2,061 matches
-
un an de concediu recuperare.” c. multiplu: „Și s-așază toți la masă cum li-s anii, cum li-i rangul.” (M. Eminescu, I, 85) 2. Circumstanțialul de mod ipotetic Teoretic, poate prezenta două variante, al calității și de cantitate. Circumstanțialul de mod cantitativ este, însă, foarte puțin frecvent prezentând doar dezvoltare propozițională: „Fac atâta zgomot de parc-ar fi o sută.” a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Și cu mâinile înfipte în păr, femeia își legăna ca de durere capul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
durere capul frumos într-o parte și-n alta.” (I.L. Caragiale) • forme verbal-nominale (participiu): „Tremura tot mai puternic ca zgâlțâit de friguri.” (M. Eliade, 340) • adverbe: „Câțiva bărbați apropiară ca din întâmplare frunțile de ferestre.” (M. Eliade, 14) b. propozițional (circumstanțiala de mod ipotetică): „Niculae se posomorî ca și când întorsătura discuției l-ar fi amenințat.” (M. Preda, M. Sg., I, 99) c. multiplu: „Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură, Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea cură, Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost.” (M. Eminescu, I, 71) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Principalele mijloace de exprimare a relației de dependență de la baza circumstanțialului modal sunt elementele relaționale și, mai rar, juxtapunerea. Se juxtapune termenului regent numai circumstanțialul modal infrapropozițional realizat prin adverbe (locuțiuni adverbiale), substantive întrebuințate adverbial, pronume, gerunziu, interjecții sau prin sintagme cu regent substantival (picior peste picior, doi lei etc.). Identitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca și când n-aș fi fost.” (M. Eminescu, I, 71) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Principalele mijloace de exprimare a relației de dependență de la baza circumstanțialului modal sunt elementele relaționale și, mai rar, juxtapunerea. Se juxtapune termenului regent numai circumstanțialul modal infrapropozițional realizat prin adverbe (locuțiuni adverbiale), substantive întrebuințate adverbial, pronume, gerunziu, interjecții sau prin sintagme cu regent substantival (picior peste picior, doi lei etc.). Identitatea de circumstanțial modal a acestor termeni rămâne implicită în natura și planul lor semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt elementele relaționale și, mai rar, juxtapunerea. Se juxtapune termenului regent numai circumstanțialul modal infrapropozițional realizat prin adverbe (locuțiuni adverbiale), substantive întrebuințate adverbial, pronume, gerunziu, interjecții sau prin sintagme cu regent substantival (picior peste picior, doi lei etc.). Identitatea de circumstanțial modal a acestor termeni rămâne implicită în natura și planul lor semantic în corelație cu natura și planul semantic al relației de dependență: „Și apoi încordându-se și scuturându-se o dată voinicește, iară și-arată puterile sale...” (I. Creangă) „E
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bucăți?” (I. Creangă, 113), „Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest ort al popii de parcă existența lui v-ar fi cu totul indiferentă, ca și cum în viața și în eventuala lui moarte dv. n-ați avea nici un amestec.” (P. Sălcudeanu, 183), „Să fie neagră umbra
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
da cineva cu o măciucă în cap”. (M. Preda, M. Sg., I, 79) și a numelui predicativ, din structura unui predicat descriptiv complex: „Orice se-ntâmplă-i ca și cum / s-ar întâmpla c-o fată.” (L. Blaga, 315) Identitatea specifică de circumstanțială modală este fixată prin topică și prin natura regentului: circumstanțiala de mod determină verbe predicative (sub aspect semantic-lexical), în timp ce propoziția-nume predicativ intră în relație de complementaritate cu un verb copulativ iar atributiva determină un substantiv. Când relația de dependență se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sg., I, 79) și a numelui predicativ, din structura unui predicat descriptiv complex: „Orice se-ntâmplă-i ca și cum / s-ar întâmpla c-o fată.” (L. Blaga, 315) Identitatea specifică de circumstanțială modală este fixată prin topică și prin natura regentului: circumstanțiala de mod determină verbe predicative (sub aspect semantic-lexical), în timp ce propoziția-nume predicativ intră în relație de complementaritate cu un verb copulativ iar atributiva determină un substantiv. Când relația de dependență se exprimă prin prepoziții (caracteristice realizării circumstanțialului modal prin substantive, infinitive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și prin natura regentului: circumstanțiala de mod determină verbe predicative (sub aspect semantic-lexical), în timp ce propoziția-nume predicativ intră în relație de complementaritate cu un verb copulativ iar atributiva determină un substantiv. Când relația de dependență se exprimă prin prepoziții (caracteristice realizării circumstanțialului modal prin substantive, infinitive, adverbe): a, asemenea (asemeni), ca (și), după, fără (de) etc., prin celelalte conjuncții (locuțiuni conjuncționale): fără (ca) să, după cum, pronumele relative câte și ce și adverbul relativ cum (care introduc circumstanțiala modală în frază), identitatea specifică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă prin prepoziții (caracteristice realizării circumstanțialului modal prin substantive, infinitive, adverbe): a, asemenea (asemeni), ca (și), după, fără (de) etc., prin celelalte conjuncții (locuțiuni conjuncționale): fără (ca) să, după cum, pronumele relative câte și ce și adverbul relativ cum (care introduc circumstanțiala modală în frază), identitatea specifică a funcției de circumstanțial modal este fixată prin termeni corelativi sau rămâne implicită în natura și planul semantic al relației de dependență. Au rol distinctiv adverbele corelative astfel (când circumstanțiala modală se introduce prin cum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
infinitive, adverbe): a, asemenea (asemeni), ca (și), după, fără (de) etc., prin celelalte conjuncții (locuțiuni conjuncționale): fără (ca) să, după cum, pronumele relative câte și ce și adverbul relativ cum (care introduc circumstanțiala modală în frază), identitatea specifică a funcției de circumstanțial modal este fixată prin termeni corelativi sau rămâne implicită în natura și planul semantic al relației de dependență. Au rol distinctiv adverbele corelative astfel (când circumstanțiala modală se introduce prin cum sau precum): „Cum copacu-și uită foaia / Ce pe vânt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adverbul relativ cum (care introduc circumstanțiala modală în frază), identitatea specifică a funcției de circumstanțial modal este fixată prin termeni corelativi sau rămâne implicită în natura și planul semantic al relației de dependență. Au rol distinctiv adverbele corelative astfel (când circumstanțiala modală se introduce prin cum sau precum): „Cum copacu-și uită foaia / Ce pe vânt mi-a fost trimisă Astfel ea uitat-au poate / Aste foi de dânsa scrise.” (M. Eminescu, I, 125) și așa (eventual întărit de adverbul tot) (când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modală se introduce prin cum sau precum): „Cum copacu-și uită foaia / Ce pe vânt mi-a fost trimisă Astfel ea uitat-au poate / Aste foi de dânsa scrise.” (M. Eminescu, I, 125) și așa (eventual întărit de adverbul tot) (când circumstanțiala modală se introduce prin după cum și precum): „Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr, Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr.” (M. Eminescu, I, 132), „După cum nomazii erau dușmanii naturali ai geților, tot așa plugarii veniți la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
erau dușmanii naturali ai geților, tot așa plugarii veniți la ei le-au fost prieteni.” (V. Pârvan, 141) În cadrul funcțional descris de natura și planul semantic al relației de dependență, elementele de relație marchează identitatea specifică a variantelor și subvariantelor circumstanțialului de mod, prin distribuția lor diferită. 1. Circumstanțialul de mod real Circumstanțialul de mod al calității, când are dezvoltare infrapropozițională, se poate juxtapune termenului regent: „Nu mai străbat destinul meu la pas, Ci furtunos de-acum și iute.” (T. Arghezi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
veniți la ei le-au fost prieteni.” (V. Pârvan, 141) În cadrul funcțional descris de natura și planul semantic al relației de dependență, elementele de relație marchează identitatea specifică a variantelor și subvariantelor circumstanțialului de mod, prin distribuția lor diferită. 1. Circumstanțialul de mod real Circumstanțialul de mod al calității, când are dezvoltare infrapropozițională, se poate juxtapune termenului regent: „Nu mai străbat destinul meu la pas, Ci furtunos de-acum și iute.” (T. Arghezi, 58) sau i se poate subordona prin intermediul unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au fost prieteni.” (V. Pârvan, 141) În cadrul funcțional descris de natura și planul semantic al relației de dependență, elementele de relație marchează identitatea specifică a variantelor și subvariantelor circumstanțialului de mod, prin distribuția lor diferită. 1. Circumstanțialul de mod real Circumstanțialul de mod al calității, când are dezvoltare infrapropozițională, se poate juxtapune termenului regent: „Nu mai străbat destinul meu la pas, Ci furtunos de-acum și iute.” (T. Arghezi, 58) sau i se poate subordona prin intermediul unei prepoziții: a, asemenea (asemeni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca viața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă.” (M. Eminescu, I, 190), „Era necesar, adaugă unul din ei fără ironie...” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 169) Prepoziția ca este marcă a circumstanțialului de mod calitativ numai dacă este totodată și semn al unei comparații stilistice: „Zilele albe, iată, au început să plece Ca niște bărci tăcute, pornind fără lopeți.” (T. Arghezi, 356) Cu excepția prepoziției asemenea, care cere cazul genitiv sau, în forma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemenea, care cere cazul genitiv sau, în forma asemene, cazul dativ: „Nu e nimic și totuși e / O sete care-l soarbe, E un adânc asemene / Uitării celei oarbe.” (M. Eminescu, I, 176), toate celelalte prepoziții impun substantivului cazul acuzativ. Circumstanțiala modală de calitate se introduce în frază prin locuțiunile conjuncționale fără (ca) să, așa cum, precum și adverbul relativ cum: „Orice-a gândit un om singur fără s-o fi citit sau s-o fi auzit de la alții cuprinde o sămânță de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
207), „Nici un popor nu scrie cum pronunță și nu pronunță cum scrie, nici măcar în majoritate, necum în cazul general.” (T. Maiorescu, Critice, 254), „Și va învăța să iubească așa cum ar suferi.” (O. Paler, Galilei, 134). Este specifică acestei subvariante de circumstanțial de mod numai locuțiunea conjuncțională fără (ca) să. Circumstanțialul de mod cantitativ Cu dezvoltare infrapropozițională, se juxtapune termenului regent: „O rămâi, rămâi la mine, / Te iubesc atât de mult!” (M. Eminescu, I, 110), „Dintre sute de catarge / Care lasă malurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronunță cum scrie, nici măcar în majoritate, necum în cazul general.” (T. Maiorescu, Critice, 254), „Și va învăța să iubească așa cum ar suferi.” (O. Paler, Galilei, 134). Este specifică acestei subvariante de circumstanțial de mod numai locuțiunea conjuncțională fără (ca) să. Circumstanțialul de mod cantitativ Cu dezvoltare infrapropozițională, se juxtapune termenului regent: „O rămâi, rămâi la mine, / Te iubesc atât de mult!” (M. Eminescu, I, 110), „Dintre sute de catarge / Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge / Vânturile, valurile?” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier.” (M. Eminescu, I, 25) „El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară.” (V. Alecsandri, 141) „Lui dascălul Vasile a Vasilicăi plăteam numai câte un sorcovăț pe lună.” (I. Creangă, 12) Circumstanțiala de mod cantitativ se introduce în frază prin pronumele (adjectivul) relativ câți (câte) sau prin adverbul relativ cum, ambele specifice acestei subvariante: „Nu face băietul ista atâția husăși, cu straie cu tot, câți am dat eu pentru dânsul până acum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-a urât cu el așa.” (P.Ispirescu, 49) și prin pronumele relativ ce precedat de prepoziție: „Cum a auzit Negoiță toate astea, și-a desfăcut coșurile la precupeți cu ridicata pe ce a putut rupe...” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 183) Circumstanțialul modal de conformitate Când are dezvoltare infrapropozițională, se subordonează termenului regent prin prepoziția după, și prin locuțiuni prepoziționale specifice: potrivit (cu), conform (cu), în conformitate cu, care impun substantivului determinant cazurile: • dativ: „Aceasta și-a construit Programul potrivit principiului: Cu doi martori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Aceasta și-a construit Programul potrivit principiului: Cu doi martori ticăloși faci din minciună adevăr.” • acuzativ: „Apoi nurorile, după sfătuirea celei cu pricina, așezară baba într-un așternut curat...” (I. Creangă, 131) „El a reacționat potrivit cu dreptul fiecăruia la adevăr.” Circumstanțiala modală de conformitate se introduce în frază prin: • locuțiuni conjuncționale: așa cum, după cum, precum: „Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic.” (M. Eminescu, I, 132) • pronume relative (ce, ceea ce), precedate de locuțiunile prepoziționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bază în viață.” • adverbul relativ cum: „Azi n-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place, pe copilă s-o desmierzi.” (M. Eminescu, I, 155) Se constituie în mărci specifice ale circumstanțialei modale de conformitate pronumele relative precedate de locuțiuni prepoziționale. 2. Circumstanțialul de mod ipotetic Relația de dependență de la baza circumstanțialului ipotetic simplu se exprimă prin prepoziția ca, nespecifică în sine; deosebirea față de circumstanțialul de mod real (al calității) este asigurată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place, pe copilă s-o desmierzi.” (M. Eminescu, I, 155) Se constituie în mărci specifice ale circumstanțialei modale de conformitate pronumele relative precedate de locuțiuni prepoziționale. 2. Circumstanțialul de mod ipotetic Relația de dependență de la baza circumstanțialului ipotetic simplu se exprimă prin prepoziția ca, nespecifică în sine; deosebirea față de circumstanțialul de mod real (al calității) este asigurată de neactualizarea rolului prepoziției de instrument al unei comparații stilistice: „Ieși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]