2,007 matches
-
o Întâlnire, Într-un restaurant, cinam cu Încă un cuplu. Cealaltă femeie Îmi plăcea mai mult decât cea cu care eram. Și ea mă plăcea pe mine. Am luat o furculiță și, fără să mă vadă nimeni, i-am scos chiloții celeilalte femei, pe sub masă, i-am luat și i-am pus În buzunarul de la haină. În timp ce făceam asta, conversam cu partenerul ei ca și când nu se petrecea nimic anormal. „Foarte James Bond“, se gândi ea. — Și ce s-a Întâmplat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
viața intelectuală, predicând ipocrit modestia, egalitatea, impersonalitatea, dezgustul față de publicitate. Sau, poate, zeii nu mai sunt posibili decât pe estrade și în arenele de sport. Și de aceea se înghesuie lumea acolo. Nimeni nu se mai indignează dacă Jupiter îmbracă chiloți și ghete cu crampoane. Cu condiția să se priceapă să tragă un penalti sau să joace în ofsaid. Zeii nu au voie să scrie, să citească, să picteze, într-un cuvânt să fie intelectuali. Există o singură șansă dacă ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
animalelor sau de la spitalul din satul vecin, poate că animalul scapă. Soarele bătea asupra lui Belbo, a Lorenzei, a mașinii, asupra câinelui și a celor de față și nu mai apunea odată. Belbo avea impresia că ieșise din casă În chiloți, dar nu reușea să se trezească, doamna nu se dădea Învinsă, sergentul era de negăsit, câinele continua să sângereze și gâfâia cu scâncete slabe. Chelăiăie, zisese Belbo, academic, și doamna zicea sigur că da, chelălăie, suferă, dragul de el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ia la prînzul neoficial de la Companie. CÎnd sună de la recepție, Îi spune să urce la el În cameră. Înțolită la patru ace Într-un taior oficial, ea dă buzna În Încăpere plină de voioșie. El e tot În maieu și chiloți. În timp ce el se rade și se spală pe dinți, ea urmărește știrile la televizor și Îi trasează liniile directoare ale misiunii lui prin ușa Întredeschisă a băii. — Tipii ăștia sînt niște super-șmecheri. Nu văd decît software În fața ochilor, de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
atît de sigură, Îl previne soră-sa. Dar vă pot duce eu pe toți. Milena s-a cam pilit și Îmi place cînd e În starea asta. E În stare de orice. Milena Își ridică fusta pe sub masă. — Nu port chiloți! anunță ea plină de voioșie. O Împunsătură de dorință. Nu, chiar trebuie să meargă sus, fie și pentru scurt timp. Singur. Dar Îi place gama largă de alegeri, opțiuni și posibilități de care dispune. Este ca și cum atunci cînd i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
spune da din politețe, nu din dorință. Poate să scoată ceva din contul lui de imagini libidinale care Îl excită de fiecare dată: o fată (o luase cu autostopul) făcînd baie În cada unei camere de motel, Mariana dansînd În chiloți pe o melodie pop difuzată la radio. Mai are În depozit niște imagini Încă netestate, printre ele, siluetele Înlănțuite dar cețoase ale Milenei și a lui Tiffany, mai ales a Milenei. Pornește micul televizor de pe bibliotecă și o prezentatoare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
este ocupat de tot felul de oameni, unii dintre ei privesc fetele care fac striptease, alții care fac conversație. Scena, cu bara ei lucioasă de alamă, este scăldată În lumină roșie; o negresă plictisită cu țîțe minuscule tot trage de chiloții ei tanga, făcîndu-și numărul. Meselecare se află chiar lîngă scenă sînt goale, cu excepția a două femei pline de entuziasm, fane sau prietene ale negresei de pe scenă, care flutură bancnote de un dolar și fluieră ciobănește, din degete. Locul are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
regulat la partide de cărți și mari sume de bani sînt pierdute și cîștigate. Wakefield zace În jilțul de piele, Îmbibîndu-se de atmosfera masculină din jur. Pe rafturi stau aliniate tot felul de trofee, iar pozele șterse cu bărbați În chiloți de sport și cu mănuși de box, bărbați ridicînd greutăți, ținînd În mîini rachete de tenis, aplecați peste fetrul verde al meselor de billiard sau ridicînd un pahar emană o aură care-l Învăluie pe Wakefield, așa cum face și aroma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și aveam după-amiaza liberă. Obișnuiam să mergem la un băruleț unde aveau stripteuze... — Stevie! Fran era uluită. — Erau adevărate veterane. Mai rele de gură ca Roseanne. Treceau pe toată lumea din public prin ciur și dârmon în timp ce-și scoteau chiloții. Bineînțeles, Stevie se smulse din visare și reveni în prezent, recuperam muncind seara. — Mai lipsește să-mi spui clișeul ăla cum că redactorul-șef ținea o sticlă de whisky în dulap. — Tatăl tău chiar ținea. — Și eu țin o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la cină, cu atât mai puțin să-i ceară ajutorul în alegerea ținutei. — Un tricou mulat alb și o fustă mini neagră, o sfătui Sophie, cu cercelul din nas sclipind în lumină, atât de scurtă încât să ți se vadă chiloții când te apleci. Chelnerițele de la noul bar de vinuri trebuie să poarte așa ceva ca uniformă și bărbații stau la cozi de un kilometru. Sunt convinsă, se cutremură Fran, dar nu crezi că asta ar fi puțin cam bătător la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ei, și nu-i cere un eșantion de spermă de la prima întâlnire. N-o să te mai respecte după aceea. Când ajunse în sfârșit la Bell and Crown, îmbrăcată într-un costum cu pantaloni simplu, negru, fără urmă de paiete sau chiloți la vedere, era atât de emoționată, încât îi venea să se întoarcă acasă. Dar văzându-l pe Laurence, așezat deja într-un fotoliu lângă șemineul din salon, uitându-se emoționat la ceas, se simți deopotrivă mișcată și liniștită. Se așteptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dat foc, jumate am dat la alt mesevist, ca să aibă și el. Și-o foaie din aia cu ruj. Să se simtă bine c-a primit de la femei. Să spuie pe la alții c-a primit și el. Scrisorile fetei cu chiloții uriași către Constantin Valentin Mădă + Vali = IUBIRE 7. 01. 2002 Scumpul meu soț și iubirea vieții mele ești tu - mami Mami astăzi am primit exiva de la tine și m-am bucurat foarte mult pentru tot ce mi-ai scris. Azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fumai, venea și o cerea înapoi. Practic n-aveai de unde s-o dai, pentru că dacă cereai însemna că nu o ai - atunci vreau să faci cutare lucru pentru țigarea pe care ți-am dat-o. Cereau să se spele ciorapi, chiloți, să se întrețină relații sexuale, depinde ce gânduri avea cu tine. Am scăpat, din fericire trecusem pe la neuropsihiatrie infantilă, unde am învățat deja multe despre viitor, despre relații între băieți, între fete, violuri, toate nenorocirile. Știam noțiunea de viol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
au izbucnit în râs. Ceea ce își legase Gaston în jurul gâtului nu era altceva decât un fundoshi japonez, adică o bucată de pânză care se leagă în jurul șalelor și pe care unii bărbați o mai poartă și în zilele noastre în loc de chiloți. În tren, în drum spre Shibuya, Takamori, puțin enervat, îl chestionă pe Gaston în legătură cu fundoshi. Cu două zile înainte de a se îmbarca pe Vietnam, Gaston a aflat că exista în port un vapor care arbora steagul japonez. I s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Cea de-a treia, rotunjoară ca un pepene, avea pe ea un costumaș jerpelit și niște saboți din lemn. S-a așezat lângă Gaston și i-a zâmbit. Așa cum stătea, i se vedeau pulpele dolofane ca de ridiche japoneză, precum și chiloții. Gaston și-a întors privirile, jenat. — Tipul n-a scăpat din pușcărie, nu? Gaston arăta ca un pușcăriaș. — Stai liniștită. Nu era de mirare că în ochii lor Gaston părea un pușcăriaș evadat, așa cum văzuseră în filmele de groază americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
i-a întins polițistului pânza albă pe care o strângea în mână. Gestul a fost neașteptat. Acesta, buimăcit, a desfăcut-o și a văzut două șnururi albe atârnând. Era fâșia de pânză - fundoshi - pe care o poartă unii bărbați în loc de chiloți. Endō îi ceru scuze polițistului, zâmbind. — Străinul acesta a băut cam mult. Are umor, nu glumă... Putem pleca? — Bine. Dați-i drumul, le făcu semn polițistul, rămânând cu gura căscată. Mașina porni din nou prin ploaia măruntă, lăsând lanternele galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
să mi se potrivească perfect, care să mă iubească atît de mult și care să poată să fie atît de onest În privința chestiunii ăsteia. — Ai dreptate, am spus. Îmi pare rău. — Asta Înseamnă că pot să-mi las În continuare chiloții pe podeaua din baie? — Ha, ha, ha. Nu Întinde coarda. Dar m-am supus fără să protestez cînd s-a aplecat și m-a sărutat apăsat pe buze. Iar În dimineața aceea de sîmbătă, cînd a sunat la ușă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Dan, Linda și Michael vin afară să ne salute. Și, da, Îmi face o imensă plăcere să văd figura Lindei atunci cînd Lisa iese din apă și plutește către ei ca să le strîngă mîna, purtînd doar un zîmbet generos și chiloți de baie mai mult decît sumari. Linda, Îmbrăcată În costum de baie piele-de-leopard, cu un sarong asortat, este În mod evident jignită și nu mai știe Încotro să se uite. Încîntată de cunoștință, spune ea politicos, dînd mîna cu Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
fesele. Lăsă un deget să alunece peste cămașa de noapte, peste crăpătura dintre ele. Maja nu se trezi. Elio agăță cu unghia poala cămășii și o trase Încet În sus. Descoperi stupefiat că soția lui, respectabila lui soție, nu purta chiloți. Fir-ar. Își puse un deget, apoi două, apoi toată mâna pe linia părului ei pubian, pe pielea perfect rasă, Încercând să-i ghicească forma - n-o mai văzuse de luni de zile, poate n-o văzuse niciodată sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și se aduna În buric, picurând Între labiile mari. Ar fi vrut să fie capotul pe care Îl Îmbrăca - să fie patul, pentru a o primi. Și-ar fi dorit să fie un ciorap fin, un pantof, o pereche de chiloți de bumbac. Ar fi vrut să fie autobuzul care te duce, soarele care te atinge, salteaua pe care dormi. Cum poți trăi În fiecare zi fără să-mi simți lipsa... Sunt eu. Sunt aici. Oricine ar fi fost În baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În mână. O fată ca atâtea alte mii, cu părul strâns În coadă de cal, cu tricoul În dungi colorate, care-i lăsa descoperite clavicula și brațele prea subțiri, cu blugii atât de joși Încât lăsau să se Întrevadă marginea chiloților. O puștoaică nesigură și confuză - o orfană. — Tatăl meu a fost pentru mine asasinul, Începu Valentina. Clasa izbucni În râs. După două ore de ascultat la căști plângerile clienților, capul Îi zumzăia ca și când ar fi fost plin de gândaci. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se Înecă, Înghiți o gură de apă cu gust de caca. Apa Îi intrase și În ochiul deschis. Nu mai vedea și nu mai Înțelegea nimic. Simțea rece la fund. Îi trăseseră jos pantalonii, iar acum Îi dădeau jos și chiloții. Încercă să scape, dar scutierul trase din nou apa. De data asta era mai puțină - rezervorul nu se umpluse Încă -, dar Îi ajunse oricum În gură și În nas. Acum era fără chiloți. Anzalone Îi plesnea fesele și Îl frigea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pantalonii, iar acum Îi dădeau jos și chiloții. Încercă să scape, dar scutierul trase din nou apa. De data asta era mai puțină - rezervorul nu se umpluse Încă -, dar Îi ajunse oricum În gură și În nas. Acum era fără chiloți. Anzalone Îi plesnea fesele și Îl frigea cu flacăra unei brichete. Kevin Încercă să se apere - dar scutierul Îi ținea capul apăsat În vasul veceului. Se sufoca. Simțea că-i lipsește aerul. Deschise gura, inspiră apă, tuși, scuipă, ridică o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
multe ori. Zicea că rămâne să-și repete lecțiile, dar ea știa că o făcea ca să-i evite pe colegii care Îl luau În râs și-i făceau tot felul de glume chinuitoare - așa cum făcuseră mai demult, când Îi agățaseră chiloții deasupra tablei - și Îl luau În râs pentru că avea ochii Încrucișați și se Îmbrăca aidoma unei căpușe. Și pentru că Aris se Îmbrăca și el ca o căpușă, Camillei Îi erau simpatice căpușele - acele creaturi minuscule, odioase, care trăiesc și printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În capăt, lângă toaletă, Între paravanele verzi, se vedea un funduleț alb. Camilla se dădu Înapoi. Nu văzuse niciodată fundulețul alb al unui băiețel. De fapt nu și-l văzuse nici pe al ei. Fundulețul dispăru Într-o pereche de chiloți albaștri cu delfini ce săltau În apa mării. Băiețelul Încovoiat Își trăgea cu greu pantalonii și bâjbâia cu mâinile pe pardoseală, ca un câine - Întinse o mână pipăind În căutarea ochelarilor. Era Kevin Buonocore. Camilla Închise ușa, temându-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]