1,966 matches
-
Teleorman, la aproximativ 33 de km NV de Turnu Măgurele și 30 de km sud de localitatea Drăgănești-Olt. Aflată astăzi într-o avansată stare de ruină, arhitectura inițială se relevă numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incintă și turnului clopotniță, precum și din datele obținute în urma săpăturilor arheologice efectuate între anii 1995-2000. Este construită pe un plan treflat, specific arhitecturii mănăstirești a epocii când a fost ctitorită. Impunătoare și bine proporționată, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime și 6
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
în 1789. Centrul comercial constă din două șiruri paralele de magazine, între ele formându-se o piață. În fața magazinelor din spre piață a fost realizată o colonadă. În fața magazinelor din exterior există arcade. La capătul pieții se află turnul de clopotniță al bisericii Mântuitorului. Această biserică, una din cele mai vechi din Kostroma, fusese inițial de lemn, dar în 1766 pe amplasamentul ei fusese ridicată o biserică de piatră. Corpul din stânga, privind spre Volga, era numit "șirul roșu", pentru că în el
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
amenajate la sfârșitul sec. XX grădini medievale. In apropierea castelului, pe străduțele în pantă, câteva frumoase case medievale și biserica parohiala Notre-Dame, dedicată Sfântului Vincențiu. A fost cândva capela castelului rezervată seniorilor. Aici există înca niște capiteluri din sec. XII. Clopotnița și capelele laterale au fost adăugate mai târziu. In interior, un armonium, fără interes, a cărui sonoritate ofensează timpanele delicate. Un mare viaduct, în piatră de Volvic, se întinde deasupra castelului. El oferă o foarte frumoasă vedere peste valea râului
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
reconstituite până la înălțimea de 2m, arată o construcție după un plan de tip triconic. Planul arhitectonic este asemănător cu cel al bisericii mănăstirii Cozia și în general cu tendințele în arhitectura bisericească a epocii, aducând însă un element nou - turnul clopotniță plasat în extremitatea vestică, accesul fiind asigurat de trei intrări. Biserica, păstrată în condiții proaste, se surpă în urma cutremurului din 1802 iar 45 de ani mai târziu este complet demolată. Grădinile palatului erau amplasate pe locul actualului parc al orașului
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
încăperi spațioase, după cum s-a descoperit cu prilejul cercetărilor arheologice. Între anii 1955-1958, pe vechile fundații a fost ridicată o clădire nouă, pe restul porțiunii până la turnul de sud-est fiind reconstruit drumul de strajă. În turnul de nord-vest se află clopotnița. Acest turn are ferestre mari, în stil gotic, terminate în arc frânt. Între biserică și curtina de sud se află fosta reședință voievodală a domnitorului construită în anul 1561. Clădirea era inițial mult mai spațioasă, având fațada principală cu o
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
biserici de lemn ce se "prăpădise"), prin grijă preotului Sandu Grigorescu este deosebit de frumoasă și îngrijita. Prin deosebită dăruire a preotului Grigorescu, incepand cu 1960 biserică a fost permanent îmbunătțită: înconjurată cu gard din zid, s-a construit un turn/clopotnița cu ceas unic în toată zona Olteniei (este iluminat pe timp de noapte, iar oră este dată și sonor prin bătăile automate ale clopotului). Din Clopotnița bisericii sunt vizibile toate localitățile învecinate pe o rază de 30 km. În incinta
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
a fost permanent îmbunătțită: înconjurată cu gard din zid, s-a construit un turn/clopotnița cu ceas unic în toată zona Olteniei (este iluminat pe timp de noapte, iar oră este dată și sonor prin bătăile automate ale clopotului). Din Clopotnița bisericii sunt vizibile toate localitățile învecinate pe o rază de 30 km. În incinta bisericii au fost plantați brazi, molizi, tui, pini și zada(conifer ce-și pierde frunzele în timpul iernii). Portalul de intrare în curtea bisericii este și el
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
octombrie 1901, după care Schitul este ridicat la rangul de "mănăstire canonică". Un eveniment nefericit, un incendiu izbucnit într-o noapte de februarie 1932, face să piară în flăcări 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 șoproane, trapeza veche, clopotnița, turla de la biserica mică, tâmpla cu toate icoanele și candelele, iar pictura interioară este grav afectată. Biserica, clopotnița și două case vor fi refăcute prin străduința episcopului "Nichita Duma" și contribuțiile credincioșilor. Fresca a fost realizată între anii 1935-1936 de către
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
într-o noapte de februarie 1932, face să piară în flăcări 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 șoproane, trapeza veche, clopotnița, turla de la biserica mică, tâmpla cu toate icoanele și candelele, iar pictura interioară este grav afectată. Biserica, clopotnița și două case vor fi refăcute prin străduința episcopului "Nichita Duma" și contribuțiile credincioșilor. Fresca a fost realizată între anii 1935-1936 de către "pictorul Belizarie". Mănăstirea este desființată în anul 1961 și transformată în "Casă de odihnă" pentru personalul "Episcopiei Râmnicului
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
voievod Ștefan cel Mare și Adormirii Maicii Domnului, sărbătoare la care orașul Chișinău își aniversează hramul - 14 octombrie. Arhitectul locașului sfânt este Avraam. I. Melnikov, maestru al stilului empir rus. Ansamblul catedralei este alcătuit din: biserică sau catedrala propriu-zisă, o clopotniță cu patru niveluri și de Porțile Sfinte. Lucrările edilitare scot în evidență preocuparea pentru crearea centrului urban, iar un rol deosebit în compoziția sa arhitectural-spațială trebuia să-l joace catedrala orașului. În planul din 1817, în centrul orașului era deja
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale. Clopotnița. A fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului catedralei. Are patru niveluri, trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea sub forma unui foișor
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
unui foișor circular în plan, pentru camera clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a porții de intrare. Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcția Mitropoliei (distrusă în
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a porții de intrare. Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcția Mitropoliei (distrusă în anii războiului). Este o construcție în spiritul stilului empire, particularitatea arcului din Chișinău rezidă în
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
corală apuseană. Musicescu va fi apreciat chiar de către familia imperială a Rusiei, care îi va oferi postul de dirijor. Episcopului îi plăcea foarte mult să stea seara în catedrală și să asculte aceste concerte. „Repetarea cântărilor se făcea sub turnul clopotniței, iar uneori chiar în biserică. Bătrânul cu privirea blândă venea să asculte câte un conțert (așa cum auzeam și noi acest cuvânt ciudat). Multe urechi s-au desfundat atunci, rămânând cu înlesnirea de a memoriza bucăți întregi din muzica superioară a
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
Daia Săsească în urma stingerii comunității săsești din Daia. Accesul se face prin colțul sud-estic al dealului Calvaria printre cele două valuri de pământ ridicate pentru apărare. La intrare, pe cele două valuri, se află „Capela Calvaria” ridicată în 1831, respectiv clopotnița proiectată de Károly Kós în 1922.
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
cu valoare artistică, documentară și de cult. Dintre acestea s-au mai păstrat doar câteva cărți de cult vechi și anume: Intrarea în curtea bisericii se face în prezent pe sub un turn cu un etaj, care îndeplinește și funcțiunea de clopotniță. El este construit din piatră fasonată. La parter este intrarea în curtea bisericii, în timp ce încăperea de la etaj, cu câte două ferestre pe laturile de nord și de sud, adăpostește două clopote și o toacă. În curtea bisericii, lângă peretele nordic
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
printre românii din Ungaria habsburgică". Ridicarea unei biserici greco-catolice de către comunitatea "grecească" din Mintiu a stârnit nemulțumirea vechilor locuitori ai târgului, care au adresat un protest autorităților comitatense, arătând că strădaniile protopopului greco-catolic de a înălța o biserică și o clopotniță în perimetrul așezării ar constitui "un abuz nemaiîntâlnit" fiindcă religia "grecilor, rutenilor, valahilor și sârbilor" nu beneficiază de statutul de religie receptă. La plângerile venite atât din partea comitatului, cât și din partea beneficiarilor privilegiului de a se așeza în Sătmar și
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe "ulița cea mare" sau "Podul Mogoșoaiei", în locul numit pe atunci "Puțul cu zale". <br> Construcția are un plan trilobat, purtând deaspra naosului o turlă sveltă, iar deasupra pronaosului, clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior fiind ornat cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
1156, despre care se povestește că ar fi fost furate de novgorodeni în 1187 din capitala de atunci a Suediei, Sigtuna. În kremlinul din Novgorod, numit și "Detineț", se află cel mai vechi palat din Rusia (1433), cea mai veche clopotniță (mijlocul secolului al XV-lea) și cel mai vechi turn cu ceas (1673). Printre construcțiile mai recente, cele mai importante sunt palatul imperial (1771) și monumentul din bronz Mileniul Rusiei (1862), acesta din urmă având reprezentate cele mai importante personalități
Veliki Novgorod () [Corola-website/Science/302815_a_304144]
-
Balconul era susținut de 16 stâlpi de diverse forme geometrice, foarte frumos ornate cu cărămidă aparentă. Se pot vedea la exteriorul pronaosului. Până în anul 1856 a funcționat și o închisoare, pentru trădători și tâlhari. Tunel de refugiu pe sub apă și clopotnița. Clopotnița măreață din piatră de rău și cărămidă aparentă. Stil neoromânesc și bizantin Mihai Viteazul, printr-un document din decembrie 1595, dăruiește mănăstirii de călugărițe Turbațile, din satul Bătiești, hramul “Ațipirii prea sfintei noastre Născătoare de Dumnezeu ”. Prin urmare mănăstirea
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
era susținut de 16 stâlpi de diverse forme geometrice, foarte frumos ornate cu cărămidă aparentă. Se pot vedea la exteriorul pronaosului. Până în anul 1856 a funcționat și o închisoare, pentru trădători și tâlhari. Tunel de refugiu pe sub apă și clopotnița. Clopotnița măreață din piatră de rău și cărămidă aparentă. Stil neoromânesc și bizantin Mihai Viteazul, printr-un document din decembrie 1595, dăruiește mănăstirii de călugărițe Turbațile, din satul Bătiești, hramul “Ațipirii prea sfintei noastre Născătoare de Dumnezeu ”. Prin urmare mănăstirea există
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
de către domnitorul Petru Șchiopul în partea de vest a orașului. Ea se află pe un platou de pe dealul Miroslava, putând fi observată cu ușurință din diferite locații ale Iașului. Biserica, înconjurată de ziduri prevăzute cu creneluri și având un turn clopotniță înalt la intrare, are aspectul unei fortărețe, servind adesea ca loc de apărare și uneori ca reședință domnească. Ea este un exemplu al influenței muntene asupra arhitecturii moldovenești. Din apropierea bisericii, de pe Dealul Galata, se deschide o frumoasă perspectivă asupra orașului
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Dubrovski a refăcut pictura interioară a bisericii. În timpul Revoluției de la 1821, generalul grec Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, și-a stabilit pentru un timp cartierul general la Mănăstirea Galata. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a adăugat încă un etaj la clădirea turnului clopotniță, care este delimitat clar de celelalte două etaje printr-un brâu de piatră. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Mănăstirea Galata a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului, iar călugării greci au
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
simplă biserică de mir, aici făcându-se slujbe doar duminica. Între anii 1961-1971 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei și a statului. Cu acest prilej, au fost consolidate zidul de incintă, turnul clopotniță și cele două turle ale bisericii, a fost curățat paramentul bisericii de tencuielile adăugate în decursul timpului și a fost reconstituit acoperișul. Cercetările arheologice desfășurate aici au dus la descoperirea mai multor morminte, printre care și cel al Mariei Amirali
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]