2,486 matches
-
judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după cotropirea acesteia de către Ungaria. Din Galiția s-au infiltrat rutenii 4, care au format sate sau părți de sate, mai ales în zonele împădurite. În prima jumătate a secolului al XIX-lea s-au infiltrat țiganii în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
actual al satului. Cu două-trei sute de ani în urmă, sătenii aveau locuințe în partea de est a satului actual, la circa 1,5-2 km, în mijlocul unor zone înconjurate de păduri, lucru dovedit și de obiectele descoperite de arheologi la Cioara. Aceste urme de locuire, care datează de două-trei mii de ani, constau din monede și cioburi de lut. Se zice că primii locuitori ai satului ar fi fost Gornițeanu, de unde și numele de „Gornit” dat părții de est a satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dar cine să fi locuit pe muchia înfricoșătorului „Deal al Trăsnetelor”? Au fost trăsniți aici oameni, case, grajduri și animale nenumărate. Acea așezare formată din locuitori țigani, care au lucrat ca robi pe moșia Mănăstirii Răchitoasa, a purtat numele de Cioara. Casele din zonă au ars pe rând de 22 iunie, iar oamenii s-au retras în partea de jos a dealului acoperit de fagi și stejari unde mulți mistreți, căutând ghinda și jirul, afânau cu râtul solul, încât zona a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de oameni bătrâni înzestrați cu mare credință, ce nu vor să se despartă cu nici un chip de pământul în care s-au născut. Alții au evadat în zona Dealul Perjului, locul de unde au plecat numindu-se astăzi Copacul trăsnit de la Cioara, în care bătrânii spun că s-ar fi aciuat Satana.’’ O altă versiune a denumirii acestei așezări este aceea că această zonă ar fi fost locuită de oameni muncitori, așezați în îndeletniciri stabile. Pe aici a trecut, tare de mult
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un boier însoțit de sclavi țigani, în căutare de comori. Fiul boierului s-a îndrăgostit de una dintre țigănci și, după ce boierul cu tot alaiul a plecat, negăsind comorile după care venise, băiatul a rămas împreună cu țiganca pe locul actual Cioara. Unii bătrâni povestesc cum că pe vremea lor erau doar șapte case uitate de lume, iar cei de aici, făcând parte dintre țiganii ursari, mare parte a anului satul rămânea pustiu. Viețuitorii acestor locuri vorbeau numai țigănește și erau tare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prin defrișare, trupurile de pădure și-au micșorat suprafața, locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru care se plăteau diverse dări, cum ar fi „camăna”, „cotărâtul 1” sau „bourăritul”. După cooperativizarea agriculturii, în locul viilor izolate au apărut plantații de vie altoită. Acestea au fost cultivate pe locuri în pantă, sub formă de terase, în punctele „Cioara” și „Satu Nou”, însumând circa 50 de hectare. Lucrările de întreținere a acestor plantații se executau în mare parte mecanizat, iar la recoltare se apela la elevii școlilor din zonă, pe o perioadă de două săptămâni. Prepararea vinului se executa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion Hâncu sau Tănase Tătărășanu. Producția de struguri, care era recoltată cu ajutorul elevilor în proporție de 90 %, era valorificată la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și spate, când urmăream cu mare atenție să nu sar un „coclet” sau dinte, la mutatul furceilor și la făcutul țăghiilor. Atunci când mi se făcea foame, biata mama, cu mâna pe treabă la război, îmi spunea: „Lasă, mamă, să treacă cioara peste casă și ți-oi da ceva de mâncare”. Și eu uitam, luându-mă cu treaba, iar cioara nu mai trecea peste casă și dacă trecea, eu nu aveam de unde să o văd, fiind în casă și mama țesea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la făcutul țăghiilor. Atunci când mi se făcea foame, biata mama, cu mâna pe treabă la război, îmi spunea: „Lasă, mamă, să treacă cioara peste casă și ți-oi da ceva de mâncare”. Și eu uitam, luându-mă cu treaba, iar cioara nu mai trecea peste casă și dacă trecea, eu nu aveam de unde să o văd, fiind în casă și mama țesea înainte cu spor, eu uitând iar de foame”. Când se țesea pânza, simplă sau rostuită, în război lucra
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înlătură orizontul de acumulare a humusului și deficitului de saturație din timpul verii. Au fost folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara", unde a fost descoperit un număr de 16 morminte cu un bogat inventar aparținând populației carpice din sec. al III-lea. Ar mai fi de adăugat că urme daco-carpice au mai fost descoperite și pe Dealul Bisericii din satul Bărboasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea cantonului silvic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înapoi”, înseamnă că a doua zi va fi vreme bună. Atunci când soba „trage” bine și focul arde cu mult zgomot, înseamnă că face a ger. Când se auzea trenul în gară la Răcăciuni, însemna că timpul este a moină. Când ciorile zboară în grup și sunt gălăgioase, fac a iarnă. Când rândunelele zboară la joasă înălțime, fac a ploaie. Mana și ploile cu piatră erau potolite prin mai multe măsuri luate de către localnici: trasul clopotelor de la biserică, înfigerea unui cuțit cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un tip uman, feminin, caracterizat prin răutate și viclenie. Denumind ființe umane, aceste substantive rămân, de fapt, termeni izolați din punctul de vedere al opoziției masculin-feminin; masculinul broscoi nu are un corespondent feminin broască, în lumea umană. Nici vulpe sau cioară nu sunt corespondentele feminine ale masculinelor vulpoi, cioroi, ci cel mult expresia gradului pozitiv, neutru, al însușirilor reprezentate, întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement; când forma lungă a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie redă-mă.” (M. Eminescu) „Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și despre o cioară că e o cioară.” (O. Paler) Observații: Când reia sau anticipă o formă pronominală de plural, complementul poate avea structură analitică prin coordonare copulativă: „Barcagiul turc, care ne-a transportat pe mine și pe Berman... nici n-a vrut să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie redă-mă.” (M. Eminescu) „Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și despre o cioară că e o cioară.” (O. Paler) Observații: Când reia sau anticipă o formă pronominală de plural, complementul poate avea structură analitică prin coordonare copulativă: „Barcagiul turc, care ne-a transportat pe mine și pe Berman... nici n-a vrut să-și creadă ochilor.” (B.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintre mări, / M-aș avânta spre-asemenea scumpeturi. și din Macbeth : Light thickens, and the crow Makes wing to the rooky wood : Good things of day begin to droop and drowse. * *Lumina s-a-ngroșat și corbul/ Se-ndeamnă către codrul plin de ciori:/ Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm. 269 În exemplul din urmă Shakespeare ne prezintă "un cadru metaforic al crimei" exprimat printr-o metaforă expansivă oare pune alături noaptea și răul demonic, lumina și bunătatea, dar nu într-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
penticostală din Cuvin, astfel că fanfara dirijată de Doru Brancovan a fost formată din fanfariști de la ambele biserici. 11.2. FANFARIȘTI Această fanfară a fost formată astfel: Paul Buglea, Florin Popi și Anamaria Brancovan la fligorn I; Daniel Sava, Daniel Cioară, Ovidiu Șuldac la fligorn II; Beniamin Șuldac, Samuel Cioară la eufoniu; Ovidiu Monda, Ciprian Sava la bas fligorn; Claudiu Șuldac, Leana Șandru la atlhorn; David Puf, Daniel Tulcan la trombon; Samuel Puf la bas Fa; Cosmin Ștef la bas Si
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Brancovan a fost formată din fanfariști de la ambele biserici. 11.2. FANFARIȘTI Această fanfară a fost formată astfel: Paul Buglea, Florin Popi și Anamaria Brancovan la fligorn I; Daniel Sava, Daniel Cioară, Ovidiu Șuldac la fligorn II; Beniamin Șuldac, Samuel Cioară la eufoniu; Ovidiu Monda, Ciprian Sava la bas fligorn; Claudiu Șuldac, Leana Șandru la atlhorn; David Puf, Daniel Tulcan la trombon; Samuel Puf la bas Fa; Cosmin Ștef la bas Si. Colaborarea mixtă a presupus slujirea în cele două biserici
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
readuce ca primă condiție a revigorării conștiinței. Conștientizarea limitelor făpturii umane împinge omul spre altă dimensiune. Veșnicia este pregustată prin Sfintele Taine. Taina, misterul, instituie acea forță care irumpe în realitatea fadă mutându-i granițele. În Fugă spre câmpul cu ciori, Savatie Baștovoi își scrie propria biografie atinsă într-un fel dramatic de Nietzsche și creștinism. El este un convertit de la teism la creștinism. Basarabean venit să-și facă studiile liceale la Iași, trăiește o cumplită revoltă față de lume și față de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
creștin ortodox, poate fi acuzat de exclusivism. Nu este un creștin făcut, este unul convertit în urma unei experiențe limită. El are revelația întâlnirii cu fața lui Hristos înainte de a se fi apropiat cultural de Hristos. În Fugă spre câmpul cu ciori, Baștovoi are un capitol în care provoacă o întâlnire cu moartea. Se îmbată, el care nu era un alcoolic, și experimentează o stranie alunecare spre ținutul care-l neliniștise atâta de copil. Este o pândă periculoasă, cu atât mai mult
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]