5,264 matches
-
coeficient de formă observat (CFobs) între 0,76 0.87, cu un ecart CFobs față de decupajul rectangular de -0,012.-0,01 și cu un ecart CFobs, față de decupajul hexagonal de 0,07 0,18. Rezultă faptul că decupajul teritoriului cercetat se apropie ceva mai mult de cel rectangular iar valorile mari ale coeficientului de formă observat sunt specifice arealelor de veche și intensă locuire. Decupajul actual, de tendință rectangulară, este o soluție nu prea fericită deoarece, în funcție de distanța radială maximă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
zidite și intercomunicante".Considerăm că în realitate acestea reprezintă cuptoarele unui bordei-atelier semiîngropat de tipul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în “Cultura carpică". În afara uneltelor, armelor și podoabelor obiș nuite din metal (aramă, bronz, fier), în centrul zonei cercetate s-au găsit 5 encolpioane din metal la Tibănești, un depozit de fibule de bronz foarte vechi la Rafaila, în punctul numit "Ezer", Încadrat de M. Petrescu Dâmbovița la Hallstatt B1 din sec. X î.e.n. și menționat și de Vasile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
acestea mai pot oferi și alte categorii de date legate de trafic, cum ar fi: viteza de deplasare, dimensiunile vehiculului, numărul de punți, clasa de vehicule, starea asfaltului, condițiile de mediu etc. Primele tipuri de sisteme de căntărire în mișcare cercetate și apoi utilizate au fost cele cu mărci tensometrice (placă supusă la încovoiere și celulă de presiune) și cele piezometrice. Ulterior, aceste metode de măsurare s-au îmbunătățit și s-au demarat cercetări pentru testarea unor metode noi, cum sunt
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
serie statistică (tabele statistice). Pentru că în prelucrarea statistică primul pas îl constituie prezentarea datelor observate sub formă de serie (tabel), pentru construirea seriilor statistice se aleg variabile care să fie în strânsă dependență cu scopul cercetării și cu natura fenomenului cercetat. O altă etapă importantă în cadrul procesului de prelucrare a datelor o constituie stabilirea claselor, care constă în împărțirea unităților unei populații în clase distincte în raport cu una sau mai multe variabile și aranjarea claselor rezultate într-o anumită ordine. Această operație
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
dreptul de dezvoltare a competențelor individuale și colective. Dreptul de a imagina și a crea devine astfel unul din drepturile omului, iar respectarea sa poate începe din grădiniță sau din școală. CAPITOLUL al II-lea FUNDAMENTELE ȘTIINȚIFICE - PSIHOPEDAGOGICE ALE PROBLEMEI CERCETATE II. 1 Delimitări conceptuale II. 2 Factorii creativității II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali / intrinseci II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3 Etapele procesului de creație II
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la caz făcând reglementări legale, standarde, prevederi, norme morale. - se pot folosi întrebări de genul: care sunt argumentele pro/contra (cu care ești/nu ești de acord), care sunt consecințele, care sunt alternativele; - elevii dau o soluție finală în cazul cercetat. Nu este o problemă dacă soluția dată de ei nu corespunde cu soluția oficială; - conceptualizarea (privește în urmă - asupra condițiilor și contextului în care s-a petrecut cazul; privește dedesubt, în jur, înainte); Cubul - se folosește pentru explorarea unui obiect
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
care au loc o serie de fenomene manifestate prin semnale (sub formă de electroni transmiși, secundari, reflectați, Auger, raze X, fenomene de catodoluminiscență și de conductibilitate), care pot fi detectate și folosite la realizarea diferitelor tipuri de imagini ale preparatului cercetat, în funcție de microscopul folosit. Astfel, microscoapele electronice existente se împart după tipul de construcție și după destinația lor, corespunzător semnalelor pe care le folosesc la obținerea imaginii electronice a probei. O clasificare a microscoapelor electronice este prezentată în continuare, folosind prescurtarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
folosite pentru studiul morfologiei suprafețelor cu ajutorul electronilor secundari sau reflectați; acest tip de microscoape dau posibilitatea examinării unor preparate cu o grosime ce variază între câțiva cm diametru și 1 cm înălțime, cu suprafețe neregulate, furnizând imagini tridimensionale ale obiectelor cercetate; 3. microscoape electronice de transmisie și baleiaj de tip STEM, care permit studiul ultrastructural al preparatelor prin transmisie de electroni și al suprafețelor prin electroni secundari sau reflectați pe principiul SEM. Microscoapele de acest tip au rezoluție atomică. La examinarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
aparate redau direct absorbanța în funcție de lungimea de undă sau de numărul de undă. Reprezentarea grafică a transmisiei, absorbției sau absorbanței în funcție de lungimea de undă, de numărul de undă sau de frecvență se numește în mod current spectru infraroșu al probei cercetate. Practic, un material poate fi analizat în infraroșu, în orice stare fizică. Spectrul infraroșu al unei substanțe este determinat de natura, numărul și pozițiile relative ale atomilor componenți, adică de structura moleculei.. Prepararea probelor se face prin pastilarea polimerului reticulat
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
orașe din Principate, ci mai ales de schimbările profunde care s-au produs în structura socială, precum și în planul mentalităților, adaptate continuu noului curs de evoluție al societății românești spre noile instituții de tip capitalist. În privința creșterii demografice din teritoriul cercetat, după dispariția satelor Cârstești, Călugăreni și Plopi, în secolul al XVII-lea, în condiții nelămurite încă, populația satelor Belcești, Ulmi și Poleni a cunoscut mari fluctuații în cursul secolului al XVIII-lea, cauzată îndeosebi de fiscalitatea practicată de regimul fanariot
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
au asigurat o stare economică prosperă, limitele impuse de legislația românească privind naturalizarea evreilor și exercitarea drepturilor politice a generat binecunoscuta problemă evreiască, ce a durat, cu grave implicații politico-diplomatice, până la începutul secolului al XX-lea. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut de 1140 de galbeni. Pentru a avea o imagine mai clară privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
au fost spitalizați (după Caloghera 1993). [6] 4.2.6. SCALA GLASGOW Utilizată pentru a cuantifica gradul stării de constiență este de importanță majoră pentru prognosticul TCC (traumatismelor cranio-cerebrale); acest scor „înregistrează” răspunsul pacientului la stimuli auditivi sau dureroși. Parametrii cercetați sunt redați în tabelul 4.7: Totalul punctelor poate fi între 3-15 puncte. Sub 5 puncte este necesară IOT imediată și ventilație asistată. Toate scalele de risc au dezavantajul de a nu putea lua în calcul toți factorii care pot
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
scapă oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau fi produse în nici un fel acțiunile sale. Liberul arbitru este o instanță pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
vârstă, de nivelul lor cultural, de zona geografică, de rezidență sau de alți factori care ar putea influența procesul de comunicare. În construcția chestionarului se va ține cont și de populația căreia îi sunt adresate întrebările în cazul nostru populația cercetată este formată din copii, școlari mici. Interviul nu este doar o simplă discuție în doi ci și o tehnică de investigație științifică, a unui fenomen sau domeniu social, caz în care "discuția în doi se integrează unui ansamblu de mijloace
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu denumiri toponimice proprii: volhinian, chersonian, basarabian. Începând din anul 1920, M. David publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial și de aspectele de relief din zona cercetată, căutând să scoată în evidență legătura dintre alcătuirea geologică a regiunii și aspectul său morfologic. Între 1922-1936, V. Mihăilescu abordează atât problemele ramei înalte de la vest (zona Dealul Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
efectuat cercetări amănunțite asupra reliefului și rețelei hidrografice din zona de contact dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei. De asemenea, a fost studiată limita de vest a depresiunii Jijiei (1934) ce corespunde cu actuala depresiune de contact Hârlău-Cotnari (în zona cercetată), caracterizând-o în amănunt. S-a ocupat apoi de zona platourilor structurale ale Dealului Mare, de procesele geomorfologice ce afectează contactul dintre cele două subunități. În anul 1949, N. Macarovici realizează un studiul asupra forajului de la Deleni-Hârlău, efectuat în regiunea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la izvoarele pârâului Buhalnița și conțin nisipuri cuarțolitice. Microruditele de Dealul Mare se află situate la partea superioară a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hidrografic a râului Bahlui în amonte de Cotnari ca și întregul ansamblu de condiții și factori care țin de domeniul modelării externe se reflectă în peisajul geografic al acestui ținut și, în special, în morfologia sa. Relieful actual al zonei cercetate a început să se schițeze încă din sarmațian, de îndată ce apele mării care îl acoperea se retrăgeau spre actualul bazin al Mării Negre. Această retragere a dus la apariția unei câmpii de acumulare marină, fără accidente importante de relief, cu structură și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
moi, ușor de modelat (L. Ionesi, 1964). Dintre factorii modelatori un rol deosebit de activ în crearea și evoluția reliefului l-au avut rețeaua hidrografică reprezentată de râul Bahlui și afluenții acestuia precum și procesele de versant. Rețeaua hidrografică inițială din zona cercetată care s-a instalat pe suprafața câmpiei primordiale, a avut un caracter consecvent, dezvoltându-se ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
concluzia că sculptarea reliefului actual, în bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari are un caracter structuralo-sculptural și se datorează, în principal, factorilor denudației care au acționat diferențiat în funcție de condițiile geologice și fizico geografice. În concluzie, vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se la cca. 400 m în partea înaltă, pentru ca în depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii să fie de cca. 170 m. Distribuția înălțimilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din estul depresiunii de contact și pe unele porțiuni de versant din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
areale mai reduse ce corespund bazinelor de recepție ale unor afluenți ai Bahluiului sau unor mici “piețe” de adunare a apelor (cursul inferior al pârâului Bariș, al pârâului Pârcovaci și a Văii Lacurile). În general, densitatea fragmentării reliefului din regiunea cercetată are valori de 1 până la 3 km/km2, ceea ce explică într-o oarecare măsură, intensitatea mare a proceselor geomorfologice actuale (V. Băcăuanu, 1973). Conform hărții pantelor, executată la scara 1:50000 și a observațiilor directe din teren, am constatat că
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]