4,004 matches
-
de Teologie din Chișinău în 1926, el avea un punct de vedere deosebit față de ceea ce se discutase. Lapedatu considera crearea Facultății de Teologie ca fiind o necesitate: ,,Organizațiunea unitară a învățământului cerea și o organizațiune unitară pentru pregătirea și formarea clerului său pentru a avea o bună organizare și educație, aceleași norme de dezvoltare”. Strădania lui a căpătat un răspuns pozitiv, ministrul Lapedatu urând noului institut, într-o manieră metaforică: ,,Să se orienteze, totdeauna, cu fața spre soare, spre soarele culturii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
său ministeriat, contemporanii i-au evidențiat meritele: ,,Alexandru Lapedatu a dat un plus manifestărilor artistice de tot soiul, a organizat și supravegheat turneele teatrale în țară, a înălțat scaunul mitropolitan la rangul de Patriarh și a contribuit la înălțarea prestigiului clerului nostru”43. Alexandru Lapedatu și-a legat astfel numele de fapte cu totul reprezentative pentru cultura și biserica națională. 2. -22 iunie-24 noiembrie 1927-; -24 noiembrie 1927-3 noiembrie 1928Alexandru Lapedatu a reluat conducerea ministerului Cultelor și Artelor în iunie 1927
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unei a doua puteri statale, ai cărei "titulari" devin Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Evoluția procesului este caracterizată de ansamblurile create în acțiunea instituțională corpuri, ordine sau stări, Adunări reprezentative suprapuse într-o ierarhie bine structurată. Clasificarea trihotomică a stărilor cler, nobilime și "starea a treia" (în orașe) este cea care se va impune, cu puține excepții, în cadrul "monarhiei stărilor". Drepturile stărilor privilegiate au fost cuprinse, în general, în acte scrise: documente privilegiale, carte (Charta), pactis conventis etc. Particularitatea pe care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Este deosebirea dintre stare și stare privilegiată, întrucât apartenența la o stare rezultă, cu precizie, din recunoașterea sferei juridice corespunzătoare unei condiții, unei funcții sau unei comunități. În mod frecvent în Evul Mediu sunt evidențiate trei ordine sau stări privilegiate: clerul, nobilimea și "starea a treia". Vechimea organizării, sau "vârsta" acestora, nu prezintă importanță în sensul deținerii monopolului politic și al reprezentării 79: dacă se iau în considerare drepturile preconstituite, ordinul ecleziastic (ordo clericalis), acolo unde există, este cel mai vechi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ierarhiei realizată foarte de timpuriu, perfecțiunea statutelor și, mai mult, rolul decisiv în revoluția economică, socială și politică ce a marcat trecerea de la regimul feudal la regimul stărilor, "starea a treia" deține întâietatea 80. În plan general, ierarhia stărilor fixează clerul și nobilimea ca ordine superioare, urmate de patriciatul urban (burghezie) și, cu rare excepții, țăranii 81. Reprezentarea orașelor comportă însă note distincte de la o țară la alta a Europei. În regatele spaniole ele au monopolizat Cortèsurile, în Flandra au deținut
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de solidaritate care va anima după o jumătate de secol primele Parlamente din Anglia. În regatul Ungariei, sub presiunea propriilor servientes (regis), Andrei al II-lea a sancționat la 23 aprilie 1222 Bula de Aur. În anul 1231, constrâns de clerul superior, regele extindea dispozițiile Bulei. Deosebirea constă în sancțiunea prevăzută: dreptul la rezistență acordat marii nobilimi, în primul caz, este sancționat acum sub forma excomunicării. Perioada de anarhie și criză politică din regatul Ungariei, la sfârșitul secolului al XIII-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
le aparțin și care, în întregul lor, se manifestă ca element politic activ; în al doilea rând, ei reprezintă și populația rurală de pe domenii, lipsită de dreptul de participare și consultare politică. Este o reprezentare virtuală, organică sau "naturală", de către cler și nobilimea bene natus. Deși se consideră "țara"123, stările reprezintă doar interesele proprii. Denumirea însăși a adunărilor semnifică și definește această reprezentare a "țării": Landtag, Les Journées du pays, Dieta (dies). În Ungaria, Decretul II din anul 1453 statua
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
atunci majoritatea absolută nu era suficientă și decizia urma să fie încredințată colegiului de electori. Aceasta reprezintă un real pro-gres al principiului majorității în general și în viața constituțională a Angliei acelui timp. În Franța principiul majorității, propagat de regalitate, cler și legiști, agreat de burghezie și impus nobilimii, domina viața publică a fiecărui ordin considerat separat, dar se afla în recul în fața independenței stărilor și a divergențelor de opinii. Către jumătatea secolului al XV-lea votul uno consensu unaque voce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
să unească toți supușii contra sa, stârnind o adevărată mișcare de "rezistență constituțională". Este momentul de trecere de la rezistența individuală la rezistența colectivă a stărilor. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime susținută de orășeni, mica nobilime provincială și clerul superior, iar rezultatul a fost, câțiva ani mai târziu, triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta reglementa, de la 1215, atât convocarea Marelui Consiliu (Magna Conciliu) cât și obligativitatea consimțământului clerului superior (arhiepiscopi, episcopi, abați) și al baronilor pentru ridicarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
marea nobilime susținută de orășeni, mica nobilime provincială și clerul superior, iar rezultatul a fost, câțiva ani mai târziu, triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta reglementa, de la 1215, atât convocarea Marelui Consiliu (Magna Conciliu) cât și obligativitatea consimțământului clerului superior (arhiepiscopi, episcopi, abați) și al baronilor pentru ridicarea impozitelor și acordarea "sfatului și ajutorului". În acest scop, regele era obligat să îi convoace pe cei menționați anterior individual, prin scrisori, iar pe ceilalți vasali în mod colectiv, prin șerifi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
legătură între Magna Charta, organizarea stărilor și a Parlamentului în sistem reprezentativ este o "iluzie a istoriei"151. Cortèsurile Spaniei și ale Portugaliei au fost menționate printre cele dintâi Adunări ale stărilor privilegiate din Europa medievală. Stările (brazos, estamentos) cuprindeau: clerul (brazo ecclesiastico), marea nobilime (grandes), mica nobilime a cavalerilor (caballeros, hidalgos) și reprezentanții orașelor (procuradores).152 În Catalonia și Valencia, prin excluderea marii nobilimi din Cortès, vor fi reprezentate în adunări doar trei "brațe". Funcția principală a Cortèsului consta în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
separat, pe curii, deputații întrunindu-se solemn doar la deschiderea și închiderea Dietei. Adunarea Curții regale (Hoftag) a constituit nucleul Curiei principilor în Dieta imperială. În principatele suverane ale Imperiului reprezentarea în Landtag era cu totul diferită, în special în ceea ce privește clerul 156. Stările reprezentate în Dietele austriece erau: clerul superior, seniorii, cavalerii, orășenii și târgoveții 157. Din rândul seniorilor, elementul cel mai activ în diete, se recruta căpitanul teritorial, numit în Austria Inferioară "mareșal teritorial". În mod cu totul excepțional au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la deschiderea și închiderea Dietei. Adunarea Curții regale (Hoftag) a constituit nucleul Curiei principilor în Dieta imperială. În principatele suverane ale Imperiului reprezentarea în Landtag era cu totul diferită, în special în ceea ce privește clerul 156. Stările reprezentate în Dietele austriece erau: clerul superior, seniorii, cavalerii, orășenii și târgoveții 157. Din rândul seniorilor, elementul cel mai activ în diete, se recruta căpitanul teritorial, numit în Austria Inferioară "mareșal teritorial". În mod cu totul excepțional au participat și reprezentanți ai țăranilor în Diete, caz
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
urmat, până la instaurarea absolutismului regal. În Țările Nordice s-au format, în procesul feudalizării, adunări provinciale (Landsting) și comunale (Herredsting). Din secolul al XIV-lea s-a instaurat și în aceste regate monarhia stărilor. În Suedia Reiksdag (adunarea reprezentativă) reunea clerul, nobilimea orașelor și țăranii liberi. După Uniunea de la Kalmar (1397) adunările au căpătat un caracter și o structură diferită: Danehof, dieta obișnuită și periodică până în anul 1431, reunea numai nobilii, iar Landstings și-au pierdut importanța, atribuțiile lor fiind transferate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două tipuri fundamentale: cu două și respectiv trei camere. În primul tip sunt incluse următoarele monarhii: Anglia, cu Camera Albă pentru reprezentanții lorzilor laici și ecleziastici și Camera Pictată pentru deputații cavalerilor și orașelor; Țările Nordice, în care nobilii și clerul superior făceau parte din Rigsraad (un Consiliul de stat, care o perioadă s-a substituit adunării); Polonia, cu Senatul și deputații provinciilor; Ungaria, unde din Consiliul regal se va dezvolta Camera superioară a Dietei și Boemia. Celui de-al doilea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Europei se înscriu tipului cu două camere Rusia (cu Duma și Ziemskii Sobor) și Serbia, iar de la jumătatea secolului al XVI-lea și Transilvania. Unele informații documentare relevă faptul că și în Țara Românească și Moldova stările superioare (boierii și clerul) s-au întrunit uneori separat. Din punct de vedere al apariției Adunărilor reprezentative de stări, se consideră că cele cu două camere au precedat adunările cu trei camere. Opinia se bazează pe o serie de argumente, între care: Imperiul german
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu era reprezentativă. Regele convoca la "sfat" pe cine dorea, în principal baronii și episcopii. Adunarea avea doar atribuții judecătorești, nu legifera și nici nu vota subsidii 178. Din această perioadă în regat se vor constitui ordinele sau stările privilegiate: cler, nobilime și, mai târziu, "starea a treia" (tiers état). Regele Franței nu va putea menține permanent cele trei stări în echilibru 179, stări care, treptat, vor limita puterea monarhică. Tradiția adunărilor are caracter de continuitate între secolele al VIII-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
auxilium). Treptat organizarea comitatului decade, deoarece vasalii vor scăpa jurisdicției comitelui. Cei care posedau domenii ce se bucurau de imunitate, fiind denumiți optimates regis, iar Cronica lui Moissac (813) îi amintește cu numele senatus sau maiores natu Francorum 183. Împreună cu clerul înalt și comiții, ei constituie Consiliul regelui: monarhul acceptă să împartă puterea cu ei. Statul începe să se modifice, în sensul că se bazează pe aceste legături contractuale stabilite între rege și supușii săi. Se produce și un alt fenomen
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
supună pe marii vasali 187. Cea dintâi convocare a Statelor Generale pentru întreagă Franța a avut loc în anul 1302. Filip cel Frumos a întrunit stările privilegiate în legătură cu interdicția papei Bonifaciu al VIII-lea pentru principii laici de a impozita clerul fără autorizarea sa. Interdicția a fost cuprinsă în trei Bule papale succesive: Clericis laicos (1296), Asculta fili și Una sanctam (noiembrie 1301 decembrie 1302)188. Excomunicarea rămânea fără efect. Regele avea de partea sa nobilimea și puternicul patriciat. Față de orașe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din anul 1338 va deveni, de la jumătatea secolului al XIV-lea, unul din principiile dreptului public în regatul Franței. Din această perioadă structura Statelor Generale înfățișa nu doar ordinea corporativă a stărilor privilegiate din Franța, dar și greutatea lor politică. Clerul era reprezentat prin membri săi cei mai importanți: arhiepiscopi, episcopi, abații marilor mânăstiri. Ei nu erau aleși, participând în virtutea demnității recunoscută în ierarhia bisericească. Marii nobili laici și ecleziastici, vasali direcți ai regelui și membri ai Consiliului său, făceau corp
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rol primordial. Baronii erau invitați personal, iar cavalerii trebuiau, în principiu, să participe în totalitate. Din orașe mergeau consilierii sau alte persoane numite de municipalitate. La jumătatea secolului al XIII-lea se menționează prezența consilierilor din burgurile și satele apropiate, clerul fiind reprezentat ca "stare" doar din anul 1271, într-un număr mic. Atribuțiile principale ale Consiliului general se manifestau în direcția menținerii ordinii în teritoriul comitatului și organizarea apărării, obligațiile militare revenind în mod egal feudalilor și orașelor. Consiliul general
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și, chiar în acel timp, acestea nu erau impozite propriu-zise, ci colecte destinate nevoilor locale. De la sfârșitul secolului al XIII-lea stările din Agenais începeau să se întrunească separat, rezultat al agravării contradicțiilor dintre orășenime și stările privilegiate. Nobilii și clerul acuzau orașul de uzurparea funcțiilor lor juridice iar orașele erau indignate pentru faptul că clerul refuza să participe la cheltuielile comune ale comitatului. Consiliul general din Agenais începea astfel să prezinte câteva trăsături caracteristice ale funcționării adunărilor și reprezentării stărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
De la sfârșitul secolului al XIII-lea stările din Agenais începeau să se întrunească separat, rezultat al agravării contradicțiilor dintre orășenime și stările privilegiate. Nobilii și clerul acuzau orașul de uzurparea funcțiilor lor juridice iar orașele erau indignate pentru faptul că clerul refuza să participe la cheltuielile comune ale comitatului. Consiliul general din Agenais începea astfel să prezinte câteva trăsături caracteristice ale funcționării adunărilor și reprezentării stărilor la scara întregii țări: ostilitate între stări și apropierea orașelor de puterea centrală. Mai devreme
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
târziu, Adunările de stări au apărut și în alte regiuni ale Franței. În regiunea Velay 197 stările s-au organizat la începutul secolului al XIV-lea, ca reacție a nobilimii de a-și apăra privilegiile contra impunerilor fiscale ale coroanei. Clerul juca un rol secundar, iar reprezentanții orașelor apar la mijlocul secolului al XV-lea și numai prin consilierii orașului principal Puy. Stările din Velay au conservat mult timp caracterul lor aristocratic (16-18 baroni, 10 clerici și 1-2 consilieri). Mult mai complexă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din Périgod, Query, Agenais, Rovergue și Bigorre. După ce în anul 1351 această "sincronizare" s-a repetat, ea dispare pentru o lungă perioadă de timp, urmare a politicii regale. În această etapă orașele jucau cel mai important rol în adunarea provincială. Clerul și nobilimea asistau în mod neregulat, întrucât pentru votarea subsidiilor principala funcție a Statelor provinciale li se cerea acordul doar pentru ridicarea impozitelor de la supușii lor. Stabilirea sumei, condițiile și procedurile de percepere erau de competența orașelor. De aceea reprezentanții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]