș.a. După absolvirea - cu deosebit succes - a studiilor muzicale universitare, tânărul muzician este numit profesor la Școala Elementară de Muzică nr. 2 din București. În paralel, ocupă prin concurs și funcția de cercetător științific la Institutul de Folclor al Academiei Române, iar din 1963 și până la trecerea prematură și fulgerătoare în eternitate, la vârsta de numai 39 de ani, compozitorul și muzicologul Liviu Glodeanu, face parte din grupul de lectori de la prima instituție de
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Cristian Teodorescu Românca Mădălina Diaconu conduce un grup de cercetători austrieci care fac harta mirosurilor Vienei. Ideea pare o excentricitate, fiindcă e de presupus că vienezii știu cum le miroase orașul. Scopul proiectului nu e simpla alcătuire a hărții. După finalizarea ei ar urma ca în zonele cu mirosuri neplăcute
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8505_a_9830]
-
iubește, ci cât îi este de scump: nici împăratul n-are destui bani să i-l cumpere! Pun capăt acestui comentariu cu un poem din alt sector al producției liric-epice coșbuciene, care merge de la balada despletită la pretextul anecdotic; diverși cercetători și-au dat osteneala să caute "sursele", unii l-au și "înfierat" anapoda - e de înțeles reacția tăcut nedumerită a celui în cauză: George Coșbuc este un fiu al "provinciei culturale" române, și al Luminilor prin școala transilvană. Conceptul dezordonat
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Cristian Teodorescu Românca Mădălina Diaconu conduce un grup de cercetători austrieci care fac harta mirosurilor Vienei. Ideea pare o excentricitate, fiindcă e de presupus că vienezii știu cum le miroase orașul. Scopul proiectului nu e simpla alcătuire a hărții. După finalizarea ei ar urma ca în zonele cu mirosuri neplăcute
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]
-
În ambele situații, distanța optimă în fața temei dezbătute e ratată. Perspectiva lipsește, iar putința de a vorbi cu o minimă adecvare despre fenomenul legionar piere". Într-atît de pasională e atmosfera ce înconjoară fenomenul istoric cu pricina, încît pînă și plasarea cercetătorului într-un "spațiu neutru", al înregistrării evenimentelor, nu e scutită de suspiciunea unei tendențiozități mascate, a unui odios partizanat disimulat. Și totuși nu putem trece cu vederea la nesfîrșit ori a eticheta rudimentar faptul că am avut a face cu
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
A apărut al șaselea volum din cele șapte ale Dicționarului general al literaturii române (DGLR). Proiectul academic coordonat de Eugen Simion se apropie de o spectaculoasă finalizare. E un motiv de bucurie și pentru realizatori (un colectiv de 150 de cercetători) și pentru beneficiari (cititori de toate interesele pentru informarea în domeniul literaturii româ-ne). DGLR, ca instrument de lucru și ca imagine sintetică a litera-tu-rii române din toate epocile, e cunoscut printre profesorii de literatură română, printre studenții la Litere și
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
a litera-tu-rii române din toate epocile, e cunoscut printre profesorii de literatură română, printre studenții la Litere și printre scriitorii contemporani, doritori să vadă cum sunt reflectați. Anul trecut, un mic scandal a animat puțin lumea literară prin revolta câtorva cercetători împotriva acestui proiect privilegiat, perceput ca exercitarea unei dictaturi, a unei cercetări impuse, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" și al celorlalte institute similare din țară. Am interpretat acest protest ca pe o nevroză profesională, ca pe
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
adică în cinci ani, ar fi o performanță. Nu știu de ce (știu, dar nu spun) DGLR-ul a fost însoțit de atâta rumoare negativă. A fost aprig ponegrit coordonatorul, a fost ponegrit întregul dicționar ca un eșec, în colectivul de cercetători a intrat dihonia. Ceea ce e important însă e că DGLR-ul va fi realizat ca o lucrare de un înalt nivel academic. L-am calificat fără ezitare, într-o cronică anterioară, drept cel mai bun dicționar de literatură română. E
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște deschis că Dicționarul Academiei a beneficiat de experiența acestora. Primul, Dicționarul ieșenilor, este absorbit în mare măsură, iar câțiva dintre colaboratorii Dicționarului Zaciu, cercetători clujeni de istorie literară, colaborează și la acest dicționar. După ce criterii obiective am putea decide, prin comparație cu celelalte dicționare, că acest dicționar este cel mai bun? Primul criteriu ar fi volumul de informație sau aria de cuprindere. Nici unul din
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
sale din Dicționarul etnologilor români (1998-2001). Pentru publicațiile literare a fost cooptat Ion Hangiu, autor al unui Dicționar al presei literare românești. 1790-1990 (ediția a doua în 1996), la ale cărui eforturi s-a adăugat pentru completări și detalieri contribuția cercetătorilor clujeni. Dacă luăm în seamă și sectorul de termeni literari, atunci putem aprecia, fără nici o exagerare, că Dicționarul Academiei face cât șapte dicționare sectoriale. Informația bibliografică este adusă foarte aproape de actualitate, până la sfârșitul anului 2003 - ceea ce este încă un merit
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
istorie literară, în sectorul articolelor despre perioada interbelică decât în cel despre scriitorii contemporani. Asta s-a întâmplat cu siguranță și datorită faptului că o mare parte (tocmai din secvența interbelică) a fost lucrată anterior, temeinic și în liniște, de către cercetătorii ieșeni, până să fie cooptați în marea echipă a DGLR. Al treilea criteriu ar fi omogenitatea bunei redactări: nu se pot constata diferențe frapante de la un articol la altul, în sens negativ. În general, statistic vorbind, articolele mai slabe sunt
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
despre activitatea politică în perioada comunistă (funcții de partid, atitudini conjuncturale etc.). 6) Completarea mai generoasă cu scriitori din toate provinciile (aici sunt multe și discutabile lacune, lipsesc chiar membri ai USR). 7) Rescrierea unor articole redactate în grabă de către cercetători ce s-au retras din colectivul de elaborare a dicționarului sau a unor articole redactate superficial (există 10-20 în fiecare volum). 8). Adăugarea de nume noi, ale scriitorilor tineri afirmați din 2000 încoace (din categoria Filip Florian, Florina Ilis, Claudiu
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
făcute acele revizuiri ce vor rezulta din referatele de specialitate, redactate de referenți interni (Dumitru Micu, Dan Mănucă, Mircea Popa sau Cornel Ungureanu, dintre colaboratori) sau externi (Nicolae Manolescu, Mircea Anghelescu, Ion Pop), cu observații generale sau punctuale. Colectivele de cercetători de la București, Iași, Cluj, Timișoara pot face observații încrucișate, foarte utile, fiecare despre contribuțiile celuilalt. Cel mai bun dicționar de literatură română, DGLR, e perfectibil. Sper ca, la o nouă ediție, absolut necesară, să folosească șansa perfectibilității.
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]