2,460 matches
-
fiori pe șira spinării. Atunci, domnul acesta care stătea În fața mea și care nu a recunoscut vreodată că nu știe, m-a aprobat, spunând că era extraordinar. De unde mi-am dat seama că nici el nu citise romanul. Un asemenea cinism dă naștere la mai multe Întrebări, iar profesorul Îi pune imediat una: Stăpânul meu, complet tulburat, Întrebă, făcând ochii mari: - După ce ai povestit asemenea bazaconii, cum te-ai fi descurcat dacă ar fi citit cartea? Părea că nu are nici o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89 Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire 91 Timpurile: trecut, prezent, viitor 92 Tinerețe, maturitate, bătrânețe 94 Virtute - viciu 95 Voință - pasivitate, blazare 99 PARTEA A DOUA
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Dalilei, care, plătită de filisteni să-l prindă pe puternicul lor rival Samson, l-a ademenit pe acesta și l-a fermecat cu nurii ei, iar apoi i-a tăiat părul, În care-i stătea toată puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-l prindă pe puternicul lor rival Samson, l-a ademenit pe acesta și l-a fermecat cu nurii ei, iar apoi i-a tăiat părul, În care-i stătea toată puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu a fost considerat un sacrilegiu, așa cum este văzut astăzi, de vreme ce fascismul nici măcar nu a rănit Biserica, în timp ce astăzi capitalismul o distruge. Acceptarea fascismului a fost un episod cumplit: dar acceptarea civilizației burgheze capitaliste este un fapt definitiv, al cărui cinism nu reprezintă numai o pată, a nu știu câta pată în istoria Bisericii, ci de-a dreptul o eroare istorică, pe care probabil că o va plăti cu propriul declin. Și aceasta pentru că nu a intuit - în dorința sa oarbă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu o oarecare absență a sentimentului de vinovăție; altfel spus, cu inconștiența celui care nu-și mai pune anumite probleme - că se situează deja dincolo de limitele în care se încadrează forma noastră de viață și orizontul nostru mental. Există în cinismul acestui slogan o intensitate și o inocență de tip complet nou, chiar dacă probabil ele s-au dezvoltat de-a lungul acestor ultime decenii (în Italia, chiar într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și în restricția Italiei de a accede la locurile prin care trece istoria. Ceea ce i-a deosebit formal pe foștii stăpâni fasciști de noii stăpâni creștini democrați (care nu mai au absolut nimic creștin în ei, întrucât au aruncat cu cinism masca) este exercițiul puterii: regimul fascist a fost o dictatură, iar cel creștin-democrat a fost unul parlamentar-polițienesc. Parlamentarismul a fost un lux permis noilor stăpâni (antifasciști!) prin prezența Bisericii. Grandioasa majoritate pe care Creștin-Democrația a obținut-o dintotdeauna la votări
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ale aceleiași culturi. Inclusiv - și cu asta am spus totul - în Biserică: în Vatican. Delictele împotriva religiei perpetuate de Biserică - în ultimă instanță, prin simpla sa existență, dacă nu altfel - erau justificate de Religie. Altfel spus, se putea da crezare cinismului umanist al prelaților săi, conform cărora scopul poate justifica mijloacele: o alianță cu Fascismul, de exemplu, putea să pară un mijloc justificat de scop, ce consta în păstrarea peste secol a Religiei. Pe de altă parte, nu existau motive pentru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea” bunurilor inutile, prin impunerea maniei de a consuma, prin modă, informație (cu preponderență televiziunea) - a creat aceste valori, renunțând cu cinism la valorile tradiționale și la instituția Bisericii, ce reprezenta simbolul acestor valori; 2. faptul că Italia rurală și paleoindustrială s-a prăbușit, s-a distrus, a dispărut, iar în locul ei este un gol ce urmează probabil să fie umplut de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
are o limită organică dramatică. Or, nimic nu ne lasă să presupunem că el ar dori să capituleze. Ce fac oamenii sau grupurile de la putere care sunt în măsură să ia decizii referitoare la soarta lui? Până unde vor ajunge cinismul lor, neputința și calculul lor? De altfel, cu siguranță că nu este în favoarea lui Pannella faptul că ei nu prea mai au acum nimic de pierdut, singura lor problemă rămânând să salveze ce mai este de salvat, și în primul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lipsit de glorie. Ea ar trebui să treacă în opoziție. Și, pentru a face acest lucru, ar trebui înainte de toate să se nege pe sine. Ar trebui să treacă în opoziție împotriva unei puteri care a părăsit-o cu atât cinism, proiectând fără ocolișuri să o reducă la stadiul de folclor. Ar trebui să se nege pe sine, pentru a-i recuceri pe credincioși (sau pe cei care au o „nouă” nevoie de credință) și care au părăsit-o tocmai pentru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a unui inconștient mai adânc decât inconștientul și deci a unei culpe mai grave decât oricare alta și despre care nu se poate vorbi - continuă să emane din figura lui Don Milani. Mă gândesc, de exemplu, la atitudinea sa de cinism voit și declarat față de moarte: el îi descrie mamei trei sau patru cazuri de moarte violentă, dar întotdeauna felul în care o face este respingător (fără să vrea) din cauza naturaleței (probabil false) cu care arată că vrea să accepte cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe nimeni din motive formale. S-o facă tinerii, al căror radicalism este simplist și biologic crud. În ceea ce privește operațiunea Rusconi, eu cred că este foarte avansată (din punctul de vedere al evoluției capitaliste) și deja pătrunsă în întregime de un cinism noetic total (presupunând o filozofie neo-hedonistă, care să înlocuiască TOTUL: Biserica, națiunea, familia, morala) și că totuși mai combate încă, după cum o cere situația obiectivă (pentru Italia și Chile), bătăliile întârziate (care presupun forme de fascism tradițional). Astfel stând lucrurile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al publicației Potere Operaio 2 sunt un amestec de „scriitură” paradoxală, de scandal à la Marinetti 3, și de „scriitură” sociologică anglo-americană. În plus, pentru a fi „populare” din punct de vedere lingvistic, aceste ziare adoptă (sper cel puțin cu cinism, în măsura în care cinismul, înțeles ca fiind realist, este caracteristica cea mai rea a așa-numitului „revizionism”) felul de a vorbi al televiziunii și al celui mai banal jurnalism (inclusiv cel din Borghese 1, când nu îl adoptă chiar pe cel din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Potere Operaio 2 sunt un amestec de „scriitură” paradoxală, de scandal à la Marinetti 3, și de „scriitură” sociologică anglo-americană. În plus, pentru a fi „populare” din punct de vedere lingvistic, aceste ziare adoptă (sper cel puțin cu cinism, în măsura în care cinismul, înțeles ca fiind realist, este caracteristica cea mai rea a așa-numitului „revizionism”) felul de a vorbi al televiziunii și al celui mai banal jurnalism (inclusiv cel din Borghese 1, când nu îl adoptă chiar pe cel din buletinele parohiale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Caritatea, cel mai înalt dintre sentimentele evanghelice și singurul autonom (poate exista Caritate fără Credință și Speranță, dar fără Caritate, Credința și Speranța pot fi monstruoase), este aici degradată la nivelul unei măsuri pur pragmatice, de un defetism și un cinism de-a dreptul scandaloase. Caritatea pare să nu folosească la nimic altceva decât să-i descopere pe oameni în cea mai ștearsă și mai înfiorătoare goliciune de ființe: fără să-i ierte și fără să-i înțeleagă, după ce i-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Paul Lăzărescu, București, 1998; Contribuțiune la bibliografia românească, I-III, București, 1921-1928; Bibliografia și organizarea unei bibliografii științifice la noi, în Omagiu lui Mihail Dragomirescu, București, 1928; Bibliografia României, București, 1928-1929; Viața și activitatea lui Spiru Haret, București, 1936; Între cinism și ipocrizie, București, 1936. Antologii: Elocvența străină, București, 1896; Crestomație pentru istoria limbii și literaturii românești, București, 1897; Elocvența română, București, 1924; Literatura română din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre (în colaborare cu Mihail Dragomirescu și N. I. Rusu
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
și misionari; În cazul lui Lenin, era În strânsă concordanță cu ideologia organizațională declarată a bolșevicilor. După cum remarcă Milovan Djilas, istoriile autorizate ale revoluțiilor „descriu evenimentul ca fiind rodul unei acțiuni premeditate a conducătorilor revoluționari”. Nu e nevoie nici de cinism, nici de minciună. Este absolut firesc ca liderii și generalii să Își exagereze influența asupra evenimentelor, deoarece așa văd ei lumea de la Înălțimea poziției pe care o au și rareori este În interesul subordonaților să contrazică această imagine. După ce preiau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
apare astfel Între o ficțiune socială extrem-modernistă, inevitabil inconsistentă, și practicile „deviante” informale ce nu pot fi recunoscute public, dar care sunt un complement necesar, este tipică. Deși vom reveni asupra acestei teme, este important să amintim aici că ipocrizia, cinismul și hazul generate de prăpastia dintre minciunile oficiale ale unei sfere publice prefăcute și practicile necesare traiului de zi cu zi au devenit adesea sursa de inspirație a unor deosebite opere literare, poetice și muzicale create În asemenea societăți. Pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
salva, pentru că este deja pierdută, naufragiată în neantul propriei neputințe de a accede la „marea istorie”. Asemenea unui clinician care, trecând în revistă simptomele unei boli necruțătoare, întârzie asupra consecințelor morbide ale acesteia cu o minuțiozitate care ar eșua în cinism dacă nu ar fi susținută de o pasionalitate explozivă și molipsitoare, I. „deconstruiește” metodic întreaga mitologie naționalistă românească, fie aceasta înnobilată de spiritualitatea interbelică, fie deformată până la grotesc de dictatura ceaușistă a anilor ’70 și ’80. Românul este un „european
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
poemelor se desfășoară ca o bufonerie crudă, în care se amestecă Shakespeare, Whitman, Sofocle, Faulkner ș.a. Moartea, negrul, încremenirea și roata (calul încremenit, precum în Proiect pentru un monument eqvestru), absurda comedie umană și literară devin teme constante, de unde și cinismul, ironia, mizantropia ușor oraculară, care acum iau locul sentimentalismului. Apetența pentru discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
și am vorbit cu el două minute înainte de proces: m-a sfătuit să nu-mi schimb declarația. Același lucru mi-l spuseseră și ofițerii de Securitate la anchetă, amenințându-mă cu bătaia dacă nu susțin declarația din dosar“. Culme a cinismului, cei care au dat curs sugestiei aveau să primească pedepse mai grele 82. Acuzarea a susținut că grupul de partizani din Munții Vâlcei „a fost organizat pentru răsturnarea regimului comunist din România“83. Pe 6 79 ASRI, fond „D“, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și sociologică a secolului al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism, se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condiții ambientale de dezastru total. Reflexul acesta moral nu e văzut Însă ca o virtute, căci România anilor ’80 era o lume a șmecheriei și disimulării atotputernice. Dimpotrivă, el apare ca o infirmitate sau e tratat ca o formă de cinism. Cu aerul lui de cretin incurabil, Bulă ia În derâdere, descoperindu-i derizoriul și impostura, Întregul establishment al comunismului În degringoladă. Aparent, numele personajului evocă imaginea unei bășici de aer - altfel spus, o „formă fără fond”. De fapt, el trimite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
convenția aluziv trivială adoptată În lumea personajului, Înseamnă izvor al vieții și erecție citită drept verticalitate. Acestea sunt simboluri ale supraviețuirii Într-un univers dominat de sterilitate, tabuuri, false valori. Ceea ce frapează În peripețiile lui Bulă este duritatea, aparența de cinism, lipsa de perdea, vulgaritatea adeseori. Dar vremea lui Păcală și a peisajului bucolic care Îi constituia decorul a trecut, șiretenia nu mai e suficientă pentru a face față noilor Încercări. Cu Bulă ne situăm Într-o lume care, sub lozinca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]