1,260 matches
-
închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor străine, predispusă și la fenomene de cosmopolitism, poate avea reale aspirații și necesități europene. Structura României actuale este încă de esență rurală, cu toate fenomenele sale negative. Doar viitoarea clasă medie, citadină, românească, va putea asimila și cultiva efectiv ideea europeană. Ea este azi întreținută doar de rămășițele vechii aristocrații și burghezii intelectuale românești, câte s-au mai putut salva. Este un proces lung, de durată, iar în actualele condiții politico-economice, încă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de mica sa bucată de pământ, îi opune credo-ul său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem textul francez n.n.), am trăit totdeauna independent, din capul meu și cu brațele mele.... Autorul se inspiră de asemenea din mediul citadin, din evenimentele care îngheață sau dezgheață periodic istoria contemporană: Risipitor (sic) (Les prodigues, 1962) și Delirul (Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de cunoscute. Cât de exact se va vedea imediat: Nicolae
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
De unde încă o concluzie, o idee și ea foarte simplă. poate fi formulată, în același mod, în puține cuvinte. Mai presus de orice, adeziunea la ideea europeană este o chestiune de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în același mod, în puține cuvinte. Mai presus de orice, adeziunea la ideea europeană este o chestiune de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
culturale și materiale europene. Nu este vorba nici de a deprecia satul, nici de a exalta în dauna sa, în mod exagerat, orașul. Ci doar de a recunoaște realitatea unei evoluții sociale incontestabil europene. Întreaga Europă occidentală actuală este predominant citadină. Abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Iar satul occidental, în accepție românească, nu mai există de mult. El este înlocuit de fermieri (tip uman, social și economic deosebit de țăranul tradițional), care trăiesc într-un mediu și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Iar satul occidental, în accepție românească, nu mai există de mult. El este înlocuit de fermieri (tip uman, social și economic deosebit de țăranul tradițional), care trăiesc într-un mediu și cadru citadin. Chiar dacă, adesea, destul de restrâns ca extindere urbană. A recunoaște, în aceeași ordine de idei, încă o dată, că ideea europeană este expresia ideologică (dar și socială și, într-un sens, chiar afectivă și ideologică) a păturilor mijlocii, urbane și în perspectivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a culturii și civilizației române. Suntem, după toate aparențele, în perpetuitate, victimele acestei situații istorice? Un fel de damnare istorică, într-o țară unde 45% din populație este încă rurală. Europa este însă un concept și o realitate prin excelență citadine. și numai existența și dezvoltarea păturii mijlocii predominant urbane o face posibilă, pe deplin asimilată și consolidată. Nu este singura problemă de actualitate pe care pentru Europa încearcă să o reactualizeze. O recentă polemică între intelectuali (vorba vine) a contestat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone ale României, excepție făcând Oltenia. La începutul secolului XX, în Moldova, creșterea populației urbane era doar de cca. 5%, comparativ cu Muntenia, unde găsim un ritm de creștere de cca. 25
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute la nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest caz, la fel ca și în cel al orașelor europene din perioada feudală, mediul urban a fost, în primul rând, expresia împlinirii unei „mase critice” de oameni liberi, capabili să se autoadministreze și să se exprime
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în special libertatea de autoadministrare - și a dreptului acestora de proprietate asupra bunurilor imobiliare. Plecând de la acest fundament, preconizăm să reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Serviciului Tehnic, ale arhitectului șef sau cele ale grădinarului comunal, foile dotale și diverse alte acte notariale, listele electorale pentru alegerile comunale sau cele pentru alegerea conducerii Camerei de Comerț și Industrie ș.a. De asemenea, detalii interesante legate de viața citadină din perioada interbelică ne-au fost oferite de presa locală. Am parcurs, astfel, toate colecțiile ziarelor păstrate până în prezent la Direcția Județeană Bacău din cadrul Arhivelor Naționale: „Bacăul”, „Aurora Bacăului”, „Alarma Bacăului”, „Cronica Bacăului”, „Curentul Bacăului”, „Gazeta Bacăului”, „Telegraful Bacăului” și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urbanismului moldovenesc. Așa cum vom încerca să demonstrăm, ele sunt date nu numai de un cadru comun al dezvoltării istorice sau de același tip de experiență juridico-administrativă, cât, mai ales, de „amprentele” lăsate de diferitele grupuri etnice în economia și fizionomia citadină - prin morfologie sau fizionomie urbană înțelegem „totalitatea trăsăturilor exterioare ale unui oraș, determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
om și spațiu, modul în care băcăuanul a știut să creeze propriul habitat urban. Am căutat să evidențiem procesul de extindere a suprafeței orașului, zonele predilecte în care se cantonează diferitele etnii, arhitectura urbană, condițiile igienico sanitare, tendințele de modernizare citadină - infrastructura rutieră, transporturile, rețelele de canalizare și alimentare cu apă potabilă și electrificarea. Expansiunea teritorială de după anul 1823 - când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut târgoveților din localitate dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și dreptul de a avea propriul buget
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de temerar. Dificultățile de abordare au survenit nu numai din absența „avangardei” bibliografice referitoare la cotidianul local, cât, mai ales, din precaritatea „reglementărilor” teoretice. Unde începe și unde se termină viața cotidiană a băcăuanilor? Care sunt frontierele ce îngrădesc „obișnuitul” citadin și ce „conținut” are acesta? În tentativa noastră de a găsi răspunsuri pertinente la aceste întrebări am plecat de la fundamentul pe care se sprijină întreaga producție istoriografică a vieții cotidiene - opoziția public-privat. Paradoxal, dar, în pofida contrastului evident, cele dou) domenii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și evoluția demografică I. A. Geneza orașului. Aprecieri critice cu privire la dezvoltarea urbanismului moldovenesc De aproape cinci milenii umanitatea își trăiește propria sa istorie în dou) „lumi” separate, într-un univers bipolar, scindat definitiv între mediul rural și cel urban. Perspectivele citadine ale oricărei așezări umane au fost prefigurate, în primul rând, de apariția „mentalității de orășean” a locuitorilor săi. Mai precis, de asumarea celei mai nobile caracteristici a acestei mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
subiect evoluția Bacăului de-a lungul secolelor XV XIX păcătuiesc, din punctul nostru de vedere, prin maniera, dacă nu exaltată, atunci profund subiectivă a abordării. Încercând să rezumăm, conform acestei abordări, istoria evolutivă a Bacăului ar fi avut un demaraj citadin excelent - încununat de construirea bisericii Precista (1491) și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, așezarea ar fi funcționat în parametri urbanistici rezonabili. Scurta noastră introducere are menirea de a contura o anumită „atmosferă” de la care pornesc toate studiile privind istoria citadină locală și de a aduce în prim plan o nou) viziune, eretică, poate, prin „nealiniere”, dar dezinhibată prin inițierea unui dialog critic cu trecutul. În condițiile acceptării ei, ipoteza noastră ar fi cu atât mai importantă cu cât modelul evolutiv
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul urbanusă își începe „cariera” lingvistică pe cale „oficială”, fiind promovat prin intermediul legislației naționale cu specific teritorial-administrativ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un oraș? Care sunt caracteristicile urbanismului medieval și prin ce diferă acesta față de cel din perioada modernă? Aparent simple, întrebările comportă răspunsuri deosebit de complexe, cu atât mai mult cu cât pentru perioada medievală istoriografia românească face distincție între un model citadin european - atestat inclusiv la Brașov, Sibiu, Sighișoara, Bistrița - și un model din arcul extracarpatic - datorită temei lucrării, vom face referire cu precădere la realitățile din spațiul cuprins între Carpații Orientali și Nistru. În zadar vom căuta în Moldova lui Ștefan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la umbra” unor fortificații de caracter laic sau religios, într-un proces evolutiv de durată, neuniform și fără ca acesta să fie scutit de greutăți. Ceea ce trebuie, însă, remarcat este faptul că, pe parcursul acestui proces, sub o formă sau alta, destinul citadin al acestor așezări a fost marcat de întâlnirea sau, în unele cazuri, de confruntarea cu factorul de putere politică. Veneția, care apare de la început „ca un oraș stat comercial, la marginea lumii politice occidentale și, din acest motiv, ferită de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale nu au fost încurajate de către voievozii Moldovei din simplul motiv că cel mai mare pericol la adresa puterii centrale a fost, paradoxal, „pericolul intern”: „O mare parte din forțele vii ale neamului nostru s-au irosit în lupte nenorocite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice. Deloc întâmplător, chiar și în zilele noastre, în jurul orașelor moldovenești gravitează o serie de sate și comune, ce închid spațiul citadin într-un cerc aproape perfect. Se profilează, de la bun început, o primă concluzie în legătură cu factorii ce au dus, în perioada medievală, la apariția nucleelor cu potențial urbanistic din Moldova: funcția economică - comercială și meșteșugărească -, secondată de cea politică, s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ocoale și dăruite mănăstirilor și boierilor - în marea lor majoritate, „prin danii succesive, ocoalele domnești au fost desființate până la începutul secolului al XVII-lea”. La nivelul secolului al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin de domeniul evidenței: pe de o parte, datorită faptului că singurele „înălțimi” acceptate au fost cele neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație organizațională amintește, mai curând, de instituția oamenilor buni și bătrâni din satele libere ale Moldovei decât de modelul continental al autonomiilor citadine. La fel ca și în cazul pârgarilor, reprezentanții satelor moldovenești erau aleși anual din rândul locuitorilor, participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de spațiu îngust. Imaginea este asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile înconjurătoare. Mai precis, în momentul în care băcăuanul a simțit că are libertatea de a „cuceri” terenul din împrejurimi și de a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]