2,433 matches
-
tatei față de poezie nu fusese surclasat decât de devotamentul față de mama și de mine. Faptul că opera lui era apreciată de alți oameni îmi umplea inima de bucurie. Pot să vă spun care sunt specialitățile acestei seri? ne-a întrebat chelnerul. Apoi ne-a recitat întreaga listă. Fiecare fel de mâncare suna și mai delicios decât precedentul: îți lăsa gura apă. Poate că ar dura mai puțin dacă ți-am spune ce nu vrem, a glumit Luke, cu o luminiță în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Salinger și Kundera) și terminând cu cele mai enervante situații (pentru el: mâncare prinsă între dinți; pentru mine: americanii care-și condimentau discursul cu anglicizme de genul „L-am cunoscut la universitate. Era totalmente de căcat!“) — Poftiți, ne-a spus chelnerul cu un zâmbet cald, când ne-a așezat nota de plată pe masă, la mijlocul distanței dintre noi. Amândoi ne-am întins imediat după ea - eu am înșfăcat-o prima, dar apoi mâna lui Luke a imobilizat-o pe a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ajunsese petrecerea tatei, față de conceptul inițial - sau cât de multe eforturi făcuse mama anul ăla. Bea era ocupată cu legatul de fundițe la niște programe pe care erau înscrise numele sponsorilor locali, iar Harriet și Suzanne le dădeau instrucțiuni detaliate chelnerilor. În sfârșit, cam cu patruzeci de minute înainte de ora începerii, am terminat tot ceea ce fusese trecut pe lista mamei. — Te superi dacă fac un duș? m-a întrebat Luke. Transpirația îi năpădise tot tricoul. — Sunt de-a dreptul copt, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Dar, la început, avusesem într-adevăr o stare euforică. La restaurant, sunasem imediat, de pe telefonul lui Randall, pe toți cunoscuții noștri. Amândoi râsesem, în vreme ce prietenii și rudele își urlau felicitările. Randall comandase o a doua sticlă de șampanie. Unul dintre chelneri mi-a adus un buchet de trandafiri. Mă simțeam de parc-aș fi plutit la zece mii de metri altitudine: Oare chiar mă logodisem cu Randall Cox? — E ca un vis devenit realitate! chițăise Bea, iar eu eram perfect de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
jos până la sensul giratoriu și prinse autobuzul spre Tehnic. Avea curs cu anul I Zidari în sala 456. Când intră în clasă, elevii discutau despre bătăile cu studenții de la colegiu. Era studențachele ăla îmbrăcat la marele fix, știi, ca un chelner din ăia. „Nu te supăra“ zice el. „Nu te supăra, n-ai vrea să te dai din drumul meu?“ Chiar așa... și eu numa’ stăteam acolo și mă uitam în vitrină, la cărți... — Te uitai la cărți? întrebă sceptic Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și de toți cei opt membri ai comitetului de vizitatori de la CNAA, mai ales că aceștia din urmă puteau vedea totul extrem de bine de la ferestrele falsului hol de hotel folosit de cei de la Catedra de Catering ca să-i instruiască pe chelneri și ca să-i întrețină pe oaspeții de seamă. Dr. Mayfield a făcut tot ce îi stătea în puteri ca să le distragă atenția. — Am structurat cursul de bază în așa fel încât să maximizeze interesul studenților, îi spuse el profesorului universitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vezi și să nu crezi, țara moare de foame și de frică și de frig și de întuneric, dar la Bombonel luminile ard ca la Palat și avem de toate și citim reviste străine și ne servesc pacienții travestiți în chelneri, că doar ăsta-i rolul pacienților, să procure ceea ce n-au, Courvoisier și Playboy și brânza cea de toate zilele. Să facă rost de orice, să fie Bombonel în toane bune, să le dea pastile și certificate și pensii, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de azi. — Cum de-a lucrat la televiziune? Sau la radio, unde ați cunoscut-o. Și cum a plecat, de ce? Că nu oricine e admis oriunde. E nevoie să fii propus și acceptat. Dom’ Gafton a surâs. A făcut semn chelnerului să mai aducă un pahar de zoaie numită limonadă. Chelnerul se îndreptă, însă, spre masa doamnelor, să facă nota. S-a deslușit, într-adevăr, în spate, plecarea. Rotunda sală cu oglinzi scăzuse, parcă, dintr-odată. O seară searbădă, dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
radio, unde ați cunoscut-o. Și cum a plecat, de ce? Că nu oricine e admis oriunde. E nevoie să fii propus și acceptat. Dom’ Gafton a surâs. A făcut semn chelnerului să mai aducă un pahar de zoaie numită limonadă. Chelnerul se îndreptă, însă, spre masa doamnelor, să facă nota. S-a deslușit, într-adevăr, în spate, plecarea. Rotunda sală cu oglinzi scăzuse, parcă, dintr-odată. O seară searbădă, dintr-odată, ca toate celelalte. — Da, e mai simplu să răspunzi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Fost, fost doctor Antoniu!... rânji inocentul. Ha, am fost Antoniu. Doctor Antoniu spus înainte. Tot înainte pionieri, tot înainte, spus Antoniu... țopăia, înveselit, copilașul. Femeia făcea semne în spatele lunganului, să nu fie luat în seamă. — Ce ai lucrat tu? — Ha, chelner, dom’ doctor. — Bravo, Ionel, bravo. Să vii vineri. Vivi Ionel revine vineri la consult. Acum, să intre Vlădescu Dragoș. Ușa deschisă inchisa, a intrat Vlădescu Dragoș: nepoata lui Gulliver. Fața enormă, dospită, rotundă, umedă. Gura mare, roșie, ochii holbați. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mine“ la Boston. Când îți reiei filmările? — Poimâine, spune el. Am avut ultimele zile libere, dar am un program destul de încărcat în următoarele săptămâni. Personajul meu intră în tot felul de buclucuri. Cum ar fi? Ridic dintr-o sprânceană în timp ce chelnerul ne toarnă șampanie. —O, știi doar că nu am voie să vorbesc despre scenariu. E confidențial. Hai, continuă, îl tachinez în timp ce gust șampania. Spune-mi, îți ocupi timpul cu idile și cu femei care suferă după tine? Adam se preface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
gura. Adam se uită la mine curios. Ce fel de scenariu? — Păi, e o poveste gen Angela’s Ashes, îi spun. E tristă, curajoasă și, ei bine, foarte emoționantă. Mi-ar plăcea să-mi arunc o privire pe el cândva. Chelnerul vine să ne ia comanda. Sunt fericită. Foarte fericită, de fapt. Adam tocmai mi-a spus că ar vrea să se uite pe scenariul meu. Asta înseamnă că vrea să mă mai vadă, evident. Îi cer chelnerului varianta vegetariană. Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pe el cândva. Chelnerul vine să ne ia comanda. Sunt fericită. Foarte fericită, de fapt. Adam tocmai mi-a spus că ar vrea să se uite pe scenariul meu. Asta înseamnă că vrea să mă mai vadă, evident. Îi cer chelnerului varianta vegetariană. Adam comandă același lucru. Sunt uimită. Rareori întâlnesc bărbați vegetarieni. Ciudat, mereu mi-am închipuit că o să mă mărit cu un vegetarian ca mine. Încă un semn, poate? Îl întreb despre munca lui și e evident că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mult la el după ce mă întorc de la Boston. Un cuplu intră în restaurant și ceva mă face să mă uit mai atent. Femeia blondă poartă o jachetă la fel ca a surorii lui Tim, Elaine. Femeia se întoarce puțin când chelnerul îi conduce la masa lor. Când face asta, îngheț. Doamne, chiar e Elaine. Sunt moartă, moartă de-a binelea. Ce mă fac? Adam, evident, observă că mi s-a dus culoarea din obraji. —Ești bine? mă întreabă. Ce să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
un răsfăț. Comandăm o sticlă de vin și Debbie e rugată să arate un act de identitate, spre dezamăgirea mea și a lui Wendy. De ce naiba nu ni l-a cerut nouă? Nu e cazul să ne facem griji totuși, chelnerul arată ca o vedetă de cinema, așa că o să-l iert, doar de data asta. După cină, blugii stau să plesnească pe mine, și totuși comand o prăjitură cu brânză, ciocolată și zmeură. E așa de păcătos de delicioasă și mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pe mine, și totuși comand o prăjitură cu brânză, ciocolată și zmeură. E așa de păcătos de delicioasă și mare încât mănânc doar puțin și cer ca restul să fie pus la pachet. O s-o mănânc mai târziu, îi spun chelnerului. Nici nu clipește. Oamenii fac astfel de chestii tot timpul în State. Nu m-ar deranja să merg într-un bar acum, orice bar, dar celelalte cască și Debbie vrea să se întoarcă la hotel și să-l sune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ușor când mi-a dat papucii Tim, nu? Vă închipuiți ce viață conjugală plictisitoare am fi avut? Oricum, nu o să-mi mai irosesc timpul gândindu-mă la Tim. Mai ales în seara asta. Ce idee! Adam a comandat șampanie, și chelnerul toarnă în două pahare. Sunt impresionată. Mă întreabă ce vreau să comand, iar eu iau meniul. Din păcate, e doar un fel vegetarian, ceea ce, văzut într-un meniu, mi se pare mereu un semn de ignoranță. De parcă vegetarienii nu merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
a serii vorbind despre Adam și aproape deloc vorbind despre mine. Dar e în regulă, pentru că viața lui Adam e mult mai interesantă și, oricum, în trecut am dat mult prea multe detalii despre mine, mult prea devreme. Când vine chelnerul cu meniul pentru desert, cădem de acord să împărțim o prăjitură cu alune și ciocolată. Adam comandă și două Irish Coffee. Nu știu cum naiba o să ajungem acasă acum, dar sunt prea fericită și beată să-mi pese. Toată viața am așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
se colorează rapid obrajii și cobor privirea, fixându-mi-o asupra suportului ștanțat pentru pahare. — Da, ăla ! Ai reușit să-l eviți ? — Nu, recunosc. Și nu vrea deloc să mă lase În pace. Mă opresc În clipa În care un chelner ne pune două daiquiri proaspete de căpșune pe masă. După ce pleacă, Lissy mă scrutează atentă. — Emma, ție Îți place tipul ăsta, așa-i ? — Nu, evident că nu-mi place, ripostez vehementă. Doar că... nu știu deloc ce-i cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Eu Însumi mă recomand adesea cu numele de Egbert. Pufnesc În râs, dar fac eforturi și-mi Înăbuș râsul. E un restaurant select. Lumea deja se uită la noi ciudat. Suntem conduși la o masă din colț, de lângă șemineu. Un chelner Îmi trage scaunul să mă așez și-mi flutură un șervet pe genunchi, În timp ce altul Îmi toarnă apă, iar altul Îmi oferă o chiflă. Același lucru se Întâmplă și de partea cealaltă a mesei, unde se află Jack. Șase persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
bem ? Am cântărit deja din ochi băutura din paharul femeii În auriu. E roz și paharul e decorat cu bucățele de pepene și arată absolut delicios. Am comandat deja, spune Jack cu un zâmbet, În clipa În care unul dintre chelneri aduce o sticlă de șampanie, o deschide cu zgomot și Începe să toarne. Îmi amintesc că, atunci când eram În avion, mi-ai spus că Întâlnirea perfectă ar Începe, după tine, cu o sticlă de șampanie care ar apărea la masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-ți strice seara. Încearcă să vorbești cu el. Fă-l să-ți spună ce-are pe suflet ! — OK, zic, deja mai veselă. OK, am să Încerc. Mersi, Lissy. Mă Întorc la masă simțindu-mă ușor mai optimistă. Imediat apare un chelner să mă ajute să mă așez și, În clipa În care stau jos, Îl arunc lui Jack cea mai caldă și mai Înțelegătoare privire de care sunt În stare. — S-a Întâmplat ceva, Jack ? El se Încruntă. — De ce spui asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
lucru din sfera personală... Jack ridică privirea, și chipul Îi e străbătut de un fulger de mânie. Am zis că n-am nimic. Las-o baltă. Bravo. M-a pus la locul meu. — Doriți și desert ? mă Întrerupe glasul unui chelner și Îi arunc un zâmbet chinuit. — Cred că nu. Mi-a ajuns seara asta. Tot ce-mi doresc e să se termine cât mai repede și să mă duc acasă. — Prea bine. Chelnerul Îmi zâmbește. Cafea ? — Ba vrea desert, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Doriți și desert ? mă Întrerupe glasul unui chelner și Îi arunc un zâmbet chinuit. — Cred că nu. Mi-a ajuns seara asta. Tot ce-mi doresc e să se termine cât mai repede și să mă duc acasă. — Prea bine. Chelnerul Îmi zâmbește. Cafea ? — Ba vrea desert, spune Jack, peste capul meu. Poftim ? Ce-a spus ? Chelnerul mă fixează, nemaiânțelegând nimic. — Ba nu ! spun apăsat. — Haide, Emma, spune Jack, și Îi revine tonul cald și ironic. Cu mine nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu. Mi-a ajuns seara asta. Tot ce-mi doresc e să se termine cât mai repede și să mă duc acasă. — Prea bine. Chelnerul Îmi zâmbește. Cafea ? — Ba vrea desert, spune Jack, peste capul meu. Poftim ? Ce-a spus ? Chelnerul mă fixează, nemaiânțelegând nimic. — Ba nu ! spun apăsat. — Haide, Emma, spune Jack, și Îi revine tonul cald și ironic. Cu mine nu e nevoie să te prefaci. Mi-ai spus În avion că asta spui de fiecare dată. Zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]