1,570 matches
-
aparte care te Împinge la visare și introspecție. Șoseaua cotește printre localități rurale, mici temple, case Îngrijite, oameni harnici ce știu să-și cultive cu 435 stăruință și dragoste pământul terasat cu legume, orez, bananieri, ceai, cafea, dar și să cioplească În lemn plăsmuiri neimaginabile ale minții și spiritului, măști pentru ceremonii, statuete dedicate diferitelor zeități, figuri umane și animaliere de o mare varietate și expresivitate etc. De la un punct, când drumul se Îngustează, suntem nevoiți să lăsăm mașina Într-o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al dinastiei Tang. Ansamblu statuar din sanctuarul rupestru de la Sokkulam, tot lângă Kyongju, este considerat un apogeu al artei coreene din secolul al VIII lea. În centrul camerei circulare, precedată de un vestibul, tronează o mare imagine a lui Sakyămuni cioplită În granit, Îmbrăcat Într-o robă subțire, Încrețită de pliuri ușoare, cu fața rotundă și surâsul de o rară puritate, Înconjurat de discipolii săi, de divinități protectoare și de bodhisattva. Luptele interne pentru supremație Între cele trei regate au dus
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
doctorul Derrik, istoric și geolog, mulți ani directorul instituției, păstrează variate și interesante colecții etnografice, de științele naturii, printre care instrumente muzicale de suflat făcute din scoici uriașe, tobe de lemn, cupe mari de formă conică pentru pregătirea băuturii „ianguna”, cioplite din lemn de vesi, așezate pe trepieduri ce se folosesc la sărbători. Aici pot fi văzute uriașele canoe de luptă drua, lungi de 3040 m unde se puteau Îmbarca 150 de oameni 766.. Ghidul local, un tânăr oacheș, Îmbrăcat sportiv
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să ne arate oasele străbunilor de sub casă, interiorul locuinței, produsele de artizanat, sau să se fotografieze cu noi, contra unui dolar. Într-o magazie improvizată un bărbat 836 G.Bloom, M.Grosberg, V.Jealous, P.Kelly, op. cit., p.51. 663 cioplește un lemn, din care nu știm ce se va finaliza, poate o statuetă, sau un instrument muzical, sau mai banal o lingură. O femeie tânără, cu fața arămie și ochi negri adumbriți, brațe vânjoase și mânicile suflecate ale bluzei, bate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
află în unitățile litologice A3-A1 și D7-D3, săpate pe o suprafață de 80 mp și datate între 34.120 ± 460 ani BP și 32.020 ± 340 ani BP. Nu ne vom referi la materiile prime sau la tipurile de unelte, cioplite de locuitorii peșterii, dar specifice Aurignacianului, ci numai la reprezentările artistice, realizate pe blocuri sau pe fragmente. Folosirea ocrului este documentată prin existența acestuia în sediment, dar și a unor fragmente de hematită. Au fost pictate mult mai multe fragmente
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
îndeosebi sculptura în basorelief, în ivoriu de mamut, pe revers fiind redate șiruri de aliniamente punctiforme, ușor scobite, reprezentând imaginea orantei din arta și religiile eneolitice. Precizăm că o altă imagine, aproape identică, a fost descoperită în stațiunea Galgenberg, Austria, cioplită în șist. Dar, tot la Geissenklösterle a fost identificat un bloc de calcar cu urme de pictură roșie, galbenă și neagră (N. Conard, 2005, p. 83-87). La Hohlenstein-Stadel se remarcă statueta masculină (reconstituită din peste 200 fragmente), dintr-o defensă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Italia, este o stațiune descoperită în 1883, și cercetată începând din 1885, îndeosebi pentru statuetele feminine (5 sau 7 au fost descoperite numai în acei ani), unele într-o mică grotă din apropiere (Grota Prințului). Cele mai cunoscute sunt statueta cioplită în steatită galbenă, apoi cele numite Polichinella (marioneta cu două cocoașe) și Rombica, ambele din steatită verde. Se remarcă și placa pe care a fost reprezentată, ca la Laussel, imaginea procreerii, a acuplării celor două elemente, ying și yang. Satuetele
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Chiriac N. Nicolae Chiriliuc V. Constantin Chiurtu S. Viorel Chivu A. Radu Ciataras N. Ioan Dan Cibotariu I. Vasile Cicioc G. Vintilă Cimpu P. Silviu Cioacata I. Rîca Ciobanu Gh. Radu Ciobotaru I. Paula Ciocîrlan G. Vasile Ciolacu I. Daniel Cioplea D. Maria Cioprinzacu A. Marin Cioran I. Anton Cirdei I. Vasile Cirlotescu D. Dumitru Cislaru C. Mihai Cătălin Cismaru S. Silviu Dorian Ciucă I. Stoicanel Jenica Ciucă F. Marcel Ciuraru N. Gigi Climent P. Gheorghiță Coarna I. Doru Cristian Coca
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
în care toate industriile construite în vremea comunismului au sucombat, așa cum moarte sunt și tradițiile rurale ale zonei. Zona în care se desfășoară pelerinajul, aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Curtea de Argeș, este plină de tarabe și comercianți ce vând obiecte cioplite în lemn, cozi de unelte, chimire, legume, fructe, lână, tricotaje manuale, ceea ce-i dă un mic aer de târg de iarnă, reminiscență a zonei de schimb deal-munte-câmpie. Spre deosebire de Iași, nemaivorbind de București, aici micii comercianți nu sunt expulzați spre „marginile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se formase, la aceeași dată și aceeași oră ? Nu departe de mormântul Părintelui Arsenie Boca se găsește un arbore (fag ? stejar ?) impunător. Pe scoarța acestuia se găsește o cruce încrustată în scoarță, ca și cum cineva s-ar fi jucat să o cioplească acolo. A îmbătrânit și a crescut armonios odată cu arborele, devenind un reper important în „topografia” acestui loc sacru, având mormântul Părintelui Arsenie în centrul său : în scoarță erau introduse bilete de mici dimensiuni, bani (bancnote de 1 leu), lumânări tip
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Liviu Catichi; Constantin Cazacu; Gheorghe Cazan; Petrișor Marius Călin; Viorica Călin; Valeria Călin; Nicolae Călin; Constantin Cătălin; Tudor Cearapin; Tudor Cearapin; Florin Chiriac; Anca Cătălina Chirica; Florin Chirovici; Dumitru Chiscan; George Cinilov; N. Florea Ciobanu; Vladimir Ciobanu; Mihai Ciocodei; Maria Cioplea; Radu Ciuceanu; Nicolae Ciungu; Doru Carjan; Ion Carjan; Mircea Cocolas; Marin Cojocaru; Mihail Cojocaru; Paul Colac; Gheorghe Coltz; Emil Comandrice; Adrian Comăniță; Maria Constantin; Irinel George Constantin; Constantin Constantin; Daniel Constantinescu; George Constantinescu; Mihaela Constantinovici; Aurica Coporan; Constantin Cora; Iulian
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Am auzit că se fac selecții, așa-zise selecții, și atunci ne-am prezentat la selecții și ziceau: „La ce te pricepi?”. Și noi am aflat că se căutau, În perioada aia, tehnicieni din ăia care știu a strunji și ciopli... - nu se căutau medici, că nu Îi durea capul. Și atunci am făcut o lecție elementară: ce e șurubul... Că te Întrebau: „Ce este asta?” - „Șurub” - „Și cum se folosește?”. Și așa am reușit să plecăm toți la muncă. - Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile-i dau muguri cămașa-mbobocește Coroana-i înstelată de iriși și de crini. El însuși o grădină-n întuneric năvălit de dor și de aripi așează pietrele cioplite pe zidul templului din neuroni, iluminarea înfloririi care pe stradă trece e un mesaj vibrații emise prin axoni. E-n centrul nemuririi răscrucile de drame și extaz, dor de furtună și dendrite; să te -nfiori te-nvață din tainele zidirii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necesitate vitală pentru societățile utopice. El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea ideii de încercare a obținerii dreptului de trăire în paradis, în Olimpul dominat de iubită. Nu. Fuga e continuarea mitului, e diversiunea înaintea luptei care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o stare de trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi". Ca un blestem de dragoste etern, nimeni nu e fericit pe de-a-ntregul. "Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, sisific, robinsonian, mi se pare o ispășire, o binecuvântată mântuire prin care el, unicul, poate exponentul unui întreg popor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a călători, a tinde spre, a porni într-o direcție; rădăcina indo-europeană send și set înseamnă drum. Cel care-este-separat este nebunul (der Wahnsinnige) deoarece se află pe drum spre alt loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare 373, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necesitate vitală pentru societățile utopice). El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea misiunii de a încerca să obțină dreptul de a accede în paradis, în Olimpul dominat de iubită. E o sintagmă răsturnată. Nu e Noe, nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi". Ca un blestem de dragoste etern, nimeni nu e fericit pe de-a-ntregul. Și poetul continuă: " Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, biblic, sisific, robinsonian, gulliverian, mi se pare o ispășire, o binecuvântată mântuire prin care el, unicul, poate exponentul unui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a călători, a tinde spre, a porni într-o direcție; rădăcina indo-europeană send și set înseamnă drum. Cel care-este-separat este nebunul (der Wahnsinnige) deoarece se află pe drum spre alt loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca lunatic, îndrăgostit și poet, toate în aceeași minte. Vers smuls din mine, eu te vreau bătut Ca ritmul unui puls de om în mers, Ca viața ănsăși clocotind în vers, Ca pasul vremii care s-a născut. Dar nu cioplit în piatra de granit, Nici în pereții cenușii de stânci, Ci-n carnea mea, în rănile adânci Și-n cremenea cuvântului cioplit... Să simt în el a pulsului cadență Ce-au prins-o din amnare, din trecut, Strămoșii neștiuți ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce tinde spre armonia Marelui Arhitect al Universului. Așa se scurge viața, în mârșava cântare-a bacantei istovite. Eu merg, plin de neliniști, înainte, bolborosindu-mi marșul funerar. Lângă brahmanici elefanți regali și-n josnica rumoare de clocot mercurial, urări cioplind în stâncă -, perechile cum curg, purtând o cruce-n gură, ca un uitat amurg. Așa se scurge viața de Sfincși orchestră vastă, Ce-și leapădă în Haos funebra defilare 1171. De aceea în religie rugăciunea există ca o cheie către
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
golfuleț împotmolit de mâl și complet părăsit. Bănuiesc că, pe vremuri, era folosit pentru bărcile de pescuit, care se avântă acum departe, spre nord: uneori le zăresc pe fâșia mea de mare, altminteri remarcabil de pustie, în spatele intrândului, a fost cioplită în stâncă o pantă terasată, lungă și destul de largă, pentru a se amenaja ceea ce se numește „un loc de scăldat pentru doamne“. Dar n-am văzut nici picior de doamnă pe aici, ci doar, din când în când, câțiva băieți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ceea ce eu numesc - deși lui i-ar displace cuvântul - fetișuri: pietre cu forme ciudate, bețe, scoici, de care au fost atașate sau în care au fost vârâte (de ce, de către cine?) alte obiecte, ca de pildă pene, bucăți de lemn brut cioplit în formă de fețe primitive, colți de animal și chiar oase cu stranii semne pe ele (inscripții?). Pereții sunt acoperiți în întregime fie cu cărți sau cu broderii, fie cu fâșii de mătase de un albastru strălucitor, pe care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
4-6 biliard. Rosetti și alți 11 deputați și-au înaintat demisia motivată, din cauza problemei presei. Domeniile nu pot fi supuse votului, deoarece există un curent împotrivă. Seara scris. Furtună, ploaie. Duminică, 3/15 iunie Vreme închisă. Ora 9¼ plecat la Cioplea, acolo întâmpinat de arhiepiscopul catolic. Liturghie în biserica catolică, unde sunt mulți bulgari catolici. Un mic dejun cu episcopul la ora 11, apoi vizitat seminarul și grădina. Întors prin Văcărești și Filaret, 50 minute, ceva ploaie. După-amiază audiențe. Proiectul Domeniilor
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
30 Decembrie Nr. 60. Diaconescu Dumitru, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 102. Teodosiu Corneliu, Colentina, str. 30 Decembrie Nr. 4. Teodosiu Zitti Eugenia, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 13. Tomescu Steliana, Colentina, str. 7 Noiembrie Nr. 63. Caltaru Cornelia, Dudești - Cioplea, sos. Pulberăriei Nr. 150. Dolinescu Maria, Dudești - Cioplea. Buricovici B. și Burach Ștrul, Grivița, șoseaua Chitilei Nr. 153. Georgescu Milostivu Aurelia, Grivița, șoseaua Chitilei Nr. 167. Luca Valeria, Grivița, b - dul Bucureștii Noi Nr. 81. Pârvan Lepădatu Elefterie, Grivița. Popescu
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]