3,025 matches
-
găsesc și înveninat de tristețe,zac în pat și privesc cerul gri,prin fereastră camerei mele și luptând împotriva slăbiciuni generate de somnul prelungit,mă așez pe marginea patului și-mi odihnesc ochii pe fereastră și admir ninsoarea ce se cerne ușor. În timp ce,din tavan,un firicel de puf timid,plutește spre podea,întind palmă și firicelul adoarme în palmă mea creandu-mi impresia că-i o reminescență a unei realități atât de frumoase încât poate fi găsită doar în răsăritul
IUBIND EFEMERIDA de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352776_a_354105]
-
panoramă. La mulți ani, poete! Creatorul, zâmbind blând, îți binecuvântează patima de a visa și zborul spre-nălțime. La mulți ani! Crează! Acrostih Am avut o viață grea, de faur, Necedând când alții ar fi vrut. Anii mei întruna au cernut Tot nisipul până-au dat de aur. Orice las în urmă e-un tezaur Luminat de-al Harului sărut. Cred doar în frumos și armonie, Ocrotind cuvintele prin cânt. Viața mea fiind o Poezie, Ardere și ne-ncetat avânt. Lângă dânsa
LA MULŢI ANI, POETE ! ACROSTIH de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352848_a_354177]
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului *Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului *Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Cercetarea fondului de carte de cult, românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
Varvară Magdalena Măneanu Cercetarea fondului de carte de cult, românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult, vechi, utilizate în actualele parohii din Simian, Parohia Cerneți, care includ și Bisericile fostului târg și oraș Cerneți reședința de județ până în 1841. Considerat de către unii cercetători ‘’cel mai mic oraș al Țării Românești’’ , izvoarele cartografice oficiale din trecut menționează Cernețiul între cele 8 orașe ale Olteniei (hartă Stolnicului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult, vechi, utilizate în actualele parohii din Simian, Parohia Cerneți, care includ și Bisericile fostului târg și oraș Cerneți reședința de județ până în 1841. Considerat de către unii cercetători ‘’cel mai mic oraș al Țării Românești’’ , izvoarele cartografice oficiale din trecut menționează Cernețiul între cele 8 orașe ale Olteniei (hartă Stolnicului Cantacuzino ) sau că”oppidum“între cele șapte târguri oltene
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
1841. Considerat de către unii cercetători ‘’cel mai mic oraș al Țării Românești’’ , izvoarele cartografice oficiale din trecut menționează Cernețiul între cele 8 orașe ale Olteniei (hartă Stolnicului Cantacuzino ) sau că”oppidum“între cele șapte târguri oltene (hartă lui Schwantz ) . În Cerneți au fost ctitorite și a au existat de-a lungul timpului patru biserici , pe care le găsim și azi. Un fond de carte veche de cult provenit din acest, areal însă există , iar faptul că acesta nu se află în
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
veche de cult provenit din acest, areal însă există , iar faptul că acesta nu se află în prezent la depozitul de carte veche de cult al Episcopiei Severinului și Strahaiei se explică prin însăși sbuciumatul și sinuosul istoric al orașului Cerneți. Structura fondului ilustrează avatarurile acestei așezări. Incendii repetate și jafuri ale adalâilor din Insula Ada Kaleh. Conform studiului, Contribuții la cunoașterea patrimoniului de carte românească al bisericilor Cernețiului, aflat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, de C. Balaci, V.
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
Insula Ada Kaleh. Conform studiului, Contribuții la cunoașterea patrimoniului de carte românească al bisericilor Cernețiului, aflat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, de C. Balaci, V. Șișu și E. Bosoancă, aflăm că o parte din cărțile destinate cultului de la Cerneți se află în custodia instituției menționate. Autorii studiului analizând acest fond de carte denumit în evidente Fondul Cerneți(FC), arată ca “din cele 65 de volume 11 sunt tipărite în secolul XVIII, în intervalul 1731-1795, 17 în intervalul 1804-1836, iar
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
Muzeului Regiunii Porților de Fier, de C. Balaci, V. Șișu și E. Bosoancă, aflăm că o parte din cărțile destinate cultului de la Cerneți se află în custodia instituției menționate. Autorii studiului analizând acest fond de carte denumit în evidente Fondul Cerneți(FC), arată ca “din cele 65 de volume 11 sunt tipărite în secolul XVIII, în intervalul 1731-1795, 17 în intervalul 1804-1836, iar restul 37 în intervalul 1841-1894” . Se observă faptul că de la Biserica Sf. Terime, terminată în 1662 nu s-
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
sunt tipărite în secolul XVIII, în intervalul 1731-1795, 17 în intervalul 1804-1836, iar restul 37 în intervalul 1841-1894” . Se observă faptul că de la Biserica Sf. Terime, terminată în 1662 nu s-a păstrat nici o carte. De asemenea, în bisericile din Cerneți cu siguranta au existat mai multe cărți de cult decât cele care formează actualul Fond Cerneți păstrat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, dar o bună parte din cărți s-au deteriorat din cauza condițiilor improprii de depozitare în timpul războiului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
intervalul 1841-1894” . Se observă faptul că de la Biserica Sf. Terime, terminată în 1662 nu s-a păstrat nici o carte. De asemenea, în bisericile din Cerneți cu siguranta au existat mai multe cărți de cult decât cele care formează actualul Fond Cerneți păstrat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, dar o bună parte din cărți s-au deteriorat din cauza condițiilor improprii de depozitare în timpul războiului. Autorii articolului mai sus citat arată că sub raport cantitativ cel mai bine reprezentat este centrul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
războiului. Autorii articolului mai sus citat arată că sub raport cantitativ cel mai bine reprezentat este centrul tipografic București. Făcând analogie cu situația analizei pentru întreg județul Mehedinți pentru sec. al XVIII-lea considerăm că centrul tipografic dominant și la Cerneți a fost Râmnicul, iar pentru sec al XIX-lea Bucureștiul și Buda , insă majoritastea cărților mai vechi de la Râmnic s-au distrus sau piedut în condițiile amintite . Însăși așezarea geografică vulnerabilă a Cernețiului și faptul că era reședința de județ
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
a Cernețiului și faptul că era reședința de județ au cauzat menținerea îndelungată a instabilității politice și militare, ceea ce de asemenea în mare măsură a contribuit la pierderea sau deteriorarea cărților de cult, sau a altor podoabe ale bisericilor din Cerneți. De aceea când se recuperau cărți de cult, ediții mai vechi, prin răscumpărare (de către oameni cu dare de mână, din târguri sau de la negustori ambulanți), dar care ca număr nu erau suficiente pentru săvârșirea cultului, se cumpărau pentru utilizare și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
sunt puțin prezente sau lipsesc pentru secolul al XVIII-lea. Mai mult, cărțile se foloseau de la o biserică la alta, după cum era nevoie, cum reiese și din unele însemnări . De aceea la o mare parte din cărțile ce constituie Fondul Cerneți nu se mai poate stabili cu precizie lăcașul de cult căruia i-au aparținut s-au utilizat inițial. Astfel numai în parte putem stabili care cărți s-au utilizat la fiecare din bisericile orașului Cerneți în parte (vezi anexă 1
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
din cărțile ce constituie Fondul Cerneți nu se mai poate stabili cu precizie lăcașul de cult căruia i-au aparținut s-au utilizat inițial. Astfel numai în parte putem stabili care cărți s-au utilizat la fiecare din bisericile orașului Cerneți în parte (vezi anexă 1). Spre exemplu la biserică Sf Nicolae și Sf. Spiridon care a fost sfințită la 30 septembrie 1794 și în care după împrejmuirea cu zid a funcționat o școală, printre dascălii ei numărându-se Grigore Pleșoianu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
anexă 2). Cercetarea acestui fond de carte a relevat faptul că că unele exemplare erau utilizate la săvărțirea cultului la mai multe biserici, ele fiind temporar împrumutate de la o biserică la alta.( vezi anexă 3C). Cărțile de cult din Fondul Cerneți ( vezi tabelul de mai jos) vechi, care nu se mai utilizau la oficierea cultului, la un moment dat au fost înlocuite cu unele noi și au fost depozitate la Biserică Sf Treime. Acesta este altă cauză pentru care nu se
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
păstrate la Biserică Sf. Nicolae, care nu au fost depozitate la biserică Sf. Treime, fiind probabil în perioada interbelică încă utilizate la cult ele fiind tipărite cu litere latine. O serie de cărți de cult care nu figurează în Fondul Cerneți, existente la Muzeul Regiunii Porților de Fier, scrise cu litere chirilice este posibil să fi provenit tot de la Cerneți unde au fost utilizate și în scop didactic având în vedere că prima școală a fost la Cerneți, la sf. sec
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
încă utilizate la cult ele fiind tipărite cu litere latine. O serie de cărți de cult care nu figurează în Fondul Cerneți, existente la Muzeul Regiunii Porților de Fier, scrise cu litere chirilice este posibil să fi provenit tot de la Cerneți unde au fost utilizate și în scop didactic având în vedere că prima școală a fost la Cerneți, la sf. sec. XVIII în timp ce în orașul Severin prima școală este atestata în anul 1851.( Mai pe lag cu note și anexe
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
figurează în Fondul Cerneți, existente la Muzeul Regiunii Porților de Fier, scrise cu litere chirilice este posibil să fi provenit tot de la Cerneți unde au fost utilizate și în scop didactic având în vedere că prima școală a fost la Cerneți, la sf. sec. XVIII în timp ce în orașul Severin prima școală este atestata în anul 1851.( Mai pe lag cu note și anexe vezi Tudor Vladimirescu. 250 de ani, Editura Lumină, Drobeta Tr Severin, 2015, p. 78-89) Referință Bibliografica: VARVARĂ MAGDALENA
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
orașul Severin prima școală este atestata în anul 1851.( Mai pe lag cu note și anexe vezi Tudor Vladimirescu. 250 de ani, Editura Lumină, Drobeta Tr Severin, 2015, p. 78-89) Referință Bibliografica: VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU.Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1629, Anul V, 17 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
un parfum special, căci au fost oferite de către elevi dascalilor, în semn de prețuire pentru truda lor. A fost un moment al confirmării valorii, pe care l-am observat noi, cei prezenți în sală: părinți, bunici, frați, surori. S-au cernut emoții, lacrimi de fericire și zâmbete. După care, în rucsacul vacanței, elevii și-au așezat deja zilele fără teme, excursiile, jocul și aventura. Iată că s-a mai sfârșit un an școlar, s-au țesut alte vise noi, vise în
DIPLOMA DE PREMIANT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352896_a_354225]
-
de neglijat și am acceptat amândoi să lucrăm acolo. Imediat tinerii ne-au dat ceva de mâncare să ne potolim foamea până venea masa de prânz. Noi trebuia să aducem pământul cu o roabă dintr-o curte și să-l cernem prin niște site. Prima noastră zi de lucru era marți. Băieții preparau acel pământ pentru teracote, frământându-l cu picioarele, apoi îl puneau în forme, apoi teracotele ieșite din forme se puneau la uscat pe niște rafturi. În total erau
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
atunci.... am zărit cerul, Care ciudat, nu mi se mai părea atât de SUS. ......nu mi se mai părea atât de sus ! Dar mi se părea... monumental. Și nu c-ar fi fost mult prea înalt Ci pentru că începuse să cearnă.... Cernea ploaie, dar nu de apă. Parcă ar fi fost lacrimi .... Lacrimi mici picurate încet și trist. De -odată m-am trezit privind în sus, Dar nu prea sus, Atât cât să zăresc de unde picura. Parcă privirea mea era prea
PLOAIE ALBASTRA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354266_a_355595]
-
am zărit cerul, Care ciudat, nu mi se mai părea atât de SUS. ......nu mi se mai părea atât de sus ! Dar mi se părea... monumental. Și nu c-ar fi fost mult prea înalt Ci pentru că începuse să cearnă.... Cernea ploaie, dar nu de apă. Parcă ar fi fost lacrimi .... Lacrimi mici picurate încet și trist. De -odată m-am trezit privind în sus, Dar nu prea sus, Atât cât să zăresc de unde picura. Parcă privirea mea era prea slabă
PLOAIE ALBASTRA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354266_a_355595]