1,905 matches
-
a apărut abia pe la începutul secolului al XIX-lea, paradigma clasică a fost operantă ori de câte ori a găsit o perioadă propice de manifestare: după cum se știe, "curentul" provine încă din antichitatea greco-latină și a renăscut ulterior în timpul Renașterii italiene, apoi în clasicismul francez și neoumanismul german, adică în perioadele favorabile reînvierii unei stări de spirit clasice, când modelele antichității și-au recâștigat demnitatea inițială. Tot astfel putem depista atitudini romantice și realiste, mai mult sau mai puțin coerente și conștiente, în diverse
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Pentru început însă, nu numai fiindcă așa ne-o impune cronologia faptelor, ci și fiindcă vrem să accentuăm printr-un termen de contrast cui dau replica relativismul filozofic și romantismul cultural, ne vom referi la corespondențele dintre raționalismul universalist și clasicism. A) Raționalism universalist clasicism Dominat de certitudini transcendente (în speculația prekantiană) sau măcar transcendentale (în criticism), precum și de idealul unei metafizici științifice, raționalismul universalist este static și deductiv; el pornește de la principii, idealuri și virtuți sau de la forme apriorice invariabile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
numai fiindcă așa ne-o impune cronologia faptelor, ci și fiindcă vrem să accentuăm printr-un termen de contrast cui dau replica relativismul filozofic și romantismul cultural, ne vom referi la corespondențele dintre raționalismul universalist și clasicism. A) Raționalism universalist clasicism Dominat de certitudini transcendente (în speculația prekantiană) sau măcar transcendentale (în criticism), precum și de idealul unei metafizici științifice, raționalismul universalist este static și deductiv; el pornește de la principii, idealuri și virtuți sau de la forme apriorice invariabile.28 Nu întâmplător vorbim
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau de la forme apriorice invariabile.28 Nu întâmplător vorbim despre modelul clasic al metafizicii ("clasic" nu numai cu sensul de "tradițional", ci mai cu seamă în sensul unei paradigme în care rațiunea există o dată pentru totdeauna). După cum bine se știe, clasicismul este raționalist; el refuză particularul și diversitatea, inclusiv cea istorică. Adoptând un punct de vedere anistoric și universalist, clasicul promovează numai valori general valabile, pentru ilustrarea cărora creează personaje 29 exemplare și unilaterale (lipsite de complexitate, fără o individualitate proprie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întâmplător faptul că el apare ca un erou singular, sau cu o formulă consacrată, ca un personaj de excepție în situații de excepție.45 Observăm, așadar, că lumea ideală și realitatea, "legile" și oamenii își păstrează locurile tradiționale atât în clasicism, cât și în romantism. Deosebirea este de sens: unul descendent de la cerul ideilor eterne la pământul alcătuirilor trecătoare în primul caz; și altul ascendent de la individul genial la universul pe care-l (re)construiește singur și-l proiectează apoi deasupra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
gândire precum Lebensphilosophie, filozofia inconștientului și intuiționismul tendințe impulsionate într-un fel sau altul chiar de către Dilthey. Recunoscute îndeobște ca fiind neoromantice, acestea ar fi fost imposibile în condițiile unui raționalism clasic. În fine pentru a încheia șirul comparațiilor -, în vreme ce clasicismul, static, pune preț pe categoriile unei existențe date o dată pentru totodeauna, romantismul, mobil, cu vocația lui constructivă, cultivă categoriile devenirii 47, "formele deschise" (vezi supra nota 30). La Hegel "ideea nu <<este>>, ci <<devine>>", spunea Blaga pentru a sublinia "patosul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că nu-și poate apleca privirea numai spre realitate. Această atitudine ține de însăși "dialectica" manifestărilor lui. În conflict cu lumea și cu sine, contradictoriu și instabil, într-o eternă căutare de inedit și originalitate, refuzând "formele închise", academizante ale clasicismului, el își desfășoară insurgența împotriva autorității despotice a rațiunii pe fondul unei puternice sfâșieri interioare. Abia pozitiviștii își vor coborî privirea către realitatea pură și simplă. C) Pozitivism realism Asumându-ne riscul unei aparente oscilații între orientările gândirii direcționate filozofic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pozitivist este agnostic 76. Și în această privință Dilthey se situează la răscrucea dintre romantism și pozitivism. Realismul pozitivist înfăptuiește în fond o sinteză între cele două orientări culturale precedente; el este categorial, păstrând astfel ceva din caracterul tipologizant al clasicismului, dar, spre deosebire de acesta, nu pleacă de la un model prestabilit, transcendent sau transcendental, ci pornește inductiv de la concret și particular, asemenea romantismului, numai că refuză să se raporteze la o lume ideală, așa cum procedează cel din urmă. Putem spune, îngemănând două
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de interpretarea pozitivistă a cunoașterii științifice dominante în epocă. Realismul reușește să depășească aparenta contradicție dintre tipologie și particularitate prin faptul că, urmând imperativul veridicității, înfățișează faptele în toată complexitatea lor fără a mai fi unilateral în sens exemplar, precum clasicismul -, dar accentuând de fiecare dată un aspect particular dominant, uniform repetabil, care-i permite să promoveze tipicul. În realism dispar atât situațiile în prealabil paradigmatice cultivate de clasicism, cât și eroii excepționali ai romanticilor, iar în locul lor apar "feliile de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
toată complexitatea lor fără a mai fi unilateral în sens exemplar, precum clasicismul -, dar accentuând de fiecare dată un aspect particular dominant, uniform repetabil, care-i permite să promoveze tipicul. În realism dispar atât situațiile în prealabil paradigmatice cultivate de clasicism, cât și eroii excepționali ai romanticilor, iar în locul lor apar "feliile de viață", aspectele cotidiene, personajele banale și anonime. O dată cu romantismul, care nu se mai orienta exclusiv spre lumea aristocratică, precum clasicii, se făcuseră deja primii pași către o democratizare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
heraclitian constituie un argument în plus că, dincolo de ancorarea lor programatică într-o epocă istorică sau alta, cele două tendințe larg culturale au și o dimensiune anistorică. Această constatare ne oferă prilejul de a sublinia din nou că în spatele unui clasicism și romantism, să le zicem, estetice există un mai profund clasicism și romantism paradigmatice, ale căror structuri mentale și configurații sufletești conduc la atitudini general umane în fața realității și a vieții.111 Constatăm așadar că la Hegel coexistă, într-un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
într-o epocă istorică sau alta, cele două tendințe larg culturale au și o dimensiune anistorică. Această constatare ne oferă prilejul de a sublinia din nou că în spatele unui clasicism și romantism, să le zicem, estetice există un mai profund clasicism și romantism paradigmatice, ale căror structuri mentale și configurații sufletești conduc la atitudini general umane în fața realității și a vieții.111 Constatăm așadar că la Hegel coexistă, într-un mod aparent straniu, două modele mentale antinomice: deși punctul de plecare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care există"112) este clasic, imobilismul logic al eleaților este convertit de heracliticul Hegel în imanența gândirii, cu devenirea ei continuă către Spiritul absolut. Am spus "aparent straniu", pe de o parte, întrucât, cu Hegel, suntem în epoca în care clasicismul coexistă totuși cu romantismul, în ciuda adversității lor, iar pe de altă parte, fiindcă numai așa, prin adoptarea unei soluții tipic heraclitice, se putea debloca imobilismul imperturbabil al modelului eleat, care într-o manieră clasică spațializa durata și segmenta procesele dinamice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
îi mai revenea acum doar rolul modest în raport cu prestigiul de odinioară de a investiga problema limitelor și a valorii cunoașterii. Însuși faptul că acești discipoli sunt dispersați în felurile școli și orientări certifică degringolada metafizicii tradiționale în general și a clasicismului în special, care cel puțin în arte (mai cu seamă în cele plastice) se vede copleșit de o sumedenie de -isme moderne (impresionismul, expresionismul, simbolismul), pe-atunci de avangardă. Un Otto Liebmann dădea semnalul luptei de recuperare a filozofiei clasice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
larg asupra desfășurării triadice a gândirii lui Dilthey). Corelația (Zusammenhang), concept pe care se articulează întreaga viziune a lui Dilthey, joacă tocmai rolul sintezei hegeliene, acela de a debloca într-o manieră romantică (vezi supra soluția heraclitică) antinomiile rigide ale clasicismului (vezi supra modelul eleat). Așa cum sinteza asigură mobilitatea unei construcții speculative în cazul lui Hegel, corelația îndeplinește aceeași funcție în cazul construcției istorice a lui Dilthey. Să notăm totuși că o asemenea metodă, acceptabilă sub raport formal și rodnică în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Fețele unui veac în Încercări filozofice, Timișoara, Editura Facla, 1977, p. 162. 19 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 68. 20 Ibid., p. 70. 21 Acest fenomen constituie pentru noi un argument în plus pentru a recurge la termenii generici de clasicism, romantism și, respectiv, realism. La o eventuală obiecție, potrivit căreia clasicismul încetase să se mai manifeste în secolul al XIX-lea (în Fețele unui veac, Blaga nici nu-l enumeră printre orientările caracteristice ale epocii și se referă la el
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
162. 19 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 68. 20 Ibid., p. 70. 21 Acest fenomen constituie pentru noi un argument în plus pentru a recurge la termenii generici de clasicism, romantism și, respectiv, realism. La o eventuală obiecție, potrivit căreia clasicismul încetase să se mai manifeste în secolul al XIX-lea (în Fețele unui veac, Blaga nici nu-l enumeră printre orientările caracteristice ale epocii și se referă la el doar ca la un termen antitetic pentru romantism), vom răspunde cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
realizează o breșă în dogmatismul acestuia, așa cum vom arăta în capitolul următor; în al doilea rând, mai ales o dată cu Wilhelm von Humboldt (cf. și E. Spranger, Wilhelm von Humboldt und die Humanitätsidee, Berlin, 1928), asistăm la o resurecție a modelelor clasicismului antic, care au marcat evoluția culturii germane de la Winckelmann și Lessing la Goethe și Hölderlin, iar ulterior până la Nietzsche și Heidegger, ca să luăm numai câteva exemple proeminente pentru ceea ce suntem tentați să numim grecitatea spiritului german din ultimele două veacuri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
abordare ne-a fost inspirată de o serie de lucrări de morfologie culturală ale lui Edgar Papu: Barocul ca tip de existență, București, Editura Minerva, 1977, Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, Editura Minerva, 1980 și Apolo sau ontologia clasicismului, București, Editura Eminescu, 1985. 24 L. Blaga consideră că romantismul, naturalismul, impresionismul și "noul stil", adică expresionismul, sunt "perioadele spirituale ale veacului XIX" (Fețele unui veac, p. 140). 25 Vorbind despre structura unei Weltanschauung, Dilthey arată că aceasta "conține întotdeauna
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în orizontul valorilor promovate de respectivele "curente". 30 Analizând fenomenele caracteristice diverselor tendințe și epoci, Edgar Papu distinge două serii de "structuri ale culturii pe bază existențial-stilistică", filiații care merg "aproape paralel": "un filon al formelor închise" în care include clasicismul, iluminismul și realismul și altul al "formelor deschise", ce "se anunță numai ca o nouă perspectivă în Renaștere, se realizează efectiv în baroc, câștigă noi terenuri ontice în romantism [...] și ajunge la stadiul de exces care-i amenință existența în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asemenea experiențe (mereu în conflict cu lumea și cu ei înșiși, romanticii se simt parcă atrași de experiențele-limită și nu rareori le provoacă). În schimb, tendința "umanistă" despre care vorbește Spranger constituie un alt nume, deja consacrat ca atare, pentru clasicism. Cu toate că, din motivele enunțate, aici ne interesează doar antiteza în sine dintre cele două confesiuni, nu putem să nu observăm totuși că exemplele oferite îi fac un deserviciu lui Spranger. Dacă cel privitor la Kant este, așa cum am văzut, cel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lucru este mereu obscur pentru intelectul care reține pentru sine existența și non-existența, subiectivul și obiectivul, realul și idealul" (s.n. G.W.F. Hegel, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. I, p. 432). 111 De altminteri, teza privitoare la clasicismul eleaților versus romantismul heraclitienilor ar merita, cu siguranță, o tratare amplă și aprofundată, dar în păcate nu este locul s-o facem aici. 112 A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 80. 113 Comentând opiniile lui Bergson despre eleați, Blaga notează vădit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
iar aceasta mai ales într-un sens normativ"3. Dacă privim lucrurile într-un plan larg cultural, așa cum am făcut în capitolul introductiv, putem interpreta această dispută ca o replică vehementă pe care preromantismul, iar ulterior romantismul au dat-o clasicismului. În primul capitol (nota 21) am văzut totuși că încă din perioada iluminismului apar premise istoriste și se creează o breșă în carapacea universalismului dogmatic prin teoria dreptului natural și promovarea ideilor despre libertatea individuală, nu numai în plan social
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Hermes, București, Editura Cartea Românească, 1986. Idem, Jurnal de idei, București, Editura Humanitas, 1990. Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, București, Editura Minerva, 1977. Idem, Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, Editura Minerva, 1980. Idem, Apolo sau ontologia clasicismului, București, Editura Eminescu, 1985. Helmuth Plessner, Diesseits der Utopie, Düsseldorf/Köln, E. Diederichs Verlag, 1966. Karl R. Popper, Mizeria istoricismului, București, Editura All, 1998, traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir (ed. I: 1944/1945). Heinrich Rickert, Kulturwissenschaft und Naturwissenschaft
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
intelectual modern, de "un comic amar", nu întreține decât o nefastă dialectică istorică, atât la nivel cotidian cât și dintr-o perspectivă a gândirii negânditului. Istoricisme după istoricisme... Foucault a gândit cu istoria, cu evidențele acesteia, iar afirmații de genul: "Clasicismul a inventat internarea, cam așa cum Evul Mediu inventase segregarea leproșilor" se fac pe baza unei cunoașteri din arhive și din cărți de istorie, pe baza unei comparații de tip istoric. Istoria ca forma mentis, indiferent dacă aceasta este fictivă sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]