54,187 matches
-
aș spune că e cel mai mare - ar fi un mod cam facil de a privi lucrurile -, dar voi spune că este cel mai important. Pentru că e cel mai cuprinzător și mai complex. A atins un foarte mare număr de chestiuni care privesc arta de astăzi. S-a întors, de exemplu, foarte departe în timp, într-o epocă a progresului, care privea mereu înainte: avangarda. El a înțeles că avangarda însemna și o privire înapoi. Tzara a înțeles și el acest
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
dar a privi și foarte departe înapoi... De aici vine acel aspect primitiv al unora dintre sculpturile lui. El voia să meargă nu numai în direcția unei epurări, în sensul unei complicări a formei, ci s-a gândit și la chestiunea, foarte urgentă astăzi, a multiplicării, a repetiției, a operei repetitive, pornind de la niște elemente care se îmbină... Un alt lucru care interesează foarte mult epoca noastră este punerea în situație a operei, fie că este vorba de un tablou sau
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
îi are la mînă pe toți trei. Cum însă unul dintre aceștia, Emil Constantinescu, singurul, de altfel, în stare să-i ușureze situația în fața justiției franceze, și-a dovedit loialitatea, Adrian Costea îl protejează. Deocamdată. Fabulăm? Un răspuns la această chestiune l-am putea avea doar dacă Președenția ar face gestul mult așteptat de a se delimita public de Adrian Costea." Gestul mult așteptat de dl Ion Cristoiu s-a consumat însă înainte de apariția editorialului din Azi. Numai că dl Cristoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
în căutarea aurului de aici. "Dacia colonizată de romani a putut în foarte puține generații să devină atît de prosperă încît să i se spună Dacia felix". Retragerea aureliană n-a fost totală, negolindu-se de romani întreaga provincie. Sigur, chestiunea continuității nu mai prezintă, azi, importanța de acum vreo două sute de ani, esențial fiind proporția populației, care ne e, în Transilvania, hotărîtor favorabilă. Dar evacuări totale de populație dintr-un ținut, cum pretind unii istorici maghiari, nu se cunosc, încît
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848 în cele trei țări române sînt analizate pertinent, chiar dacă nu se aduc puncte de vedere înnoitoare. Cu totul novatoare este, în schimb, dezbaterea chestiunii francmasone (deobicei ocolită de manualele noastre, inclusiv de cele alternative), menționîndu-se, în spiritul adevărului istoriei, că "revoluția de la 1848, ca și Unirea Principatelor de la 1859 a fost opera tinerilor masoni". E pusă în evidență iscusința cu care, prin dubla alegere
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
într-un fel de panaceu universal pentru toate dilemele umanității. Acuza cea mai la îndemînă pentru asemenea ambiții e evidentă: aroganță naivă. Departe de a rezolva însă problema, ea ne distrage atenția de la faptul că postmodernismul e, în parte, o chestiune de morgă, o atitudine filozofică și apoi o filozofie. Hacking califică, indirect, această atitudine drept belicozitate gratuită. Citind cartea lui Sokal și Bricmont ai fi tentat să crezi că o serie din temele postmoderniste cele mai la modă au fost
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
obiective din punct de vedere epistemologic în măsura în care gestul marcării unui gol este socotit drept avantaj pentru echipa marcatoare de către oricine privește jocul, nu doar de către jucătorul care a marcat. Cîtă vreme mingea a intrat în poartă, marcarea golului e o chestiune obiectivă, nu dependentă de părerea cuiva (chiar dacă arbitrii și jucătorii își dispută de atîtea ori părerile proprii în domeniu). Dar jocul de fotbal în sine nu are obiectivitate ontologică pentru că existența lui depinde de existența noastră, a unor jucători și
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
Gheorghe Grigurcu Voind să explice faptul că literatura subiectivă (memorialistica, jurnalul) și-ar fi făcut la noi "o apariție tîrzie", E. Lovinescu se referea la vicisitudinile istoriei, care au redus încrederea în durată, deoarece speța în chestiune e "rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
astăzi nu se poate întreține din ceea ce scrie. Revistele îl plătesc modest sau nu-l plătesc deloc, întrucît costurile tipografice și ale hîrtiei consumă toate resursele financiare (totuși, diriguitorii lor ar trebui să știe că onorariul unui colaborator este o chestiune de self-respect pentru acesta). Editurile îl plătesc, de obicei, în exemplare de autor sau onorariul este de asemenea natură (la limita decenței) încît autorul însuși preferă să fie plătit în cărți. Dacă nu cumva tot el își achită cartea ori
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
de-acum înainte sau să devină răsfoit de cărți. Există, însă, și confrați care refuză să mai intre în librării, pentru simplul fapt că vederea cărților pe care nu le pot achiziționa le provoacă un simțămînt stînjenitor, de rușine. Dar chestiunea mizeriei nu se reduce la neputința de a cumpăra cărți. Atunci, cînd, în Cluj, s-a sistat editarea revistei Tribuna, am văzut, realmente, scriitori muritori de foame. Astăzi, cînd săptămînalul atît de reprezentativ, odinioară, pentru urbea de pe Someș mai scoate
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
150 de ani de la nașterea lui - pe care și noi o făceam în țară în 1949, urmînd ca în anul următor să-l sărbătorim chiar la început, deci în ianuarie, pe Eminescu". Penibil prilej de răstălmăciri și amputări, Centenarul în chestiune a constituit cadrul nu doar al unei pseudoinițieri partinice în materia operei genialului poet ("a treia ediție, mai populară, o întocmeam eu, pentru Editura de Stat, cu o prefață pe care eu o credeam cea mai potrivită ca să facă înțeleasă
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
îndeobște mefientul Cristoiu. Mai degrabă, socotim noi, e vorba de un minereu puțin bogat în materia prețioasă, care se cere separată laborios de zgura frazeologică a tendențiozității de diverse feluri. À propos de sinceritate, se pot pune cel puțin două chestiuni. În primul rînd, a fost oare autorul Cîntecelor de pierzanie, în perioada 1945-1965, un instrument docil al partidului și al statului în "mașinăria de îndrumare" a literaturii sau doar un simplu "administrator al literaturii"? Cu astuție, Mihai Beniuc încearcă a
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
ascunde scopul de înrobire ideologică a scriitorilor, pedalînd pe ajutoarele materiale pe care le-a acordat acestora. Dar cine se scuză se acuză: Dincolo de efectul său principal - șireata evitare a păcatului privind ipostaza de îndrumător politic al literaturii -, concentrarea pe chestiunile materialicești ale Uniunii Scriitorilor aduce o contribuție decisivă la explicarea misteriosului proces de înrolare a marilor scriitori interbelici la jugul proletcultismului. Noul regim a avut viclenia de-a le satisface din plin nevoia de a trăi boierește după anii de
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
simularea acestei intenții. Într-un fel a condus teatrul Bulandra Liviu Ciulei și în altul Radu Penciulescu Teatrul Mic sau, mai încoace Andrei Șerban Teatrul Național din București. Contestați sau nu, ei au fost iubiți mai presus de orice. De chestiuni mici sau conjuncturale. Pentru că ei sînt valori ale teatrului românesc. Și politica lor directorială tot în jurul valorii s-a învîrtit. La un astfel de drum, trupa merge alături de cel care o conduce. Acest interval petrecut împreună este bazat pe încredere
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
că tocmai în mișcarea ce se vrea a "sintezei" dl Marino își dă în vileag un reducționism funciar și o lipsă temperamentală de permeabilitate care atentează chiar la ideea pe care se arată gata a o servi. Vom reveni asupra chestiunii. (Va urma) Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România, Ed. Polirom, Iași, 2001, 200 pag., preț neprecizat.
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
responsabili au devenit conștienți de pericolul fatal pe care îl reprezintă pentru România imperiul de la răsărit. Eminescu discută din ce în ce mai mult evoluțiile și tendințele Rusiei și încearcă să-i deslușească resorturile adînci și invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea orientală și la imixtiunea Rusiei în această problemă ar merita studiate în toată complexitatea lor. Pentru a înțelege însă ce înseamnă în viziunea eminesciană o supremație moscovită în această regiune, voi discuta un text care, cum se va vedea, consună
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
confraților înjurați. În acest caz însă este vorba de cu totul altceva. Și, îndeosebi, chiar în interesul real al lui Fănuș, care mă va înțelege. Cu simțul său justițiar, înnăscut, el îmi va da dreptate. Și uite cum pun eu chestiunea... Un critic obiectiv, profund cinstit, nefăcând parte din nici un fel de grup, aflat la începuturile carierei, are înainte două căi. Cum are și Luminița Marcu. Ori să-și umple cu tămâie cădelnița de serviciu și să amețească pe toată lumea, inclusiv
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
politică (țărăniștii, naționalii, Iorga) stăruia, pe lîngă rege, să se evite abdicarea. Regele, pățit, refuza. Un Consiliu de Coroană și, apoi, o ședință a parlamentului, au decis, la 4 ianuarie 1926, decăderea din drepturi a prințului Carol. Dar, în țară, chestiunea reîntoarcerii prințului Carol s-a pus chiar din ziua acceptării abdicării lui. Carol trăia, la Paris, sub numele de Carol Caraiman. Dar în iulie 1927 moare, de un cancer, regele Ferdinand, instalîndu-se, pe timpul minoratului lui Mihai, o regență. Spre sfîrșitul
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
în orice subcultură crește germenul nociv al fundamentalismului. în orice spectator inocent și cumsecade care privește ore în șir pe zi emisiunile inculte ale majorității televiziunilor din lume se ascunde un potențial Caliban. Metamorfoza acestuia în taliban e o simplă chestiune de circumstanțe.
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
a determinat a se opune cu statornicie și energie comunismului, Pavel Chihaia a răspuns că e vorba de consecvență cu propriul ideal, pe care, în suișul vieții, se cuvine să-l păstrezi și să-l mărturisești", ceea ce nu e o chestiune de orgoliu, ci doar de demnitate: "Unii s-au întrebat desigur: ce este această demnitate? Aș răspunde: fidelitatea față de tine însuți, fără legătură cu mersul lumii, cu societatea, chiar cu cei pe care îi iubești. La o altă definiție s-
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
probate ca valori. Maniera trivială a provincialismului din revistele literare este concentrată în sloganul următor, de obicei, neexprimat: "Hai să ne lăudăm unii pe alții!" Cele două reviste menționate fac un real serviciu culturii române, abordînd cu luciditate și claritate chestiunea provincialismului. * În același număr din revista craioveană, pe prima pagină, dl Mihai Zamfir răspunde la întrebarea despre cea mai importantă personalitate a culturii române din secolul 20: Întrebarea nu e pertinentă: în culturile europene, demne de acest nume, nu există
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
al asociațiilor, o orgie imaginativă, dar sub sclipitoarea, voioasa suprafață mustește amarul dezamăgirii. Am putea zice că iluzia jocului frenetic de imagini e convocată pentru a marca deziluzia de fond. Ironizînd și autoironizîndu-se prin mijlocirea unei fantezii ațîțate (ciclul în chestiune se intitulează Phantastikon), poeta nu abordează de-a dreptul realiile dure ce-o rănesc, ci prin intermediul imaginarului solemn, convențional, în care ele se drapează adesea, ergo prin referire la mitologia lor. Deși adînc decepționată de real, se luptă cu reprezentanța
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
-i putea descifra mecanismele perfide, obiective. Un atare joc de-a mitologia care se regăsește pe un palier inferior, pentru a se pierde în criza ce pare fără capăt a inadaptării, reprezintă filonul indiscutabil cel mai bogat al producției în chestiune. De fapt, sub aspectul unui joc infantil, adumbrit de tristețe, actul mitologic este întors pe dos. Dacă, în plan grav, acesta indică originea fabuloasă a ființelor și lucrurilor, aci, în plan antifrastic, indică decăderea și pieirea lor. Avem a face
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Asta pentru a nu mai aminti că semnatarul editorialului la care mă refer e și președintele Adunării Parlamentare a OSCE. Teza d-lui Severin era că succesul partidului de guvernămînt în proiectele de integrare în NATO și UE, precum și în chestiuni de reformă ar fi un succes al României. Nu știu dacă există cineva care să-l poată contrazice pe fostul ministru de Externe al României în această privință. Dl Severin pledează, în materie de NATO, pentru armistițiul propus de premierul
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
de ștafetă? Să-și fi pregătit Vadim Tudor succesorul? Nimic nu e exclus, dacă ne gândim că acest partid e dominat la vârf de-o tot mai degradată biologic gerontocratură. Zarva creată în presă tinde să pună accentul pe-o chestiune colaterală: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară sub egida Academiei Române? Falsă problemă: ar fi trebui să ne întrebăm: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară într-o țară europeană civilizată? Aduc
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]