1,431 matches
-
A MÎNCA, CĂCI DUPĂ CE SORBI CÎTEVA ÎNGHIȚITURI DINTR-O SOLUȚIE ÎNVIORĂTOARE DE DEXTROZĂ, SE STRĂDUI SĂ ADOPTE O DIETĂ PRUDENTĂ. APOI ÎI VENI ÎN MINTE CĂ AR TREBUI SĂ DOARMĂ. ȘOVĂI ÎNSĂ. MAI RĂMÎNEA PROBLEMA DISTANȚEI SALE FAȚĂ DE PĂMÎNT ȘI CIUDĂȚENIA FAPTULUI CĂ NU SIMȚEA ACCELERAȚIA. UNDEVA PE PARCURSUL ZBORULUI SĂU, PROPULSIA STELARĂ ATINSESE O IDENTITATE SUPRANATURALĂ CU VREO PUTERNICĂ FORȚĂ FUNDAMENTALĂ. DISPĂRUSE PUNCTUL 00000...1 AL INERȚIEI. REVENI LA TABLOUL DE COMANDĂ, STINSE DIN NOU LUMINILE ȘI CÎTEVA MINUTE ÎN ȘIR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
acum nu i se părea, dar de aproape zece ore era soția cuiva și în cursul acestor ore i se adaptase mintea și metabolismul. Gîndurile care-i veneau n-aveau nici o legătură cu vreo idee anterioară. Erau tot felul de ciudățenii: că va trebui acum să poarte în pîntece copiii omului ales, că va trebui să se poarte cu ei ca o mamă, că trebuie să transforme pe plan spiritual palatul în așa fel încît să fie un cămin corespunzător pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
NU AVEA NICI UN SENS LOGIC. FOARTE PROBABIL HEDROCK A ȘTIUT CĂ SE VA ÎNTÎMPLA CEVA, PENTRU CĂ S-A DUS ANUME ÎN NECROPOLĂ IMEDIAT DUPĂ PLECAREA EI LA ÎNTÎLNIREA CU GONISH. PARTEA ASTA ERA ÎN REGULĂ. PĂREA SĂ INDICE UN PLAN. CIUDĂȚENIA ERA CĂ VENISE SUS ȘI, CHIAR SUB OCHII FORȚELOR ARSENALELOR ȘI AI GĂRZILOR PALATULUI, SE PARE CĂ FOLOSISE ACEA SECȚIUNE DIN ZID PENTRU A SE TRANSPORTA UNDEVA, AȘA CUM LE MERGEA FAIMA FĂURITORILOR DE ARME CĂ SÎNT CAPABILI S-O FACĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
înainte ca soarele Harrarului să-i fi uscat piciorul - pretutindeni același sfârșit pripit îi răpește pe-acești semizei ochilor noștri nevrednici. Presupunem că viața lui Rimbaud este cunoscută. În ciuda enigmei și a dramatismului nu ne lămurește câtuși de puțin asupra ciudățeniei și-a transcendenței mesajului său. Căci, pe drept cuvânt, ne putem întreba, ca și Claudel, dacă acest glas singular între toate n-a fost un strigăt de înger? Și asta chiar în temeiul câtorva pasaje din poetul nostru. Ne gândim
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răsturnați în valuri! Pe culoar m-ai ucis de multe ori cu vocea ta matinală din golful îngustat de coșmaruri neîmplinite având Luna mentor de seamă. Tu, împărăteasa ideilor înhățate, ai cucerit lumea agitată a iluziilor spulberate. În magazinul de ciudățenii ai împachetat veri foșnitoare care mă îmbâcseau, gelozii en gros, nori încărcați cu iluzii plesnitoare, inconștiențe duse în răspăr, vagi urme de iubire ivite palid conturate printre cioburi de ametist și te-ai calmat călcând munții peste un copac anemic
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
și se plimbă prin oraș cu timpul mort după el, oamenii se minunează de o astfel de arătare, unii îl arată cu degetul și spun "el este Mesia", carnea timpului a ieșit din el, este o scamatorie de om, dar ciudățenia lui este luată drept paradigmă, Dumnezeu e frivol, vrea să fugă la Alex, ar vrea să facă dragoste cu el până la agonie, apasă tare pe arcuș, închide ochii, privește notele materiale plutind prin aer, printre ele plutesc corpuri descărnate, altele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
apoi, ajutându-se de baionetă, ridică emisfera verde de deasupra, răsturnând-o alături pe năsălie. Pepenoaica, simetric dublată, părea că ar voi să se ofere, pe brancarda de răchită, în acest ultim ceas, spre deplină priveliște. Femeile și copiii observară ciudățenia cei dintâi și scoaseră țipete de uluire și de spaimă: planul năsăliei, până atunci arătându-se curb, sub greutate, devenise convex, ca și cum forța de gravitație se exercita pe invers. Deși materialitatea Pepenoaicei părea să rămână la consecvența dintotdeauna, ponderea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
numele lor. Am spus și celorlalți în ce voiam să mă bag. Eroare. Oroare. Reportajele mele mă duceau spre ei: De treisprezece ani tot despre morți îngropați, spiritiști, bolnavi, șmecheri, tâmpiți scriam. Și erau acceptate ca o toană, ca o ciudățenie, trebuia la ziar să fie și unul specializat pe așa ceva. Acum, morți vii și morți morți, morți de la un cap la altul. Mușchi închiși, kilograme de sânge și kilometrii de cruci. Eram orb. Speram să-mi bat joc de cititorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Îl deosebea pe Porcușor de acea femeie cu care vorbisem la telefon. Porcușor nu era limpede de Înțeles, totul la persoana sa contrasta În mod evident, Începând cu locul În care locuia. Simțeam ceva ciudat În vocea femeii, dar acea ciudățenie rezona cumva În interiorul meu. Ciudățenia lui Porcușor Însă te făcea să-ți dorești să o iei la fugă cât mai repede posibil. Așadar ce anume Îi deosebea pe cei doi? N-aș putea spune că vocea femeii era seducătoare. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
acea femeie cu care vorbisem la telefon. Porcușor nu era limpede de Înțeles, totul la persoana sa contrasta În mod evident, Începând cu locul În care locuia. Simțeam ceva ciudat În vocea femeii, dar acea ciudățenie rezona cumva În interiorul meu. Ciudățenia lui Porcușor Însă te făcea să-ți dorești să o iei la fugă cât mai repede posibil. Așadar ce anume Îi deosebea pe cei doi? N-aș putea spune că vocea femeii era seducătoare. Ca să fiu absolut cinstit, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
trupurile. Curând am Început să mângâi cu degetele conturul acelei cicatrice de pe abdomenul lui Akemi care semăna cu o pată de cerneală. O mângâiam spunându-i: — Așa ceva nu mai are nimeni, asta e doar comoara ta. — Nu mai spune asemenea ciudățenii. Acolo e concentrată toată rușinea mea de copil care n-a fost cuminte, Îmi spuse ea cu o grimasă. Stătea aplecată deasupra mea și firul de salivă care i se aduna În colțul buzelor cădea pe fața mea de câte ori vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
acestea l-am zărit Îngenunchiat pe podea, căutând ceva. „Ce cauți acolo?“ l-am Întrebat. „Praful de sidef, aur sau argint. Asta caut. Aici trebuie să fi căzut.“ Așezat În genunchi, cu mâinile sprijinite de podea bâjbâia prin Întuneric murmurând: „Ciudățenia naibii!“. „Maestre, nu e nicăieri nici un praf de sidef. E doar retina ochilor noștri de vină!“ Îmi venea să-i spun, dar nu puteam. Priveliștea Maestrului aplecat peste pardoseală, căutând ceva ce nu avea cum să fie acolo, era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
luam la fugă înapoi. Dacă îi zăream mai devreme, treceam pe partea cealaltă a străzii sau apucam pe altă stradă. La început se uitau lung după mine, mai ales cei care nu vruseseră până atunci să dea crezare zvonurilor privind ciudățeniile mele. Probabil, acum se convingeau și își ziceau în sinea lor: "Săracul". Ca un animal fugărit, mă întorceam acasă după ce-mi făceam ceva cumpărături, pâine, brânză, lucruri care nu cereau să fie pregătite. În clipa când închideam ușa casei
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
viața mea. Mai ales mă persecuta ideea că toți în jur aveau măști de sticlă. Eu singur umblam cu chipul meu adevărat și vulnerabil. Din pricina asta mi se părea că pe stradă trecătorii se uitau după mine mirați. Devenisem o ciudățenie, probabil, din moment ce măștile erau normale. Am început să ies și mai rar din casă și, când trebuia totuși să ies, mă temeam să nu mă arate cineva cu degetul. Uneori aveam senzația că sânt un spectator rătăcit pe o scenă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
simțeam ca un câine în lanț. Vroiam să mă smulg și de-abia așa lanțul devenea vizibil. Cam în vremea aceea m-a părăsit și ultima dintre femeile cu care am avut legături, după ce înfruntase cu stoicism zâmbetele altora și ciudățeniile mele. Mai bine zis am îndepărtat-o, așa cum se întîmplase și cu celelalte femei pe care le-am iubit. Firea mea era de vină. Vroiam să-mi studiez singurătatea, să o disec, să o pun sub lupă. Ca pe o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mai târziu. Pornisem un lung proces al celor petrecute la frizerie în care îi inculpam pe rând pe toți martorii. Începusem cu mine. În cadrul apărării am invocat, printre alte circumstanțe atenuante, și zvonul că aș avea unele vulnerabilități psihice, unele ciudățenii... După cum vedeți, nu îndrăzneam să spun cuvântul cu care lumea mă blagoslovise cu siguranță. În privința asta n-aveam nici o îndoială. Cunoșteam slăbiciunea unora pentru soluții simple. Și ce e mai simplu decât să-l faci pe altul nebun când logica
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
noapte și zi deopotrivă la capătul nelocuirii! Mama ei de prefăcută... Mă răscolește o stare de indigestie cumplită, de suflet vomat sub gardul cimitirului, de hoit putred, de amintiri voalate, de pământ afânat sub excavatorul lui Dumnezeu. La dracu cu ciudățenia asta înaripată cuibărită pe umărul stâng! Ieri s-a ascuns într-un cuptor de locomotivă pe o linie moartă; alaltăieri, de frica procurorului, sub o limbă de ceas și-a găsit scăpare. Când îmi măsura tata spatele cu funia udă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Dar spune că e prea bătrân ca să mai facă ceva repede și, în condițiile astea, nu-i pasă deloc. — Of, Doamne, o să-ntârziem, spuse perceptorul districtual; fură obligați să se dea jos din jeep și să mute ei înșiși toate ciudățeniile și resturile pe care bucătarul le adunase pe parcursul a mai mult de șaizeci și cinci de ani în slujba guvernului. Cine știe cum reușise bătrânul să le scoată afară? În timp ce ei munceau, bucătarul continuă cu zgomotul pe care-l făcea în cămăruța sa. Dură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mai repede de o oaie! Unde găsesc o oaie? GEOGRAFUL: Geograful nu notează oile. MICUL PRINȚ: Totuși, încotro ar trebui să merg pentru a găsi o oaie? GEOGRAFUL: Încearcă pe planeta Pământ. Am auzit că acolo găsești tot felul de ciudățenii. Sunt și foarte mulți oameni. MICUL PRINȚ: Îmi pare bine. Înseamnă că nu va trebui să mai umblu atât pentru a găsi pe cineva care să mă îndrume. Până la urmă tot scap eu de baobabi! GEOGRAFUL: Nu mă interesează copacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
compușii bituminoși. Nu, asta nu scrie în roman... Tăcere, de partea ta și a ei. Poate Ludmila a acoperit receptorul cu mâna și se consultă cu sora ei. Fata aceea e în stare să aibă păreri și despre Cimeria. Cine știe ce ciudățenie va mai spune; fii atent. — Alo, Ludmila... — Alo. Vocea ta devine caldă, convingătoare, insistentă: - Ludmila, trebuie să vă văd, trebuie să vorbim despre treaba asta, despre aceste circumstanțe — coincidențe — discordanțe. Aș dori să vă văd numaidecât; unde locuiți? Unde vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ia proba de traducător, noi punem titlul în plan, predă punctual paginile traducerii, câte o sută o dată, încasează avansul, noi, ca să nu pierdem timp, trimitem traducerea la tipografie să fie culeasă... Și iată că în corectură observăm greșeli de sens, ciudățenii... Îl chemăm pe Marana, îi punem textul original în față și-i cerem să traducă o bucată cu glas tare... Mărturisește că n-are habar de cimbrica! Și traducerea pe care o predase? — Numele proprii le pusese în cimbrică, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fără îndoială, această idee preconcepută, și bănui, o dată cu ea, uscăciunea sufleteasca. Dar nu e mai puțin adevărat că aceste carnete pot furniza, unei cronici a acestei perioade, o mulțime de amănunte secundare care au totuși importanța lor și a căror ciudățenie însăși ne va împiedica să-l judecăm prea grabnic pe acest personaj interesant. Primele însemnări luate de Jean Tarrou datează de la sosirea lui în Oran. Ele arată, dintru început, o curioasă mulțumire de a se afla într-un oraș atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mascat. Circula zvonul că Aerin nu făcuse altceva de când terminase facultatea decât să stea acasă și să împletească huse din lurex auriu pentru colecția ei masivă de pantofi Christian Louboutin. Toată lumea voia să meargă la petrecerea ei. Dar ea, în ciudățenia ei, i-a invitat doar pe jumătate din cei care ar fi dorit să vină. Lui Aerin îi plăcea să fie contradictorie. Tema petrecerii - „Robert și Ali“ - era superobscură și i-a pus în încurcătură pe toți. Ideea era ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
suflare. Cipriano Algor se întreba dacă, în răstimpul dintre cele două întâlniri din cimitir, a mai vorbit vreodată cu Isaura Estudiosa, și răspunsul îl surprinse, Nici măcar n-am văzut-o, și era adevărat, nu trebuie totuși să ne mire aparenta ciudățenie a situației, în chestiunile în care domnește hazardul, e totuna că trăiești într-un oraș cu zece milioane de locuitori sau într-un sat cu câteva sute, nu se întâmplă decât ce e sortit să se întâmple. În momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu bănuiam că îmi rețineți numele. Domnișoara aproape arhitectă Irina Ira îl urmase câțiva pași, destui, pe o stradă la stânga, încă una, fierbând de furie. Tânărul profesor Anatol Dominic Vancea Voinov, maestrul snob al rebelilor de provincie, un fel de ciudățenie clasicizată a orășelului!... Nu era nici cu zece ani mai în vârstă decât acești tineri, mulți foști elevi ai săi, roind în jurul tumbelor sale, elevi studenți ingineri medici, rotind discuri reviste magnetofoane paradoxuri sticle pipe, în mijlocul cărora trăsnitul Tolea îndeplinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]