1,729 matches
-
doi prieteni de-ai lui, da’ nu s-au băgat. I-aș fi crestat. Urcam pe-o scară de bloc. Treptele erau dintr-un metal negru, tocit. Ne-am oprit În fața unei uși strîmte, Îmbrăcate În metal, și Jack a ciocănit Într-un fel elaborat, lăsîndu-și capul În jos ca un spărgător de seifuri. A deschis ușa un homalău masiv, flasc, Între două vîrste, cu tatuaje pe antebraț și chiar și pe dosul palmelor. - Ăsta-i Joey, a zis Jack. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
din cei șase reprezentanți ai românilor în Dieta Bucovinei, aleși pe durata a șase ani, au fost total românești. La cea de la Câmpulung, desfășurată în sala Palatului comunal au participat alegători din localitățile: Câmpulung, Fundul Moldovei, Pojorâta, Sadova, Breaza, Vama, Ciocănești, Valea Putnei, Vatra Dornei, GuraSadovei, FundulSadovenii, Gura Humorului, Ruși, Boca ș.a.m.d. Altă adunare a deputatului dr. G. Popovici cu alegătorii a avut loc la Dorna cu participanți din VatraDornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Poiana Stampei. 146 La adunarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a căror identitate a rămas, până astăzi, necunoscută. Agentul nr. 5 a primit misiunea să observe „cum privesc țăranii votul universal, mișcările politice și faptul că liberalii nu au iscălit pacea în condițiile puse”, având ca zonă de acțiune localitățile Ciocănești, Buftea, Ghergani, Săcuieni, Lăculețe și Pucioasa. Conform constatărilor de la fața locului, majoritatea țăranilor s-au exprimat în favoarea votului universal, cu excepția acelora care votau direct la Colegiile I și II. Autoritățile locale, aparținând sau simpatizând cu P.N.L., au promovat imaginea acestei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd ciocîrlanul își lasă ciocul pe spate e semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în nori. Cînd țîrîiesc vrăbiile. Cînd vin vrăbii și ciocănesc la fereastră, arată vreme rea. Cînd paserile se izbesc iarna în ferești sau se vîră prin șuri, are să vremuiască. Cînd luna-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moment în care Țurcanu a început să îl calce în picioare. Ulterior, a fost bătut și de ceilalți suceveni agresori, care s-au oprit doar cât să le permită lui Holdevici și Zaharia să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: „Vrei să mori, Șura? N-avea grijă, că n-ai să scapi. Ai vrea tu, dar n-a sosit încă vremea. Iar martir n-ai să devii niciodată, bandit ce ești!”, apoi a continuat să îl
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h5c) Apoi începu a ciocăni în masă cu degetele lui lungi și subțirele și fluiera pintre dinți...era o necuviință...dar acuma eu tăceam; căci, oricât de necuviincios ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară...era subțire ca bâzâitul de albină, dar ți
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Partidul Democrat Theodor Stolojan Președinte Traian Băsescu Președinte Paul Păcuraru Vicepreședinte Adriean Videanu Vicepreședinte Varujan Vosganian Membru BEx Emil Boc Vicepreședinte Valentin Ionescu Membru supleant BEx Gheorghe Pogea Presedinte BPJ HD Ionuț Popescu Consilier președinte Aurel Pană Secretar executiv Adrian Ciocănea Membru DP Cristian Rădulescu Secretar executiv Alexandru Boer Secretar General Adjunct Fănel Videanu Membru PD Anexa nr. 7 Legea partidelor politice, nr. 14 din 9 ianuarie 2003 Capitolul V Asocierea partidelor politice Art. 28. (1) Partidele politice se pot asocia
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
labirintului parcurs de multe ori. B. Skinner a evidențiat existența unor reflexe condiționate mai complexe Ă reflexele instrumentale (condiționarea operantă). El a utilizat o cușcă asemănătoare cu cele folosite de E. Thorndike. În ea era plasat un porumbel care, flămând, ciocănea în pereții închisorii sale. Când, întâmplător, lovea într-un punct alb (aflat pe un fond închis) se introducea în cușcă, automat, un sertăraș în care se aflau câteva semințe agreate de pasăre. Treptat, pasărea descoperea din ce în ce mai repede reperul declanșator. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că nu-i spuneam pelerinaj, ca acuma, mergeam la hram ! Dar vedeți dumneavoastră, mergeam așa, pe furiș, să nu ne vadă... ăștia, șefii, cei de la Partid. Credința o aveam nu pe stradă ca acuma, ci în inimă, chiar aici”, își ciocănea inima cu mâna dreaptă, deasupra paltonului vechi, uzat de atâta purtare. „Odată, m-a văzut șeful meu de la Sindicat și m-a întrebat răstit, ce cauți tu, fă, aici ? Înapoi la muncă ! Ce să-i răspund ? Dar să știți că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și mă ruga să-l ajut. Avionul se scufunda și eu auzeam bătăile lui disperate. Chiar cînd avionul a dispărut în abisuri, tot se auzeau bătăile alea. Le mai aud și acum. Bătrînul se oprește și trage de foi. Mai ciocănește fierul roșu. Dă blendornul. Mai dă cu pleaftura... Blendornul era un dorn special. Pleaftură se spunea la o cîrpă pusă pe o tijă de metal. Se băga în apă și apoi se potolea focul prin stropire. Cred că te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-l ții și pe acesta, săracul. Prin curte se plimba cu un aer nesimțit cucoșoiul de la Tîrgul Frumos. Nu respecta nici curcanii și un cățel stătea sub mașină de frica monstrului. Cum îl vedea, cum îl apucau nervii și-l ciocănea de ți se rupea inima de schelălăială micuțului. Cu berea în față, meditam la culpa mea de a interveni în regulile lăsate de Dumnezeu, acceptate secole și secole de toată suflarea. Gîndurile mă duc spre Congresul acela. Și acolo era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
studiat. Deschide ochii, soarbe din pahar, îl pune la loc și mă privește atent. Tu nu ești așa de prost pe cît pari, spune pe un ton neutral. Nici vorbă, spun grăbit. Am și eu ceva în bostanul ăsta (mă ciocănesc cu arătătorul pe frunte). Se face că nu mă ia în seamă și pare că se angrenează într-un joc stupid, ca să mă încerce. Și ce este teleportarea? Dacă nu te superi, evident. După mintea ta, ce crezi că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-o impună tuturor. Evident că și eu mi-am format o părere după ce am pus cap la cap toate datele pe care le aveam. Deci, neamțul a stat mort trei zile, pînă a venit un coleg la el. A ciocănit în ușă, aceasta s-a deschis singură și înăuntru nu era nimeni. Poliția a sosit cu cîinii, aceștia au luat urma asasinului, au mers prin Havana Veche, s-au pus pe mirosit toate străduțele și au ajuns de unde au plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Era un fel de diviziune a muncii. Unii lucrează probleme la tablă, alții iau mardeală. Mardeală prin procură. Și poate asta i-a accentuat retardarea. Se izbea cu castana în capul cu gura deschisă. Avea și asemenea clipe de inspirație. Ciocănea, țuguia buzele, își transforma capul într-un fel de cutie de rezonanță și ne arăta că suna a gol. Avea succes trucul ăsta al lui. Ce v-am zis că n-am nimic înăuntru! părea el foarte mândru. - Hopa, Penelopa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Tânărului scriitor, amplasată în mansarda clădirii din bulevardul Ana Ipătescu 15. Îmi bătea inima nebunește, nu atât de urcatul multelor trepte, cât de emoția primului contact cu o redacție, a verdictului pe care urma să-l primesc în legătură cu nuvela. Am ciocănit sfios în ușa pe care scria „Proză“, am intrat și am întrebat pe cine era acolo, mai mult șoptit, dacă pot să vorbesc cu redactorul Lăncrănjan. — Acum nu se poate pentru că a plecat în concediu, mi s-a răspuns, veniți
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mine și țelurile cele mai dragi de odinioară s-ar fi rupt ceva, s-ar fi rupt legătura necesară. Elementele din care până acum câteva zile voiam să construiesc ceva mi se par ridicole și inutile... Dar în același timp ciocănesc undeva în mine neliniștea și foamea de a crea ceva, argila însă din care vreau să fac se preface, de cum o iau în mână, în praf și mi se scurge printre degete. Simt că mă cuprinde un soi de turbare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ce-am privit cu jale la dulapul cu cărți prăfuite, cu registrul-inventar rămas intact de la donația, primă și unică, a bancherului cu ifose culturale Aristide Blank și cu registrul de Împrumut al cărților virgin de orișice Însemnare, inspecția noastră din Ciocănești s-a Încheiat cu o masă aleasă și vin negru În „cămașa“ lui, la conacul domnesc al lui Grigore Ghica Vodă, cel de lângă balta Încremenită sub luna Îmbobocită, sub nuferii și crinii albi de apă tăiați ca În argint, sub
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
libidinos cu nurora lui. O găsisem stând În poartă pe această victimă crucificată a amorului conjugal, care asculta acum clopotele sunând În noaptea asta de Paști, când mulțimea veselă a băieților, porniți În cârduri de la biserici, se abătea acum să ciocănească În gea murile femeilor ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă și de indignare. După peste patruzeci de ani, Încă o mai văd
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
frumusețe, băiete? îl dezumflă Ștefan. Războiul e o afacere murdară, în care cei mai buni, pier... Desigur, fără aiasta nu se poate, adaugă el cu glas scăzut. Coroana alunecă pe-o ureche. O scoate cu amândouă mâinile, o contemplă; își ciocănește fruntea: "O coroană prea mare pentru un cap atât de mic", spune și o cântărește în mâini. Ce de-a săbii aș prețălui cu aurul ista... Pune coroana pe treapta de jos; rămâne cu capul gol, cu pletele blonde pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hârtia: Cuvintele Papii, cuvânt cu cuvânt... Duma continuă: "...La Podul Înalt ai repurtat o strălucită izbândă, pe care "acel Ștefan", nobil bărbat, voievod în Moldova, a dobândit-o provocând turcilor cumplită înfrângere." Ștefan, cu un entuziasm de paradă, ironic, își ciocănește coșul pieptului la stânga: Oh! Mi-a venit inima la loc! Ați auzit?! Pomenește de mine! "Acel Ștefan" sunt eu! Chiar eu sunt! Mulțumesc, Sanctitate! Mulțumesc, Mateiașe! Mi-ați făcut cinstea și onoarea! M-ați pomenit!... Se putea și mai rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cumpliți ce vin să ne prade, pe noi și cele Trei Scaune secuiești..." "Cu mult dor și dragoste, apără-ne!" se burzuluiește Mihail, gelos. Toți trag de Măria sa! Ce, ei n-au "Măria lor"?! Să-i apere! Ești nătăfleț?! îi ciocănește Duma fruntea. Nu pricepi că Vodă Ștefan e "Apărătorul, Atletul a toată Creștinătatea" de la Soare-Apune, la Soare-Răsare?! Nu vă prostiți, mârâie Ștefan. Cetește! "... Te așteptăm și suspinăm foarte, căci avem nădejdea în Măria ta, Domn și prea îndurător al nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avea voie să părăseas că castelul, cum putea Haro să-și Înștiințeze stăpânul? Avusese el totdeauna o bănuială că s-ar găsi niște ieșiri tăinuite din castel. Dar niciodată nu putuse descoperi nimic, oricât dă duse raită prin toate Încăperile, ciocănind pe la colțuri și pi păind să descopere mânere ascunse. Nici un pe rete nu se clintise din loc și nici o spărtură tainică nu se ivise În zid. Totul se făcu după cum poruncise Conrad, care, după ce cercetă cu de-amănuntul copitele cailor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
furați de „binevoitori”. Ochii ageri ai fetei au zărit două harbuzoaice dolofane; știa de la frate-su Gheorghiță că pepenele este copt dacă cârcelul de care este prins de vrej s-a uscat. Mai văzuse cum bădia Gheorghiță îi încerca și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la a doua, are cîrcelul pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ne-am oprit pentru un ceai și o gustare. Ministrei îi era sete, așa că a cerut un pahar de apă, dar a mai vrut unul. În mijlocul conversației, a oprit o chelneriță și i-a spus două cuvinte simple "more water", ciocănind paharul gol cu degetul, înainte de a continua să vorbească cu noi. M-am uitat la expresia chelneriței. Nu auzise "vă rog" sau "mă scuzați", iar ministra nici măcar nu încercase să o privească direct. Ministra nu a avut intenția de a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]