1,509 matches
-
revenim la istoria apariției romanului Petrol, ce ne este detaliată de nota filologică a lui Aurelio Roncaglia, îngrijitorul ediției italiene de la Einaudi, 1992. Aflăm că acest manuscris, parvenit în fotocopie, este o acumulare de-a lungul anilor '74-'75 de ciorne ce vor însufleți Proiectul pasolinian, prelungire (sau damnațiune) peste timp a acelei recunoscute "tragedia dell'incompiuto" din sonetele lui Michelangelo, să zicem. Editorul stabilește nu numai organizarea internă sau titlul cărții, ci și specia literară, în respectul referințelor produse de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ideea că: "Imboldul cel mai profund nu e de tip obiectiv-narativ, ci de cercetare intimă, înclinată spre un lirism instinctiv". Acestei explorări interioare i se aplică mai cu seamă noțiunea de "poem". Pasolini însuși nu pregetă să califice cele patru Ciorne ce relatează metamorfozele transsexuale ale lui Carlo, ca "momente axiale ale poemului". Evident, percepția lui Pasolini vizează poemul sub specie aeternitatis, în înțelesul de epos, de la Apollonius din Rodos sau Petronius până la Sade, de la Dostoevski, Joyce, Gide, până la Monthérlant sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
bun sfârșit această osândă și aventură totodată. Fapt e că, în fața masivului op, n-avem cum să nu credem în performanța interpretei ce a învins într-o luptă cel puțin inegală. Ca filolog preocupat de fidelitatea restituirii in integrum a Ciornelor, ca stilist de limbă română apt să-l egaleze pe autenticul Pasolini. Ca femeie dispusă să-și învingă reținerile față de abuzivul repertoriu de cruzimi, orori și organe sexuale homo și transsexuale, chemate în cauză fără perdea de autor. Aproape fără
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
slugă 10. Ilie Popa, slugă 11. Ștefan Loizu, slugă 12. Vasile, olar, slugă 13. Ion Bujoran, slugă 14. Vasile, chilar 15. Grigorie, rus, slugă 16. Iacob, morar 17. Toader, morar 18. Ion Mâță, morar 19. Roman Mitrofan, plugar 20. Iacov Ciorne, rus, plugar 21. Iacov, rus, plugar 22. Petre, plugar 23. Eftimie Drăgun, plugar 24. Mafteiu, plugar 25. Ion fiul lui Dumitrașco, pușcaș 26. Toader Vele, pușcaș 27. Neculaiu țară, dulgher 28. Ivașco, cojocar 29. Iacov, rus, hergheligiu 30. Iacov, rus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unor aspecte mai delicate a căror cunoaștere o credeam a fi utilă și pentru alte negocieri care ar fi avut loc în asemenea categorii de probleme (Iugoslavia). Reconstituind avizul, pe care îl redactasem, din ceea ce îmi reamintesc și pe baza ciornelor, observațiile au fost următoarele: "În Tratatul româno-ungar, există două probleme esențiale care au o semnificație cu totul specială: 1) respectarea inviolabilității frontierei lor comune și a integrității teritoriale și 2) aceea a protecției persoanelor aparținând minorităților. Acesteia din urmă i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
lor. Erau la mijloc 20 de ani ai tinereții, pe care i-a folosit cu dăruire, răspândind În jur lumina culturii. 994 79 C.P. 8120 Buftea-Ilfov, 11 N-brie 1977 Iubite domnule Dimitriu, Cercetând deunăzi printre lucrările mele, dau de ciorna unui articol despre Țara de Sus, pe care l-aș fi trimis ziarului sucevean „Zori noi”. Nu-mi mai amintesc: a apărut cândva În acest ziar? Mata ești mai tânăr, memoria mai fidelă și foaia respectivă e la Suceava, deci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nelipsitele "pipă și bască" venea zilnic la biroul său din spațiul Secției de Geografie, unde, cu meticulozitatea-i proverbială lucra la un studiu de istorie, etnografie și toponimie a Basarabiei. Nu a mai reușit să-l finalizeze ... iar miile de ciorne și însemnări adunate în timp în acest scop au dispărut fără urmă. Concomitent, prezența lui între noi, majoritatea foștii lui studenți, a fost multiplu benefică prin ajutorul prompt și atât de competent la orice consultare științifică sau solicitare de traducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
într-o „caligrafie vioaie”, cu literă aplecată spre dreapta și cu numai patru-cinci cuvinte pe rînd ori bătute la o mașină cu literă minusculă, rareori cu vreo corectură sau vreo greșeală, erau redactate „la prima mînă” sau se bazaseră pe ciorne. Un tip extrem de elaborat, în realitate, Al. Husar nu lăsa să se vadă nici una din pregătirile sale. Impresia pe care o făcea era că improvizează, nu oricum, ci spectacular, fără ezitări, coerent și fluent, ținîndu-se, parcă, de o partitură complexă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
al înțelepciunii", la care Simenschy trudise 56 de ani, adunând și ordonând tematic 6000 de cugetări, din 14 limbi, unele de mult răposate. Întreprindere dificilă, fiindcă era vorba de caiete scrise cu creionul, multe pagini urmând a fi reconstituite după ciorne greu de descifrat. (A fost necesară și comandarea unor matrițe de linotip speciale, pentru literele bizarelor limbi.) Datorită cercetătorului Cicerone Poghirc și a redactorului Mihail Grădinaru, cartea (1060 de pagini!) am izbutit s-o tipărim în mai multe ediții. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la orizontală și privesc cursa...de cai verzi pe...tavan. Închei rămășag cu mine însumi... Cursa continuă, galopul e din ce în ce mai înverșunat, până ce somnul mă copleșește pe de-a-ntregul. * * * Merg în vizită la colegul Florin, în salonul 9, și las o ciornă aruncată pe pat cu unele notițe din jurnalul de față, jurnal pe care îl țin de când am revenit în spital. Textul nu prea e lizibil, e un text scris cu litere de tipar așezate în grabă. Doar că se vede
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
salonul 9, special pentru mine, ca un uragan, stârnit din senin, ce pare că va spulbera totul în calea lui. Sunt punctul terminus al furiei dezlănțuite. Sunt cel vizat. Vorbește tare și răstit, mă ceartă pentru ceea ce a citit în ciorna găsită. Câteva idei generale și ceva impresii despre tot ce am trăit și am văzut de când sunt aici. Ești un nesimțit...! Cum de ți-ai permis să scrii așa ceva? Cum ai îndrăznit...? Handicapat nenorocit...! Chiar dacă sunt prostii, sunt prostiile mele
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39 Zenit, Op. cît., p. 2. 40 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
23 martie 1942, se găsește pe site-ul http://www.nytimes.com/movie/review?res=9E02EFD81439E33BBC4B51DFB5668389659EDE, consultat de noi pe data de 23.11.2014. 63 Lucian Predescu, Op. cît., p. 91. 64 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 65 Ibid., Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. 66
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 65 Ibid., Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. 66 Ibid., Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 67 Vezi corespondentele din "Cronică" semnate Floréal, Din Bruxelles. Théâtre Royal de la Monnaie. Le Roi Arthur (III, 761, 14 decembrie 1903, p. 2
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1904, p. 2), O, ce păcat... ("Cronică", IV, 922, 26 iunie 1904, p. 2). 69 Florian I. Becescu, Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. 70 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 71 Ibid. 72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., p. 70. 73 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 74 Ibid., Scrisoare a Elizei Grecianu către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iunie 1904, nepaginat. 75 Ibid., Ciorna a scrisorii lui
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 74 Ibid., Scrisoare a Elizei Grecianu către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iunie 1904, nepaginat. 75 Ibid., Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 76 După unele surse s-ar fi născut în 1878; vezi, de pildă, Bibliografia românească modernă, 1831-1918, I, prefață și coordonare generală: Gabriel
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
necunoscute în DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE. Dacă nu înțelegi o expresie sau un enunț, cere lămuriri de la o persoană adultă. Fii atent cum rezolvi exercițiile aplicative: * pe cele mai ușoare le poți rezolva direct; * pentru cele mai dificile folosește ciorna. Dacă ai lucrat pe ciornă, recitește ce ai scris, corectează greșelile pe care le descoperi și trece apoi rezolvarea pe caiet. Dacă ai de alcătuit propoziții, folosește cuvinte și expresii frumoase. ȘI NU UITA! EU AM ÎNCREDERE ÎN TINE ! SUNT
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
LIMBII ROMANE. Dacă nu înțelegi o expresie sau un enunț, cere lămuriri de la o persoană adultă. Fii atent cum rezolvi exercițiile aplicative: * pe cele mai ușoare le poți rezolva direct; * pentru cele mai dificile folosește ciorna. Dacă ai lucrat pe ciornă, recitește ce ai scris, corectează greșelile pe care le descoperi și trece apoi rezolvarea pe caiet. Dacă ai de alcătuit propoziții, folosește cuvinte și expresii frumoase. ȘI NU UITA! EU AM ÎNCREDERE ÎN TINE ! SUNT SIGURĂ CĂ VEI REUȘI SĂ
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
că în 1934, Aretia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorj, i-a propus lui Constantin Brâncuși realizarea unui monument care să amintească de eroismul gorjenilor în Primul Război Mondial. Sculptorul a acceptat propunerea, reflectând îndelung asupra acestui proiect. O ciornă de scrisoare, „Fătre Cendrars”, datând din 1921, confirmă frământările artistului care ține să precizeze: „Oamenii din satul meu vor un monument pentru eroii lor căzuți în război, pe care să-l fac eu, neîntârziat”. Această propunere îl onorează pe artist
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
semnificativ pentru gândirea ei - ați reținut, poate că trimiterile nu sunt făcute cu asteriscuri, ci cu diezi și bemoli). De altfel, și aici mi-am îngăduit să insist asupra dificultății în urmărirea coerenței ideilor din caietele-maculator, cu concepte de articole, ciorne de scrisori, adnotări etc. - reluate apoi, în formă finită, în scrisori, articole, conferințe și chiar în romane. Aparenta neorânduială vine desigur din permanenta neliniște creatoare ce o obseda până la sentimentul, notat undeva. „Cum pot spune că am terminat ceva când
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nou, că între marile binefaceri ale Revoluției anticomuniste se numără dreptul mărturisirii în sfera publică. Textul despre „puterea credinței și arta speranței” compilează adnotările noastre simpatetice la o carte semnată de unul dintre cei mai fecunzi eseiști din România postdecembristă. „Ciornele filozofice” se deschid cu o pledoarie în favoarea unui nou tip de critică culturală, arbitrată de Logosul increat al lumii și desfășurată în limitele unei ontologii a participației. Urmează două eseuri referitoare la doi autori gata să recunoască eterna noutate a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
științei de carte contează. Mulți sunt cei care au adoptat, chiar fără să vrea, sloganul poststructuralist: Il n’y a pas de hors-texte. Socotim că toate percepțiile alterității sunt tot atâtea moduri ale lecturii. Tratăm univoc realitatea, ca pe o ciornă ce poate fi mereu transcrisă „pe curat”. Totuși, ne înșelăm dacă așteptăm ca din această practică hermeneutică să rezulte „identitatea narativă” a unui subiect vital. Orice discurs poetic, filozofic sau religios avansează tema unei contemplații imediate. Dacă invocăm poezia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
academic atunci când știu că, paznicii fiind adormiți, „vrăjmașul prigonește” via Domnului? Da, sunt tare uscat la rădăcină, dar n-am să cer alt pământ, ci apă vie din norul prorocului Ilie. Cu întreaga mea afecțiune, Mihai Capitolul IIItc "Capitolul III" Ciorne filozoficetc "Ciorne filozofice" ...umblați cu înțelepciune față de cei ce sunt afară... Coloseni 4, 5 În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.-R. Patapievicitc " În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.‑R. Patapievici" And for
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
știu că, paznicii fiind adormiți, „vrăjmașul prigonește” via Domnului? Da, sunt tare uscat la rădăcină, dar n-am să cer alt pământ, ci apă vie din norul prorocului Ilie. Cu întreaga mea afecțiune, Mihai Capitolul IIItc "Capitolul III" Ciorne filozoficetc "Ciorne filozofice" ...umblați cu înțelepciune față de cei ce sunt afară... Coloseni 4, 5 În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.-R. Patapievicitc " În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.‑R. Patapievici" And for all this
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]