2,509 matches
-
din mal în mal și ai și pe celălalt mal câțiva pescari pe care i-ar deranja. E adevărat că nu-i o oră potrivită să te scalzi. Spre prânz însă începe să frigă pământul. Se face apa ca o ciorbă. O fiertură de mătasea-broaștei și gunoaie fermentate, ce mai, astea-s condițiile și posibilitățile. N-ai decât să primești. Iarba verde de acasă e o tăvălitură de paie, dar n-ai unde să te duci... Cică să vinzi și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cineva îl trimisese la ea, și din cauza asta... — Lasă, lasă, intră înăuntru să-mi spui, că te aud vecinii și nu-mi convine... Chiar nu-i convenea. De data asta, n-ar fi vrut să-i amestece pe vecini în ciorba ei; Velicu să fi aflat de prin vecini că-i bate un bărbat la ușă... Ca să vezi, tot cu gândul la idiotu’ de Velicu, ca și cum i-ar fi frică sau dor de el, și puștiul ăsta cu fetițo-n sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
păi, copilul ăsta din ea o făcea să se simtă ca după o zi de roboteală de douășpe ore prin halele cantinei, cotropind-o de o epuizare euforică, de gânduri, și lunecând parcă într-un vis cu damfuri grele de ciorbe și tocănuri. Se smulse cu greu de pe scaun, iar după ce ieși din cofetărie, începu să grăbească tot mai mult pasul, până se pomeni alergând. Fugea pe trotuar printre oameni, ca și cum ar fi vrut să prindă autobuzul care tocmai oprise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Nu cred. Nu mi-ar mai ajuta cu ceva. — Aș fi vrut să plecăm. De la ora asta în sus nu-mi mai vin clienți și nici ție nu-ți mai arde de balăceală. — E prea caldă apa. E ca o ciorbă. Atunci, hai. Bem o bere, mâncăm ceva... — Trebuie să mâncăm, râse Rafael. Îmi place de tine, Rafaele, că ești om de înțeles. Complimentul ăsta îi întețește râsul, și că scuză-mă, ce-i aia, ce înseamnă om de înțeles? Glumește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
puneau bazele marilor averi și ale marilor enclave de condamnați pe viață la sărăcie lucie, popoare de copii ai morții, vegheate de cascade de rânjete electorale, spre care se îndreaptă și stă ațintită atenția noastră - să le fie țărâna în ciorba copiilor și a nepoților și a strănepoților lor. Ei vor fi blestemați din neam în neam că și-au bătut joc și au jefuit un popor și o țară. A consemnat pentru dumneavoastră Rafael Ogrinjan. Iliescu și modelul suedez - altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
numit pe Dan Iosif - pentru a-i discredita în ochii populației Bucureștiului pe fruntașii țărăniști și liberali care, pasămite, vroiau să vândă țara străinilor pe un pumn de dolari. Am spus și repet, stimați cititori, să le fie țărâna în ciorbă și-n tocană și-n cafea, cu referire de astă dată la fostul prim-ministru și actual lider al PD-ului, cu un trandafir în loc de doi, ca să se facă distincție netă între minciună și adevăr. Domnia Sa, practic, n-ar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
unduind ca o fantomă în ger și în ceață. În local era cald, o atmosferă plăcută, familiară, străbătută de aburii de la bucătărie, care aproape că-i săturau înainte să vadă pe masă varza călită și cârnații, fripturile și castronelele cu ciorbă de burtă, un deliciu și un lux pe care și-l permiteau mai mult de nevoie, dată fiind meseria care-i ținea toată ziua pe drumuri, constrângându-i să ia masa-n oraș. Meseria lor era un bun prilej, altminteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
scoate bani și, gara-gara, tot așa. Bon, acuma toți cunosc că unica Eglise Luciferienne recunoscută e aceea la care eu sunt un umil Tauroboliast și Psihopomp, și se știe, știți, că Biserica mea nu face satanism vulgar și nu face ciorbă din ostii și chisăliță, cum șanonicul Docre de la Saint-Sulpice. Eu În scrisoare am spus că nu suntem satanici vieux jeu, adoratori du Grand Tenancier du Mal, și că nu avem nevoie să facem simierii de Biserica din Roma, cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
huiduielile mulțimii. Noi ne dăm jos în Băneasa. Tanti Cucu vrea să trecem întâi pe la alimentară, să ia ceva consistent de mâncare: - Că știu eu că pițipoanca aia a ta n-a gătit nimic! - Hai, bre, vezi cum exagerezi? Avem ciorbă de văcuță, iar maică-sa ne-a trimis niște sarmale cu urdă. - Pe alea să le mâncați voi! Eu nu pun gura pe așa ceva! Nu știu ce farmece ți-o fi făcut ție asta! Eu nu pricep cum ți-o luat mințile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
posibile încuietori. Înainte de a lua trenul spre Sofia, Maiko vrea să ne cinstească la un restaurant nu prea scump, cu mâncare tradițională. Ne-am decis pentru Hanul lui Manuc, ca să păstrăm decorul balcanic. Comandăm sarmale din carne de lopătar și ciorbă de văcuță. Chelnerul-șef vine urmat de trei ospătari cărând platourile acoperite: aici aveți ciorbița, aici mămăliguța și smântânica, dincolo sărmăluțele. Doriți și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem un Cabernetuț demisec deosebit. Pentru clienți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
2. Pe ăsta l-a ținut împărătește toată viața, cu perdele apretate și chiftele în sos, rotunde ca niște buci. Bene vixit qui bene latuit! zic romanii, strămoșii americanilor. Mă lași? Ăștia s-au tupilat de le-a căzut mucu-n ciorbă și scârț! tot nașpa le-a mers. De fiecare dată când ridicam capul dintre hârtii Zuza ciulea urechile și căsca de-i trosneau fălcile. Dantură perfectă, în ciuda vârstei matusalemice. Sunt ispitit s-o bag în genealogie și pe cățeaua asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pagina 7 ia ultimul hap cu urlet mare de sub buclele bej că alea n-au nevoie de idealism: dă-le băi progesteron și foliculină!, iar când cu pagina 9 mă zgudui hohotul lui Fufi cum că zac tranchilizat ca o ciorbă de potroace de când intrase ea în schimb Din iulie frunzișul lui Gheorghe se făcu greoi și foșnitor în ciuda și în pofida studiilor numismatice ale lui Haralambie pe fise antice și medievale; atât de foșnitor încât Clito nu mai ieși în cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
iubesc! L LVI Sala restaurantului fusese eliberată, iar în centrul ei era aranjată o masă lungă, capabilă să ridice moralul a o sută de burți. Pe platouri lungi erau frumos dispuse aperitivele. Aveam și lumânări și două feluri de șampanie. Ciorba, purceii de lapte, sarmalele și tortul supraetajat se aflau în frigidere, urmând a fi puse în valoare după sosirea invitaților. La cinci metri de masa nupțială, pe un soclu, se găsea orchestra compusă din șase țigani: acordeon, țambal, tobe, flașnetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
salam de Sibiu clădite în formă de fântână arteziană. La ora nouă a apărut fetița unor verișori, cu un cadou în brațe. Orchestra a intonat câteva acorduri vesele. Am pus-o la masă, i-am umplut farfuria cu salam, cașcaval, ciorbă, sarmale. La nouă și un sfert a aterizat și bunica Sabinei, cu o broboadă pe cap. Orchestra a vibrat, am scos și purcelul de lapte. Bătrâna ne iertase pentru nehotărâre, se rugase pentru noi și uite că necuratul își pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
constatat că rămăsesem singur în casă. Ușa de la intrare era larg deschisă, Adelina plecase să-și revigoreze ceakrele. Ca să mă asigur că nu mai vorbesc singur, am făcut o convenție. Odată la zece minute mă întrerupeam din poveste și strigam: ciorbă! Dacă încă era în casă, ea-mi răspundea: ciolan! Era metoda folosită de Ion Creangă la Școala de popi de la Fălticeni. Sâmbăta făceam piața împreună, după care ea gătea o ciorbă cu multă lobodă, iar eu strângeam din casă șosetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la zece minute mă întrerupeam din poveste și strigam: ciorbă! Dacă încă era în casă, ea-mi răspundea: ciolan! Era metoda folosită de Ion Creangă la Școala de popi de la Fălticeni. Sâmbăta făceam piața împreună, după care ea gătea o ciorbă cu multă lobodă, iar eu strângeam din casă șosetele și tampoanele aruncate după canapele și șifoniere, spălam geamurile, aspiram gândacii și limacșii uciși de stresul provocat de muzica lui Wagner. Mâncam și făceam somnic. Ne trezeam, jucam o partidă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
păr și i-a smuls șorțul. Primele palme le-a primit când i-a spus Floricăi că nu este mama ei și de-atunci bătăile s-au ținut lanț. Era într-o zi de sfârșit de săptămână. Florica pregătise niște ciorbă de pui, mâncare ce nu-i plăcea Teofanei. Nu mâncase nici când trăia mama ei. Hai să mănânci,Teofano,a chemat-o așezându-se la masă, că Vasile plecase în cărăușie. Nu-mi place! — Dar ce vrei să-ți dau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de scârboasă. Seamănă cu mamăsa. — Taci!i-a înfipt mâna în gât Vasile. Să nu mai pomenești vreodată ceva de mama ei, că-ți crăp capul. Ai auzit? Acum spune-mi ce s-a întâmplat? — N-a vrut să mănânce ciorbă de pu,i că nu-i place. Vasile, știind că Florica spune întâmplările pe jumătate și în avantajul ei, a chemat-o pe Teofana ca să afle purul adevăr. — Ce s-a întâmplat Teofana? — M-a bătut Florica. — Deci ai bătut
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ei, a chemat-o pe Teofana ca să afle purul adevăr. — Ce s-a întâmplat Teofana? — M-a bătut Florica. — Deci ai bătut-o? Bănuiam eu. De ce te-a bătut? — Că nu i-am spus „mamă”. — Nu că n-ai mâncat ciorba de pui? — De aici a plecat. Am rugat-o să-mi prăjească un ou și n-a vrut să-l prăjească fiindcă nu i-am spus „mamă” și nici n-am să-i spun că ea nu este mama mea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la cort veneau cu bani și cu produse alimentare. Atunci era sărbătoare la ei. Se adunau în jurul focului afară unde se pregătea și mâncarea și începeau planurile pentru zilele următoare, cântecele și jocurile. În ceaun fierbea mămăliga și în oale ciorbele. Făcea Rusalda niște ciorbe de pasăre atât de gustoase, încât și Prințesa căreia nu-i plăceau mâncărurile cu carne de pasăre, le savura. În strachina ei, întotdeauna Dedi era atentă să i se pună pulpa de la pui sau de la găină
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bani și cu produse alimentare. Atunci era sărbătoare la ei. Se adunau în jurul focului afară unde se pregătea și mâncarea și începeau planurile pentru zilele următoare, cântecele și jocurile. În ceaun fierbea mămăliga și în oale ciorbele. Făcea Rusalda niște ciorbe de pasăre atât de gustoase, încât și Prințesa căreia nu-i plăceau mâncărurile cu carne de pasăre, le savura. În strachina ei, întotdeauna Dedi era atentă să i se pună pulpa de la pui sau de la găină. —Rusaldo! Să pui cotoiul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și i-a iubit la fel, de aceea rămâne pe gânduri: „Aș sta în apartament, la căldură, dar n-aș mai putea privi scânteile focului din șatră, seara. Aș avea pe masă de toate, dar mi-ar fi dor de ciorba de urzici, lobodă și dragavei și de mersul desculță prin livezi ca să le culeg cu Izaura, Păun, Rozmarin. Unde voi cânta eu c-an șatră, cât mă ține gura? În apartament? Să-l asurzesc pe boier și pe cucoană? Să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ciorbiță de perișoare sau una de pui?îl întreabă Zina. Ieri am făcut și una și alta ca s-avem și azi și mâine. — De perișoare. — Și mie îmi place mai mult aia de perișoare, dar Sebi este mort după ciorba de pui. — Eu care sunt responsabilul cramei nu pot să-mi fac reclamă produselor și nici să ciocnesc un pahar de țuică sau de vin că domnu’ Alexandru conduce. — Cum să nu ciocnim domnu’ Stamate?se ridică Alexandru și șprițuie
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și încă și mai acut zdrăngănit, în geamuri! A-aa! Tot nu vreți ca să vă potoliți?! Bagabonților! Ei, las' că vă potolesc eu, pe voi, pe loc! Care și câți oți fi! Vă sparg! Mie nu-mi suflă nimenea-n ciorbă, nu-mi pasă și n-am nevoie de proptele pe stradă, cât oi purta pe mine uniforma asta! Și Mânecuță descuie și se strecoară dintr-un salt afară, singur și turbat, cu arma-ntinsă, zorit să treacă peste orice fel
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai vechi timpuri obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă: Crăciun și Anul Nou. Pentru sărbătorile de Crăciun fiecare gospodina pregătește pentru membrii familiei și musafiri, mâncăruri tradiționale cum ar fi: sărmăluțe în foi de vită și varză, drob de porc ciorbă de porc, friptură de porc, colăci, cozonaci și prăjituri. În Ajunul Crăciunului tinerii din sat, se adună în vârful unui deal din partea de E a comunei Lipovăț, unde organizează un foc de tabără care prevestește Nașterea Domnului. În prima zi
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]