1,185 matches
-
conștiinței țăranilor muncitori; reportajul lui Eusebiu Camilar aduce o seamă de aspecte ale muncii într-o foarte mare gospodărie colectivă cum este gospodăria Grivița Roșie din comuna Însurăței (...). Nuvelele acestea aduc o contribuție de seamă și în zugrăvirea tipurilor de chiaburi și a uneltelor lor. Stancu Visalon, Marin Cheran, Pantelică Buică, Radu T. Dumitriu, Ion Ionescu-Cotoi, Biță și alții sunt întruchipări vii, odioase ale dușmanului de clasă, imagini care impun cititorului necesitatea de a lupta pentru nimicirea lor, îl mobilizează la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit din lupta clasei muncitoare conduse de partid pentru libertate, bunăstare, socialism și pace. N. Moraru și Aurel Baranga zugrăvesc în drama lor Pentru fericirea poporului lupta eroică a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spectatori (...). Conflictul mai tuturor pieselor neizbutite din Cultura poporului s-ar putea rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge îndoiala» îndreptându-se pe drumul cel bun (Pățania mamei Ilinca de Puiu Maximilian, Cui vinzi tu? de N. Buzescu, Panaite și-a învins îndoiala de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
democrație populară și de sabotare a operei de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră (...). În politica fiscală, ei au favorizat creșterea elementelor capitaliste la sate și le-au apărat împotriva loviturilor dictaturii proletariatului. O mare parte din chiaburi au fost trecuți în categoria «mijlocașilor», dându-li-se astfel putința de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democrație. În politica prețurilor, dușmanii poporului au urmărit mărirea continuă a prețurilor de achiziții și contractări de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
putința de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democrație. În politica prețurilor, dușmanii poporului au urmărit mărirea continuă a prețurilor de achiziții și contractări de produse agricole alimentare în scopul creării condițiilor de îmbogățire a chiaburilor și speculanților, stabilind în același timp prețuri pentru unele mărfuri industriale destinate satelor, sub prețul de cost (...). În privința economiei naționale dușmanii poporului au încercat să submineze activitatea productivă a întreprinderilor socialiste, întârziind dotarea lor cu fonduri de rulment și stabilind
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de frumusețe. Câmpii de aur legănate-n soare Noi mări albastre, fluvii călătoare Și peste tot, pe tot cuprinsul firii, Măreața dictatură-a fericirii...! Da, cifrele ne spun că, negreșit, Tot ce visăm va fi îndeplinit! Mă rog, nedemnii domnișori, chiaburii, Cu limba facă-și cruce-n cerul gurii Noi n-am ales tânjeala somnoroasă Ci aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-am votat... și-atât. Noi am jurat Dușmanul să-l lovim neîmpăcat, Să ne-avântăm, coloană ne-ntreruptă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu și Melania. Aceasta arată că autoarea s-a preocupat de prezentarea luptei de clasă în lucrarea sa și a reușit să ne oglindească diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu și Melania. Aceasta arată că autoarea s-a preocupat de prezentarea luptei de clasă în lucrarea sa și a reușit să ne oglindească diferite aspecte ale ei, determinante în desfășurarea acțiunii. Dar aspectele concrete directe ale luptei de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrarea sa și a reușit să ne oglindească diferite aspecte ale ei, determinante în desfășurarea acțiunii. Dar aspectele concrete directe ale luptei de clasă care apar pe scenă sunt reduse. Dintre ele, aducerea pe scenă a Uței și chiar a chiaburilor Tâpan și Romică în ultima scenă nu reușește să reprezinte în mod suficient problema (...). Ori trecând lupta de clasă nu pe primul plan, a fost necesar ca autoarea să creeze totuși situații dramatice pentru susținerea acțiunii, dar cum era și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
seamă de lucrări, între care romanul Drum fără pulbere au meritul de a fi reliefat cu ascuțime figuri de dușmani strecurați pe șantierele sau în fabricile noastre. Într-o serie de portrete bine realizate artistic este demascat adevăratul chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P. Dumitriu), până la chiaburul așa-zis «cumsecade» care uneltește din umbră (Keszeg din Brazdă peste haturi de Horvath Istvan) și la cel camuflat ca mijlocaș și având
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
figuri de dușmani strecurați pe șantierele sau în fabricile noastre. Într-o serie de portrete bine realizate artistic este demascat adevăratul chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P. Dumitriu), până la chiaburul așa-zis «cumsecade» care uneltește din umbră (Keszeg din Brazdă peste haturi de Horvath Istvan) și la cel camuflat ca mijlocaș și având și carnet de partid în buzunar (Ghioceoaia din Desfășurarea de Marin Preda). Un deosebit succes îl reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de acord întotdeauna cu cel mai în vază, întinzând mâna moale celui mai slab, dar totuși întinzându-i-o, căci acela poate să devină puternic, ascultând ce se spune oriunde se strâng mai mulți inși etc. Veți spune: acesta este chiaburul. Să admitem dacă vreți pentru folosul discuției. Toate aceste note caracterologice care pot fi descoperite la analiză într-un erou de roman nu condiționează ele înșile viața fictivă a eroului. Tabloul caracterologic al unui om îl poate face și un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
natura, în genere, așa cum recomandă acad. G. Călinescu, ci participând la viața socială (...). După acad. G. Călinescu oamenii prin natura lor sunt buni sau răi sau șovăielnici, nesinceri sau tenebroși. De aceea când autorul, exemplificând, înfățișează caracteristicile sufletești ale unui chiabur rezultă limpede că ele pot foarte bine aparține unui negustor din vremea feudalismului, unui funcționar slugarnic în vremurile noastre (...). Din întreaga argumentare s-ar putea înțelege că acad. G. Călinescu admite eternitatea caracterelor omenești, despărțirea lor în caractere pozitive și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceeași manieră: «Privirile lui se prinseră de steagurile fluturate...» (...). În unele poeme foarte valoroase ca În satul lui Sahia de E. Jebeleanu, imaginea vieții în Gospodăria agricolă de stat a fost astfel «înfrumusețată» încât dacă n-ar apare și câțiva chiaburi decorativi la sfârșit am putea crede că oamenii despre care poetul vorbește (...). «Scrieți adevărul» i-a îndemnat în repetate rânduri pe scriitori tovarășul Stalin (...). A privi problema exagerării conștiente ca un simplu procedeu, a o rupe de concepția artistului înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a unor acțiuni și personaje”, scrie M. Gafița 29. Și mai departe: „În colecția Ogoare noi (Editura Tineretului) a apărut de curând nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier. Nuvela urmărește drumul pe care-l parcurge un tânăr, fost argat la chiabur, ajuns apoi muncitor pe șantier (...). Viața șantierului este prezentată foarte palid, în culori idilice; sunt pagini care abundă în platitudine și monotonie. Autorul nu a reușit să creeze o imagine realistă a dușmanului de clasă, în figura lui Petculescu, magazinerul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu vrea, sau soțul pretinde numai că soția nu vrea să intre în colectivă. Toate greutățile se datoresc svonurilor chiaburești. Intervine secretarul de partid, sau un alt comunist, pentru a-l lămuri pe șovăielnic. Intervine miliția pentru a aresta pe chiaburii care sunt puși numaidecât de autor să dea foc la ceva și să ucidă ceva. Și totul se încheie cu bine; șovăielnicii se dumiresc și intră în colectivă. Eroii sunt, de asemenea, asemănători între ei, marionete confecționate după șablon, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu putere esența forței sociale respective, mai întâlnim în literatura noastră și persoane negative șterse, tipice. Mai întâlnim încă chipuri de sabotori relativ nepericuloși, care acționează cu metode simpliste și mereu aceleași (La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan), chiaburii care nu fac altceva decât răspândesc zvonuri, dau foc la o arie, sau ucid (...). Șablonul ia uneori forma autorepetării. Tendința de a se repeta pe sine însuși, de pildă, în scrisul lui Victor Tulbure. Prea adesea - îndeosebi în poeziile mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
notează întotdeauna cu deosebită precizie tot felul de amănunte cu privire la condițiile materiale. Așa procedează în Ogoare noi, în Judecata etc. În această din urmă lucrare, de pildă, ajunge la un moment dat să precizeze numărul bicelor din legăturile aduse de chiabur acasă. La ce folosește așa ceva? Mai cu seamă că, în situația dată, precizarea e ciudată, neverosimilă deoarece cu puțin mai înainte ni se spusese că nici măcar chiaburul nu știa cîte bice sunt acolo, le luase așa, cu grămada, ca să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajunge la un moment dat să precizeze numărul bicelor din legăturile aduse de chiabur acasă. La ce folosește așa ceva? Mai cu seamă că, în situația dată, precizarea e ciudată, neverosimilă deoarece cu puțin mai înainte ni se spusese că nici măcar chiaburul nu știa cîte bice sunt acolo, le luase așa, cu grămada, ca să-și plaseze banii” (...). În articolul său, acad. G. Călinescu menționa faptul că noțiunea de caracter nu trebuie înțeleasă metafizic, ci ca niște «valori sociale, în raport strâns cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sovietică și e un entuziast ținut în loc de greutatea, mult corectată prin inteligență, de a se adapta condițiilor politice noi (...). În prima parte a romanului, autorul a urmărit migrația spre Canal ca spre un Klondike dobrogean, a tot soiul de oameni: chiaburi doritori de a câștiga bani, tineri nostalgici ca tătara Sughiran, gonită de plictisul satului natal, un șofer fugit de frica urmăririi polițienești, entuziaști ca Jurașcu, îndrăgostiți dorind a se întâlni și așa mai departe, în afara celor care vin pe șantier
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de atenție în nuvelele din Întâlnirea din Pământuri - mă gândesc la acelea cu un pronunțat caracter realist: În ceață, O adunare liniștită, Întâlnirea din pământuri: și anume, claritatea cu care apare diferențierea socială a satului. Există dar multe figuri de chiaburi mai puternic și mai tăios reliefate, ca ale lui Beleagă, din prima nuvelă, sau a lui Mihai, din Adunarea liniștită (...). De altfel, Miai e un om sucit, complicat, căruia i-ar plăcea să-l umilească pe Pațanghel, și care are
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Miai, că știe să vadă lumea nu cu ochii oricui, ci cu ochii lui Ilie Resteu și ai lui Pațanghel, țărani muncitori, iar primul de-a dreptul lipit pământului, exploatat, obligat să deție prin prestație de muncă în serviciile consătenilor. Chiaburul e studiat cu un ochi necruțător, dar din afară. Autorul vorbește prin glasul lui Ilie Resteu, sau al lui Pațanghel. De rândul acesta, se vorbește «dinăuntrul» lui Ilie Barbu. Ilie Barbu e mereu în scenă, drumurile lui sunt mereu urmărite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Anghel și a celor care i se alătură, pentru a-l ajuta să împiedice pătrunderea dușmanilor în posturile de conducere ale gospodăriei. Or, această luptă constituie episodul decisiv al ofensivei plănuite și pornite de Anghel cu mult înainte împotriva chiaburilor și a susținătorilor lor. Particularitățile acestui conflict, care corespund în bună măsură ascuțirii luptei de clasă ce are loc în vremea noastră la sate, explică structura dramatică (dramatizare de Liana Maxy - n.n.), antrenantă a majorității fazelor și episoadelor nuvelei, tăria
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literatura noastră. De ce aceasta? Pentru că scriitorul i-a dat în creația sa locul pe care un om cu atribuțiile acestuia îl are și în viața satului. Anghel rămâne pe tot parcursul nuvelei în centrul luptei duse pentru a împiedica pătrunderea chiaburilor în gospodăria colectivă. La început ni se pare că el va fi înfrânt și aceasta din pricină că nu vedem venindu-i sprijin de nicăieri, că nu se bucură de nici o autoritate (...). O atenție deosebită suscită Voicu Ghioceoaia, în care Marin Preda
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
el va fi înfrânt și aceasta din pricină că nu vedem venindu-i sprijin de nicăieri, că nu se bucură de nici o autoritate (...). O atenție deosebită suscită Voicu Ghioceoaia, în care Marin Preda a creat - pentru prima oară în literatura noastră - tipul chiaburului de proveniență recentă, desprins din rândurile țărănimii muncitoare în condițiile N.E.P.-ului. Scriitorul a surprins și a redat cu multă pătrundere fizionomia specifică a acestui nou soi de chiabur, trăsăturile contradictorii de caracter determinate de poziția sa socială specifică. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]