1,195 matches
-
redactor și continuă să scrie, în ciuda cenzurii. Este autorul unui impresionant număr de culegeri de articole și studii literare, printre care se pot menționa: Autor al unor articole despre Constantin Stere, Magda Isanos, Vasile Vasilache, Pavel Boțu, Petre Darienco, Mihai Cimpoi, Nicolae Corlăteanu, Mihai Vaculovschi, ș.a.m.d.. Ion Ciocanu este, de asemenea, autorul mai multor de culegeri de articole privind situația sociolingvistică din Republica Moldova. Printre acestea sunt și:
Ion Ciocanu () [Corola-website/Science/299989_a_301318]
-
Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrăjitorie - "Baba Hârca", melodramă națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte " Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă în colaborare cu Eduard Wachmann
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
un poet, prozator, traducător și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova. este un scriitor de la Chișinău, care face parte, conform aprecierilor formulate de academicianul Mihai Cimpoi, din generația "ochiului al treilea", generație care a reabilitat în literatura basarabeană valoarea esteticului. Ion Anton s-a născut în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton (născută Donică). În 1958 este înscris elev la Școala de opt
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
-ne moștenire zeci de cărți - poezii și poeme, proza și publicistica. "Poet de vocație epica, creator de situatii poetice, cu un simț al categorialului și al construcției, în care se infiltrează și un schematism sociologizat sau un raționalism glacial" (Mihai Cimpoi). În 1973 participa la Congresul Internațional al Forțelor Păcii de la Moscova și este deținătorul Premiului de Stat în domeniul literaturii. În 1984 este în repetate rânduri ales deputat al Sovietului Suprem din RSSM și URSS, după care este ales Președinte
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.U.C.M.R. [1994]); Cafe concert (I) - suită simfonică în 6 părți (B.U.C.M.R. [1997]); Cafe concert (II) - suită (B.U.C.M.R. 1997
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
dispar în scurt timp de pe rafturile librăriilor. Între timp prozatoarea scrie și lucrări epice de proporții: romanele-dilogii "Țarină fără plugari", "Regăsirea" (1963,1974), romanele "Neagră-i floarea de cireș" (1977) și "Vâltoarea" (1988) care, în opinia distinsului critic literar Mihai Cimpoi, "prezintă un document uman răvășitor". Ana Lupan scrie cu durere, dispunând de un material de viață zguduitor - atrocitățile celui de-al doilea război mondial care a distrus milioane de destine umane, pricinuind suferințe greu de imaginat. În anul 1982 editează
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
pentru orchestră (de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
încheie cu nasturi și are rolul de a proteja mâinile de ploaie. Pe lângă o mare varietate de paltoane și pardesie purtate cu specificitate în Scoția, pelerina Inverness a ajuns să fie purtată aproape universal pe vreme ploioasă de cântăreții la cimpoi din întreaga lume. Anterior, pelerina a fost destul de populară, fiind purtată și de poliția britanică. Astăzi ea este văzută numai arareori, nemaifiind produsă decât foarte rar. Ea se poartă de obicei ca accesoriu la kiltul scoțian. Cel mai celebru exemplu
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
Rathbone, pelerina Inverness fiind un accesoriu hidrofug. Pelerina purtată de Holmes este din tweed, dar se fac și unele mai ieftine din nailon sau din țesături diagonale, de obicei de culoare neagră, care sunt folosite de obicei de către cântăreții la cimpoi. În anii 1970, al treilea doctor (Jon Pertwee) din serialul îndelungat "Doctor Who" poartă frecvent o pelerină Inverness peste costumul său de dandy.
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
academică. În fond, "unu" înoată mai mult în apele suprarealismului. Este venerat, studiat și editat Urmuz, pe care Moldov îl imită în rele contrafaceri. În căutarea automatismelor, redactorul apelează la un dement autentic de la Mărcuța-Nouă, Petre Popescu, poetul, inventatorul unui cimpoi sterilizator și autorul unor epigrame de o grotească absurditate: Era înaltă cât o prăjină/ Încât toți vedeam când se închina/ Iar noaptea dormea într-o căruță/Căci era din schit cea mai drăguță.” Avangardiștii români vor oferi și ei mărturii
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății de Filologie a U.P.S. „Ion Creangă”, Anul VIII, nr. 5-6 (19), 2008 (serie nouă), pp.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății de Filologie a U.P.S. „Ion Creangă”, Anul VIII, nr. 5-6 (19), 2008 (serie nouă), pp. 8-11. CIOCULESCU 1970
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
era o competiție între clanurile scoțiene. Astăzi este o competiție atletică. Printre probe există și aceea originală numită "Toss Caber", în care trebuie aruncat un trunchi de copac de 5 metri lungime. Scoția este de asemenea celebră pentru muzica la cimpoi și dansurile locale. Majoritatea industriei scoțiene este concentrată în puținele orașe mari din centrul țării. [Edinburgh] este centrul cultural și capitala administrativă, și este un centru financiar important în Europa. Glasgow, printre cele mai mari orașe ale Regatului Unit, este
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
Uniunii Scriitorilor din Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1999-2001, este autorul unor opere fundamentale, cum ar fi: „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“ (în mai multe ediții) și "Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
deschisă a literaturii române din Basarabia“ (în mai multe ediții) și "Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin, Regatul României. Viitorul academician, după cursurile primare și medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin, Regatul României. Viitorul academician, după cursurile primare și medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
în 2005, alături de Grigore Vieru, Vasile Tărâțeanu). Este director al revistei „Viața Basarabiei” și în colegiile publicațiilor „Caiete critice”, „Viața românească”, președinte fondator al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău. Dintre sute de catarge: [tineri poeți, prozatori] / alcăt. M. Cimpoi și I. Ciocanu. - Ch.: Cartea Mold. . - 1975; Eminescu - pururi tânăr. Dedicații lirice: [Vol. I]: 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, 15 ian. 1850-15 ian. 2000 / ed., antologie, aparat critic de Cristina Crăciun și Victor Crăciun; cuv. înainte de Eugen
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
Eminescu - pururi tânăr. Dedicații lirice: [Vol. I]: 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, 15 ian. 1850-15 ian. 2000 / ed., antologie, aparat critic de Cristina Crăciun și Victor Crăciun; cuv. înainte de Eugen Simion; argument de Victor Crăciun; Întâistătătorul M. Cimpoi; concepție graf. : Vl. Zmeev. - Ch.: Litera; București: David, 1998; Personalitatea și creația sa au fost onorate cu numeroase premii: Premiul de Stat al R. Moldova (1994), premiile „G. Bacovia” (al revistei „Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
premii: Premiul de Stat al R. Moldova (1994), premiile „G. Bacovia” (al revistei „Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995, 2000), Fundația Scrisul Românesc (1997), „Mihai Eminescu” (Drobeta Tr. Severin, 2000), Membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni, Mihai Cimpoi, prin scrierile sale, dă viață unui proiect al editurii Bibliotheca, de a edita o serie de eseuri despre scriitorii premoderni ce au trăit și creat în arealul târgoviștean. Multe din aceste cărți au primit premii ale SST: „Prometeu și Pandora
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
2009); Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară - „Grigore Alexandrescu: „însuflarea” ființării” (2010) și Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară - „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. Prefacerea firii” (2012). În 2012 i-a fost conferit tilul de cetățean de onoare ai municipiului Chișinău. Mihai Cimpoi înlătură, cu argumente, clișeele despre Eminescu. De pildă, pesimismul eminescian văzut doar ca o înfluență a lui Schopenhauer. Mergând pe urmele lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu și G. Călinescu, Mihai Cimpoi nuanțează înțelegerea pesimismului eminescian prin stabilirea unor raporturi elective
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
tilul de cetățean de onoare ai municipiului Chișinău. Mihai Cimpoi înlătură, cu argumente, clișeele despre Eminescu. De pildă, pesimismul eminescian văzut doar ca o înfluență a lui Schopenhauer. Mergând pe urmele lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu și G. Călinescu, Mihai Cimpoi nuanțează înțelegerea pesimismului eminescian prin stabilirea unor raporturi elective între Eminescu și Kant, Eminescu și Hegel. După opinia sa îndreptățită, Eminescu se identifică unui homo dacicus, unui homo folcloricus, unui homo naturalis și unui homo religiosus. Toate aceste ipostaze ale
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ș.a., spirit vulcanic și, totodată, stăpânit de dreapta cumpănă, preocupat vreme de peste 40 de ani de trecerea de la o mentalitate literară la alta, Mihai Cimpoi, prin felul său de a fi în literatură, prin spiritul său viu, generator de idei și capabil să soluționeze cele mai dificile probleme, rămâne a fi nu doar un Om al cetății, ci și un termen de referință atunci când se
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
de referință atunci când se vorbește de rezistența prin cultură. El face parte, deopotrivă, din toate generațiile actuale de scriitori români și este aidoma unui far pentru „sutele de catarge” ce se avântă pe mările neliniștite ale logosului. (Valeriu Matei) Mihai Cimpoi este, înainte de toate, un bun român; apoi, un profesionist excepțional pregătit, cunoscător al întregii literaturi române și a tot ce este relevant în literatura și artele moderne; e înclinat spre filosofia culturii. În ceea ce privește literatura basarabeană: cunoaște tot, chiar dacă nu arată
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale. Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este "timpul ritmic extins", care nu are echivalent în restul muzicii europene. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a primit un
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
2010. P.1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]