1,245 matches
-
atât forțele exterioare, cât și cele interioare, sunt potențiale (derivă din energia potențială), caz în care sistemul de puncte materiale se numește "sistem potențial". Pentru un sistem potențial este valabilă teorema conservării energiei mecanice totale: Analog momentului cinetic, pentru energia cinetică totală a unui sistem de puncte materiale se poate formula o teoremă care stabilește legătura dintre energia cinetică totală exprimată în sistemul inerțial, energia cinetică totală în raport cu sistemul neinerțial legat de centrul de masă și energia cinetică a centrului de
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
puncte materiale se numește "sistem potențial". Pentru un sistem potențial este valabilă teorema conservării energiei mecanice totale: Analog momentului cinetic, pentru energia cinetică totală a unui sistem de puncte materiale se poate formula o teoremă care stabilește legătura dintre energia cinetică totală exprimată în sistemul inerțial, energia cinetică totală în raport cu sistemul neinerțial legat de centrul de masă și energia cinetică a centrului de masă. Utilizând relațiile matematice care exprimă teorema a doua a lui Koenig și respectiv teorema energiei cinetice totale
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
un sistem potențial este valabilă teorema conservării energiei mecanice totale: Analog momentului cinetic, pentru energia cinetică totală a unui sistem de puncte materiale se poate formula o teoremă care stabilește legătura dintre energia cinetică totală exprimată în sistemul inerțial, energia cinetică totală în raport cu sistemul neinerțial legat de centrul de masă și energia cinetică a centrului de masă. Utilizând relațiile matematice care exprimă teorema a doua a lui Koenig și respectiv teorema energiei cinetice totale: formula 222 se pot scrie relațiile: formula 223<br
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
cinetic, pentru energia cinetică totală a unui sistem de puncte materiale se poate formula o teoremă care stabilește legătura dintre energia cinetică totală exprimată în sistemul inerțial, energia cinetică totală în raport cu sistemul neinerțial legat de centrul de masă și energia cinetică a centrului de masă. Utilizând relațiile matematice care exprimă teorema a doua a lui Koenig și respectiv teorema energiei cinetice totale: formula 222 se pot scrie relațiile: formula 223<br> formula 224.Pe de altă parte, prin înmulțirea scalară a ecuației fundamentale, exprimată
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
energia cinetică totală exprimată în sistemul inerțial, energia cinetică totală în raport cu sistemul neinerțial legat de centrul de masă și energia cinetică a centrului de masă. Utilizând relațiile matematice care exprimă teorema a doua a lui Koenig și respectiv teorema energiei cinetice totale: formula 222 se pot scrie relațiile: formula 223<br> formula 224.Pe de altă parte, prin înmulțirea scalară a ecuației fundamentale, exprimată pentru centrul de masă, formula 225 cu depasarea elementară a centrului de masă formula 226 se găsesc relațiile:formula 227<br> și atunci
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
Pe de altă parte, prin înmulțirea scalară a ecuației fundamentale, exprimată pentru centrul de masă, formula 225 cu depasarea elementară a centrului de masă formula 226 se găsesc relațiile:formula 227<br> și atunci formula 228. Prin înlocuirea acestor relații în expresia teoremei energiei cinetice totale, se găsește relația: formula 229 Prin urmare, teorema energiei cinetice totale este aplicabilă și în mișcarea sistemului de puncte materiale față de centrul maselor. Din cele două teoreme ale lui Koenig rezultă o concluzie utilă în ceea ce privește studiul mișcării sistemelor de puncte
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
exprimată pentru centrul de masă, formula 225 cu depasarea elementară a centrului de masă formula 226 se găsesc relațiile:formula 227<br> și atunci formula 228. Prin înlocuirea acestor relații în expresia teoremei energiei cinetice totale, se găsește relația: formula 229 Prin urmare, teorema energiei cinetice totale este aplicabilă și în mișcarea sistemului de puncte materiale față de centrul maselor. Din cele două teoreme ale lui Koenig rezultă o concluzie utilă în ceea ce privește studiul mișcării sistemelor de puncte materiale: pentru orice sistem în mișcare există un un reper
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
mișcarea sistemului de puncte materiale față de centrul maselor. Din cele două teoreme ale lui Koenig rezultă o concluzie utilă în ceea ce privește studiul mișcării sistemelor de puncte materiale: pentru orice sistem în mișcare există un un reper neinerțial față de care teorema momentului cinetic total și teorema energiei cinetice totale își păstrează forma. Acest reper are axele de direcție fixă în rapor cu reperul inerțial formula 230 și originea în centrul de masă formula 231 al sistemului de puncte materiale. Dacă axele reperului neinerțial formula 232 nu
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
energia totală a sistemului. Hamiltonianul este de o importanță fundamentală în cele mai multe formulări din teoria cuantică, datorită relației de evoluție în timp a unui sistem. Prin analogie cu mecanica clasică, Hamiltonianul este exprimat ca o sumă de operatori corespunzând energiei cinetice și energiei potențiale ale unui sistem, scris sub forma: De notat că operatorul V este de această dată o funcție de spatiu și timp, adică, "V(r,t)". S-a păstrat totuși notația clasică datorită simplități ei. Operatorul T corespunde energiei
Hamiltonian (mecanică cuantică) () [Corola-website/Science/319827_a_321156]
-
și energiei potențiale ale unui sistem, scris sub forma: De notat că operatorul V este de această dată o funcție de spatiu și timp, adică, "V(r,t)". S-a păstrat totuși notația clasică datorită simplități ei. Operatorul T corespunde energiei cinetice și este construit prin analogie cu formula clasică: Schrödinger a construit operatorul moment folosind substituția: unde formula 4 este operatorul gradient, "i" unitatea imaginară, iar formula 5 este constanta lui Planck redusă. Combinând toate acestea cu termenul potențial, obținem: care ne permite
Hamiltonian (mecanică cuantică) () [Corola-website/Science/319827_a_321156]
-
contrară cu toate principiile hidrostaticii cunoscute”. Această descoperire, împreună cu munca sa timpurie, a fost recunoscută mai târziu sub denumirea de difuzie gazoasă care, în cele din urmă, i-a ajutat pe John Dalton și pe Thomas Graham să formuleze Teoria cinetică a gazelor. În 1777, Antoine Lavoisier și-a publicat lucrarea "Réflexions sur le phlogistique pour servir de suite à la théorie de la combustion et de la calcination", fiind astfel prima dintr-o serie de lucrări ce se aflau în ofensivă cu
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
Fizica statistică reunește trei discipline ale fizicii teoretice, înrudite prin obiectul de studiu dar diferite prin metodele utilizate: "termodinamică", "mecanică statistică" și "teorie cinetică". Obiectul de studiu comun sunt fenomenele în care, într-un sistem macroscopic, are loc un transfer de lucru mecanic, căldură sau substanță. Termodinamica nu utilizează metode statistice, dar principiile ei se justifică prin rezultatele celorlalte două discipline. În teoria cinetică
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
cinetică". Obiectul de studiu comun sunt fenomenele în care, într-un sistem macroscopic, are loc un transfer de lucru mecanic, căldură sau substanță. Termodinamica nu utilizează metode statistice, dar principiile ei se justifică prin rezultatele celorlalte două discipline. În teoria cinetică proprietățile macroscopice ale unui sistem sunt definite ca "valorile cele mai probabile" ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe când în mecanica statistică ele sunt "valori medii" calculate într-un "colectiv statistic" (sau "ansamblu statistic") asociat sistemului. Termodinamica se ocupă cu studiul fenomenologic
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
experimentale. Din aceste principii rezultă existența unor "funcții de stare" care caracterizează complet starea unui sistem termodinamic. Dar termodinamica nu poate stabili forma acestor funcții de stare; ele fie sunt determinate experimental, fie sunt calculate de mecanica statistică sau teoria cinetică. Necesitatea practică de a optimiza randamentul motorului cu abur, inventat și dezvoltat începând de pe la 1700, l-a condus pe Sadi Carnot (1824) la enunțarea "teoremei lui Carnot" care, câteva decenii mai târziu, avea să fie reformulată ca principiul al doilea
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
determina proprietățile macroscopice ale unui sistem, pornind de la dinamica microscopică (forțele care acționează la scară moleculară și atomică). Spre deosebire de mecanica statistică, nu se limitează la studiul stărilor de echilibru termodinamic. James Clerk Maxwell și Ludwig Eduard Boltzmann au creat teoria cinetică a gazelor (1860-1868), după ce Clausius introdusese deja noțiunea de "drum liber mijlociu"(1858). În deceniile următoare Boltzmann a cercetat aspectele "ireversibilității" la scară macroscopică, printre altele formulând "teorema H" referitoare la evoluția unui sistem către starea de echilibru. Teoria cinetică
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
cinetică a gazelor (1860-1868), după ce Clausius introdusese deja noțiunea de "drum liber mijlociu"(1858). În deceniile următoare Boltzmann a cercetat aspectele "ireversibilității" la scară macroscopică, printre altele formulând "teorema H" referitoare la evoluția unui sistem către starea de echilibru. Teoria cinetică modernă a dezvoltat o varietate de metode matematice și de calcul numeric, pentru studiul fenomenelor de transport în lichide și solide.
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice. Metodele statistice au fost introduse în acest context de Maxwell într-o serie de trei articole (1860-1879) și de Boltzmann într-o serie de patru articole (1870-1884), care au pus bazele teoriei cinetice a gazelor. Mecanica statistică clasică a fost fundamentată de Gibbs (1902); ulterior, descrierea stărilor microscopice pe baza mecanicii clasice a fost corectată și completată conform mecanicii cuantice. "Termodinamica", "teoria cinetică" și "mecanica statistică" sunt discipline înrudite prin obiectul de studiu
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
serie de patru articole (1870-1884), care au pus bazele teoriei cinetice a gazelor. Mecanica statistică clasică a fost fundamentată de Gibbs (1902); ulterior, descrierea stărilor microscopice pe baza mecanicii clasice a fost corectată și completată conform mecanicii cuantice. "Termodinamica", "teoria cinetică" și "mecanica statistică" sunt discipline înrudite prin obiectul de studiu, dar care diferă prin metodele utilizate; adeseori, ele sunt prezentate împreună, sub denumirea de fizică statistică. Principiile termodinamicii, rezultate din generalizarea și abstractizarea unor date empirice, exprimă proprietățile aproximative și
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
macroscopic) compus dintr-un număr (mare) de subsisteme (microscopice) care interacționează (între ele și cu lumea exterioară) după legi cunoscute. Forțele, atât cele "interioare" cât și cele "exterioare", sunt presupuse "conservative", adică energia mecanică totală a sistemului (suma dintre energia cinetică și energia potențială) rămâne constantă în timpul mișcării. Această ipoteză ilustrează punctul de vedere conform căruia forțele neconservative, care produc disiparea energiei sub formă de căldură (cum sunt forțele de frecare), se manifestă doar la scară macroscopică și sunt consecința interacțiunilor
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Distribuția canonică are drept consecință faptul că, pentru oricare dintre variabilele canonice, impuls formula 121 sau coordonată formula 122, care figurează explicit în expresia funcției hamiltoniene, există relația Utilitatea acestei teoreme stă în faptul că în general variabila formula 125 contribuie la energia cinetică, deci la hamiltoniană, cu un termen formula 126 atunci În cazul unui sistem care execută oscilații elastice în coordonata formula 129 aceasta contribuie la energia potențială cu un termen formula 130 și deci Fiecare grad de libertate microscopic contribuie la energia macroscopică, în
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
ce urmează, se presupune implicit că acest lucru a fost făcut, iar indicele unic reprezintă de fapt un ansamblu complet de numere cuantice formula 166 care caracterizează în întregime starea staționară. Particulele elementare (cum sunt electronul și protonul) posedă un moment cinetic intrinsec (independent de mișcarea orbitală) numit spin. Mărimea sa este exprimată printr-un "număr cuantic de spin" care poate lua valori nenegative întregi sau semiîntregi: formula 167 Pentru un sistem de spin s, proiecția spinului pe o direcție dată poate avea
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
pentru a explica rezultatele experimentului Stern-Gerlach, și dezvoltată teoretic de Pauli. Agregatele de particule (nuclee atomice, atomi, molecule) pot fi tratate ca particule elementare, dacă structura lor internă rămâne nemodificată în timpul interacției cu alte sisteme; spinul lor este rezultanta momentelor cinetice de spin ale componentelor. Trecând de la o distribuție continuă a energiei formula 169 la o energie distribuită pe nivele discrete formula 170 probabilitatea formula 171 în spațiul fazelor este înlocuită prin probabilitatea formula 172 de realizare a stării de energie formula 173 caracterizată prin numărul
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
sistem compus dintr-un număr formula 180 de particule identice și fie formula 181 nivelele de energie ale unei particule izolate în condițiile externe date, presupuse cunoscute. Pentru a realiza echilibrul termodinamic, particulele componente trebuie să interacționeze (prin mecanismul „ciocnirilor” din teoria cinetică), dar se presupune că aceste interacțiuni au un efect neglijabil asupra nivelelor de energie. În acest sens, particulele sunt "independente", iar nivelele de energie ale sistemului rezultă din însumarea nivelelor de energie ale particulelor componente. Pentru alcătuirea unui colectiv statistic
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
cât și în una locală. Un câmp magnetic variabil poate genera un câmp electric sinusoidal formula 8 pentru care liniile de câmp se închid. Consecință: din definiția produsului vectorial formula 9 Un motor electric poate functiona si ca generator electric convertind energie cinetică mecanică în energia cinetică a particulelor electrizate si anume curent electric. Transformatorul electric este un aparat care transferă energie electrică dintr-un circuit electric (primarul transformatorului) în altul (secundarul transformatorului), funcționând pe baza fenomenului inducției electromagnetice. Un curent alternativ care
Legea inducției electromagnetice () [Corola-website/Science/319355_a_320684]
-
locală. Un câmp magnetic variabil poate genera un câmp electric sinusoidal formula 8 pentru care liniile de câmp se închid. Consecință: din definiția produsului vectorial formula 9 Un motor electric poate functiona si ca generator electric convertind energie cinetică mecanică în energia cinetică a particulelor electrizate si anume curent electric. Transformatorul electric este un aparat care transferă energie electrică dintr-un circuit electric (primarul transformatorului) în altul (secundarul transformatorului), funcționând pe baza fenomenului inducției electromagnetice. Un curent alternativ care străbate înfășurarea primară produce
Legea inducției electromagnetice () [Corola-website/Science/319355_a_320684]