46,791 matches
-
glasul serii care plânge, E-atâta depărtare între noi, Petale de speranță se vor frânge În toamna ce ne leagă pe-amândoi. De-om învăța că dragostea înfrânge Puterea ei vom împărți la doi. Citește mai mult Nu te mai chem, eu știu că ești departe,Te-ai rătăcit prin sferele aldine,Atâtea lacrimi au topit suspineși multe vise ai lăsat deoparte.Te regăseam în serile senine,O filă din a veșniciei carte,Cu litere de-azur brodai apartePovestea unui dor
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Eu nu mai am putere să te-ascult Și nimeni n-ar putea să înțeleagă Că tu ai fost în sinea mea un cult Pe care-acum tăcerea îl reneagă. Și fără să te știu între puteri, Și fără să te chem din amintire, Te recompun din toamnă și tăceri Și te zidesc pe veci în a mea fire. Citește mai mult Eu nu mai am putere să te strig,Mi-e glasul asuprit de neputință,Doar de privirea ta îmi este
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
în a mea ființă.Eu nu mai am putere să te-ascultși nimeni n-ar putea să înțeleagăCă tu ai fost în sinea mea un cultPe care-acum tăcerea îl reneagă.Și fără să te știu între puteri,Și fără să te chem din amintire,Te recompun din toamnă și tăceriși te zidesc pe veci în a mea fire.... XIV. SINGURUL PĂCAT, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2053 din 14 august 2016. Eu cred că fără tine nu se poate, Mai
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
scriu.... XXVIII. SONETUL LUMINII, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016. Cuvântul mi-a fost leagăn și-alinare Iar casa mea e însăși poezia, Pe prispa ei veghează veșnicia În doine și lumini strălucitoare. Mă cheamă cu ardoare datoria Când strâng la piept buchetele din soare, Doar versuri cântă fără încetare Sfințind în doruri lacrime și glia. Există, oare, floare mai frumoasă Ori cer curat atât de cristalin Cum este poezia luminoasă Care aduce mărilor senin
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Nicicând nu intră noaptea-n a mea casă Căci lampa mea e versul din suspin. Citește mai mult Cuvântul mi-a fost leagăn și-alinareIar casa mea e însăși poezia,Pe prispa ei veghează veșniciaîn doine și lumini strălucitoare.Mă cheamă cu ardoare datoriaCând strâng la piept buchetele din soare,Doar versuri cântă fără încetareSfințind în doruri lacrime și glia.Există, oare, floare mai frumoasăOri cer curat atât de cristalinCum este poezia luminoasăCare aduce mărilor senin?Nicicând nu intră noaptea-n
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
zărind umbră pe perete. Țipă speriată .Apăru bătrânul majordom. - Doriți ceva? - A fost cineva aici ... un bărbat. - Mă măguliți domnișoara, la vârsta mea e o cinste să mă numiți așa! Se înclină respectuos. - Ești nostim! se amuză Ava. Cum te cheamă? - John! - Bine, John. Mulțumesc. Bătrânul ieși, ea rămase îngândurata. Totuși altcineva a fost în cameră. Ciudat.. va urma Camelia Constantin 2012-2013 Referință Bibliografica: ENIGMĂ (partea I) / Camelia Constantin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 927, Anul III, 15 iulie 2013
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Enigma_partea_i_camelia_constantin_1373912135.html [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
mal spre larg. Tangajul[ Tangaj = mișcarea oscilatorie de înclinare a unei nave, aeronave sau vehicul feroviar, efectuată în jurul unei axe transversale. (DEX)] bărcii îmi provoca neplăceri la stomac și amețeli, însă eu încercam prin conversații cu nenea Nicu, așa îl chema pe bătrân, să uit cum mă simt fizic.Se montase o hulă[ Hulă = mișcare ondulatorie a suprafeței mării, care urmează după o furtună de adânc provocată de curenții marini (n.aut.)] de fund și curenți puternici au început să ne
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442495509.html [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
deplină dacă nu s-ar fi încojurat de personalități bănățene, asemeni apostolilor, care i-au fost alături în mai toate demersurilor sale. Cuvintele mele, vorba lui Horațiu în Ars Poetica, 311, atunci când ai lucrurile în fața ochilor, vin fără să le chemi, doresc să fie un florilegiu de gâduri despre activitatea membrilor Ligii Scriitorilor, Filiala Banat, cu încărcătura de sentimente care vibrează pentru fiecare membru al acestei organizații. Am urmărit îndeaproape tot ce au întrebrins colegii de pe malul domol al râului Bega
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
Nădejdea sporește prin rugăciune: nădejdea Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăștia cenușa și va arăta ca un „rug aprins” întru Iisus Hristos. Risipirea amăgirii și zdrobirea morții nu se vor săvârși fără mari încercări. Atunci, cine va chema Numele Domnului se va mântui. Așadar, Rugăciunea este o minune ce face minuni: Îl coboară pe Dumnezeu și înalță sufletul către El. Este o minune pe care o putem săvârși și de care ne putem împărtăși zilnic, plecând genunchii trupului
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
nu cânta doine. Mereu aștep să se ivească un rapsod popular al Transilvaniei. Nu l-am întâlnit încă. A sosit vremea și acum este! am răspuns glumind meșterului. Acest rapsod există, dar nu-i un cântăreț, ci o cântăreață. O cheamă Maria Tănase. Nu vocalizează după note și n-a studiat la Conservator pe Amneris; dar a cutreierat toate ținuturile țării, de sub poalele Ceahlăului până în Munții Apuseni și și-a cules melodiile de-a dreptul de la izvorul lor. Apă limpede într-
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
scoate în relief și aceste binefaceri spirituale: „Ea, doamna noastră, poezia, / Unește inimi și trăiri, / Sădește-n lume armonia, / E mama scumpelor iubiri”. Poezia Virginiei Vini Popescu pulsează de seve celeste și telurice, e viguroasă și delicată în aceeași măsură, cheamă la pace și liniștea sufletească, la armonie cosmică și la bunătate și înfrățire între oameni. E o poezie pozitivă prin excelență: degajă lumină, dragoste, îndemn la sfințenie: „Lumina cerului pulsează / Și se revarsă-n infinit, / În timp ce inima vibrează / Cu-o
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
poate să pună în mișcare marea, furtună și cerurile pentru cauza Lui. După alte astfel de experiențe - mai făceam și evanghelizare de la om la om, aveam și o echipă cu care seară cântam pe faleză cazinoului din Constantă - am fost chemat la conducerea întreprinderii noastre. Mi s-a spus: "Știm ce faci tu în timpul liber, știm și că nu te mai sperie canalul, deci vei fi trimis din partea firmei să lucrezi în Irak." De fapt ei ar fi dorit să nu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_jean_chiforeanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
de vânt bătut, s-a dăruit fără-un cuvânt! Și drept, așa cum eu îl știu, în fața timpului pustiu Ce-n toamnă totul i-a luat, îl simt puternic, brav bărbat! Nu plânge doar se leagănă și dorul și-l tăragănă, Chemând la el, podoaba-i iară să-l împresoare-n primăvară. Și-n ochiul de ferestră-albastră, oglinda de la casa noastră, Deși e gol, neputincios e vede verde Făt-Frumos. Dor de toamnă Mi-e dor de fumul serii, de luna coaptă în
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tablou_de_toamna_ii.html [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
să asculte împreună cu tatăl său muzică ușoară, la un gramofon pe vare îl avea în casă. În 1931, elev fiind la Liceul „Gheorghe Șincai”, va cânta într-un ansamblu școlar, la chitară și vocal, pentru ca la cinsprezece ani să îl cheme scena, iar de acum relația cu ea va fi statornică și lungă. A fost descoperit la o serbare de către compozitorul Ion Vasilescu. Adus de către acesta la Radio, Gică Petrescu va cânta cu pianistul celebru și dirijorul Iulian Ghindă. Părăsit tragic
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va cânta cu Orchestra James Kok. Pentru reprezentațiile galante de la „Lafayette”, patronul său pe care îl chema Schwartz i-a făcut două costume elegante, de comandă, unul alb, de zi și altul bleumarin, de seară. Avea doar optsprezece ani artistul care debuta strălucitor pe scenele localurilor luxoase, cu orchestre și interpreți de muzică, printre care: Cristian Vasile
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
recitaluri la Castelul Peleș. Pentru el, Gică Petrescu a cântat de trei ori „Costică, Costică”. În fața snobismului cu rang de ideologie de stat a vremii comunisto moscovite, nici maestrul Gică Petrescu nu a scăpat de „luneta” cenzurei, încât a fost chemat după recitalurile acestea la Ministerul Culturii și i s-a pus în vedere să renunțe la piesele ocidentale din repertoriu. Maestrul, cum făcuse și inegalabilul Constantin Tănase, fără să renunțe la mesajul substituit, a recurs la exprimarea „cu perdea”. În
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
l-au văzut pe Dumnezeu chiar într-o reverie spun că distanță dintre noi și Dumnezeu ar fi de numai o rugăciune spusă din inimă. Același Dumnezeu transcendent și din ceruri se manifestă imanent, este în mijlocul suferințelor noastre atunci când îl chemăm smeriți și încrezători. Rugăciunea este un popas al gândirii și trudei noastre după pâinea cea de toate zilele, este răgaz pentru a putea auzi în liniștea adâncă pașii subtili ai lui Dumnezeu trecând prin lume, călătorind alături de noi în pelerinajul
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
de toate zilele, este răgaz pentru a putea auzi în liniștea adâncă pașii subtili ai lui Dumnezeu trecând prin lume, călătorind alături de noi în pelerinajul spre împărăția Să. ● Rugăciunea nu este o corvoadă în plus, este o sărbătoare a făpturii chemată la ospățul divin, onoarea și privilegiul de a întâlni, de a vorbi cu Însuși Mirele. ● “Crezul” este rugăciunea de hotărâre și de luminare a minții, de lepădare de iluzii deșarte, un act de exorcism împotriva “dumnezeilor” străini, neadevărați. Un paradox
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
și mă agăț de pieptul mamei mele, de pieptul tatălui meu, ca șerpii să nu mă înghită! Sunt o bătaie de inimă ce-mi zguduie trupul, ce mă înspăimântă. Sunt o barcă rătăcitoare pe unde, pe undele trecutului care ma cheamă, mă topește, ma absoarbe. Sunt o locomotivă obosită. Gâfâind, îmi dau sufletul lui Dumnezeu, care mă va conduce spre mama mea, spre tatăl meu. IMAGINE: Eu cu prima mea nepoțică după naștere. Referință Bibliografică: PRUNC OBOSIT/תינוק עייף/ (versiune bilingvă
PRUNC OBOSIT/תינוק עייף/ (VERSIUNE BILINGVĂ EBRAICĂ-ROMÂNĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1453833833.html [Corola-blog/BlogPost/361016_a_362345]
-
Manuscris > Scriitori > NEMURIRII TE DĂM DE O MIE DE ORI... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nemuririi te dăm de o mie de ori... Memoriei lui Fănuș Neagu Și ne-a chemat în strigăte prelungi durerea Și ne-a îmbrăcat în doliu în zi de mai; Când luna iubirii își scutura salcâmii Tu ai plecat departe-n drumul lung spre Rai. Ți-am înălțat biserici din rugăciuni fierbinți Și-n drum ți-
NEMURIRII TE DĂM DE O MIE DE ORI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/_nemuririi_te_dam_de_o_mie_de_o_cornelia_viju_1329918454.html [Corola-blog/BlogPost/346808_a_348137]
-
cu vrăbii Și în vatra cu jar adesea o jertfeai, De ce-ai lăsat-o să te poarte printre săbii Și-n jale să te ducă prin al umbrei plai? Sufletul azi ți-ai logodit cu nemurirea, Glasul amintirii te cheamă înapoi, Să ne reverși în suflet iar tămăduirea, Iar noi nemuririi te dăm de o mie de ori. Referință Bibliografică: Nemuririi te dăm de o mie de ori... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22
NEMURIRII TE DĂM DE O MIE DE ORI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/_nemuririi_te_dam_de_o_mie_de_o_cornelia_viju_1329918454.html [Corola-blog/BlogPost/346808_a_348137]
-
dreaptă / Și-l va duce / Pe cărare dreaptă, / Și înțeleaptă, / La mese pline / Și făclii aprinse, / La pahare pline / Și vorbe bune / Amin . - Povestea lui Iisus Hristos - Ori dimineața în plin soare, cu gândul la mama sa ce EVA, o chema ... “ Dar maica nu-i acasă, / Ea zace în mormânt, / Iar peste ea apasă / Mulțime de pământ . “ - Rtevenire - Sau zugrăvind prin cuvinte toate limitele capacității sale imaginative . “ Un pom sub ceruri crește- / Din floare fruct să-nchege, / Un neam se chinuiește
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/_stiu_si_vad_de_ion_chiriac_constanta_abalasei_donosa_1340858591.html [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
despletind putreziciunea, unei clipe cât un veac, în oglindă moare-un zâmbet, parcă vreau să mă confund, eu plutesc pe-o amintire, oare-i visul cel profund ? Vreau să te ating pe buze și în gândul meu... coșmar, șoaptele te cheamă-n noapte, rugăminte la altar, ochii văd cascade line, ce în lacrimi se prefac, mă pătrund gânduri haine, ghiare-n suflet mă stăbat. Soarta te-a chemat spre liniști care cugetu-mi străpung, ziua-n noapte se preface, mă târesc în veșnic
ȘOAPTE-N UMBRE DE CHEMARE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1441440591.html [Corola-blog/BlogPost/377460_a_378789]
-
profund ? Vreau să te ating pe buze și în gândul meu... coșmar, șoaptele te cheamă-n noapte, rugăminte la altar, ochii văd cascade line, ce în lacrimi se prefac, mă pătrund gânduri haine, ghiare-n suflet mă stăbat. Soarta te-a chemat spre liniști care cugetu-mi străpung, ziua-n noapte se preface, mă târesc în veșnic scrum, amintirea despletită, vreau s-o strâng să-mi rămână, pașii grei de pe mormânt, mi se-nfundă în țărână... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Șoapte-n
ȘOAPTE-N UMBRE DE CHEMARE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1441440591.html [Corola-blog/BlogPost/377460_a_378789]
-
auzite - despre preoți care fac de râs Biserica și care, prin faptele lor nedemne, îndepărtează omul de la credință. Și iată că apar niște oameni care nu poartă haină preoțească, dar te determină să privești totul cu alți ochi. Probabil se cheamă că au HAR! Poezia Dorinei am citit-o în primul rând cu ochii corectorului, apoi cu ochii profesorului, făcând paralelă cu poezia religioasă a lui Arghezi, sau Voiculescu, sau Dosoftei, iar în final, am citit-o cu ochii unui simplu
„CÂND NU TE ŞTIAM” DE PROF. MARIANA SAVA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1423429110.html [Corola-blog/BlogPost/340180_a_341509]