4,982 matches
-
niciun război doar câteva cutremure care ne-au unit mai mult vezi? tot pacea și armonia erau primordiale iar oamenii erau mai înțelepți și mai fideli semănătorul știa să semene sămânța ținea la glia lui nu o trăda la pâinea coaptă în cuptor pe vatră a mielului sacrificat nu se despărțea ca râul de albie atunci când grijile îl inundau acum se simte albia deformată de apa timpului prezent ne scăldăm în vremuri tulburi deocheate vânăm anotimpuri furăm bucurii ne ascundem fiecare
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]
-
și livada, grajdul vacii și vițelul, oile și găinile și curcile și căruța, pentru că nu mai avea cal, el era bătrîn, cine să-l mai înhame?! Beciul doldora de mere, butoiul cu vin catifelat, care te aromea cu tainele lui coapte pe îndelete timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
mînă în gît și a prins a-l îmbrînci cu putere, pînă l-a năruit de pe picioare, pentru că și așa se învîrtea lumea cu el, ca tiribomba de la bîlciul de astă toamnă și căpățîna i-a troznit ca un dovleac copt la impactul cu dulapii de pe pod și a leșinat s-au l-a luat somnul, vorba e că madam Jorjet s-a speriat și, ca să-l trezească, l-a luat în spinare, că era femeie puternică, și a fugit cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
sare s-au mai degrabă de meduzele cu ochelari de soare ce mă încolăciseră sufocând respirația poemului scris pe plaja goală într-o dimineață alungând cu frigul ei gospodinele la piață. Iubitele mele se bronzează de-atunci la aragazul ce coace plăcinta cu nuci pentru întoarcerea mea venind de departe. Eu am rămas de mult înveșnicit în carte. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Privind prin ochelarii imaginației / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul II, 20 iulie
PRIVIND PRIN OCHELARII IMAGINAŢIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356873_a_358202]
-
mai potolească, pentru că mai aveau puțin și dărîmau masa cu tot ce era pe ea din mila lui Dumnezeu. Cezar Dunăreanu zicea că o să termine și ea curățenia de primăvară la vară, după ce or culege prunele la toamnă și vor coace țuica la cazan în noiembrie, ca să aibă de Crăciun, cînd or să dea o petrecere în cinstea celei mai harnice neveste din văgăună, și copiii cădeau de pe scaune de rîs și asta în fiecare seară și Roua începuse să se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
a născut o lume din Cuvânt Ce-n univers ne leagă și prin Legi Când acolo sus e ceva mai sfânt Însămânțând în noi sfințirile întregi. E-n noi un cer întreg de rostiri Și-n suflet n-i se coc fructe neoprite , E vremea marilor sfințiri Și-a anotimpului voințelor călite. Mă simt zborul pasărei ,imaterial, Purtând pe umeri aripe de nimb Legiferând poemul ideeal Ne cerând nimic în schimb. Pântecul cuvântului Am coborât în pântecul cuvântului: dinți tociți de
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
rostită este ireversibilă, orice cuvânt pierdut este irecuperabil, având încredințarea că inspirația reprezintă neodihna poetului:,, Poeții nu se odihnesc niciodată/ Chiar dacă-n ei plictiseala își face loc,/ Fruntea lor decantează idei ca seva fermentată/ În mărul viguros când fructele se coc// Poeții nu se odihnesc gândesc și-n vis/ Cum rădăcinile și noaptea lucrează,/ Mai pune o metaforă în versul nescris/ Scriindu-l cu cerneala zilei ce-nserează.// Poeții nici morți nu se odihnesc,// Versul lor scris cu sânge cutreeră veșnicia,// Din
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
noaptea lucrează,/ Mai pune o metaforă în versul nescris/ Scriindu-l cu cerneala zilei ce-nserează.// Poeții nici morți nu se odihnesc,// Versul lor scris cu sânge cutreeră veșnicia,// Din lutul unde dorm tot mai cresc// Alți arbori în care se coace Poezia.” Despre poezia lui Al Florin Țene se pot scrie tomuri întregi și probabil se vor scrie, considerând că v-am stârnit măcar curiozitatea, las poetul să vorbească inimilor voastre prin Petre Birău Referință Bibliografică: Întâlnire cu Al.Florin ȚENE
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
a unor vremuri de mult apuse, vechea cetate înconjurată încă de șanțul de apărare, nu mai are punte. Aparent nu mai e nicio legătură între trecut și prezent(azi). Soluția găsită de poet deși temporară, e inedită: umbra turnului. Se coace pita - un greiere înțeapă prelung liniștea (Ildiko Juverdeanu) Olfactivul e copleșit evident de mirosul de pită care se coace pe vatră. În liniștea nopții târzii, un greiere neastâmpărat rupe vraja așteptării, de parcă și el, nemai având răbdare, dorește să guste
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
nu mai e nicio legătură între trecut și prezent(azi). Soluția găsită de poet deși temporară, e inedită: umbra turnului. Se coace pita - un greiere înțeapă prelung liniștea (Ildiko Juverdeanu) Olfactivul e copleșit evident de mirosul de pită care se coace pe vatră. În liniștea nopții târzii, un greiere neastâmpărat rupe vraja așteptării, de parcă și el, nemai având răbdare, dorește să guste neapărat din miezul pâinii. Un poem despre simplitatea vieții de la țară, despre dimensiunea profundă a bucuriilor simple, neîmbogățite artificial
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
dar nu mi-am îndeplinit visul pentru că ai mei n-au avut bani de-o masă cu șampanie și icre negre pentru un grup coordonat de Florin Piersic. Asta după ce mă jucasem de-a asistentul de regie al lui Dinu Cocea la serialul ''Haiducii'' pe platourile de la Buftea. Așa am ajuns, grație ochiului de specialist al lui Stelian Savin, cel mai tânăr jurnalist din țară, undeva la porțile Deltei. Gazetăria întotdeauna a fost o meserie grea. Te lupți cu ceva care
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]
-
mică, așa ca tine, părinții mei creșteau viermi de mătase. Îi hrăneam cu frunze de dud. - Dar ce este un dud, bunico? - Este un pom care face niște fructe de culoare roșie, neagră sau albă, zemoase și dulci, când se coc. O să-ți arăt unul, ei sunt foarte rari acum, în vremurile noastre. Viermii de mătase, după o perioadă de timp, când creșteau mari, ca acesta din insectar, făceau niște gogoși de mătase albe sau galbene, ca aurul. Ei se închideau
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
jalnic. Pe urmă, toată ziua eram în livadă, în vârful pomilor; ba, când adunam frunze de dud pentru viermii de mătase, ba, după fructe și de fiecare dată îmi agățam rochia în crengile pomilor și se sfâșia. Când dudele se coceau, mâncam pe săturate, că se treceau repede. Aveam buzele și limba colorată de la dudele negre. - Bunico, da' nu le spălai mai ‘nainte să le mănânci? Tati și mami îmi spală fructele înainte de a le mânca, și tu faci la fel
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
o lume care este numai a mea. Sunt scrieri cu un transfer de suflet spre casa în care m-am născut și poartă în ele miros de pământ reavăn în prag de primăvară, de pereți văruiți proaspăt, miros de grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
mea. Sunt scrieri cu un transfer de suflet spre casa în care m-am născut și poartă în ele miros de pământ reavăn în prag de primăvară, de pereți văruiți proaspăt, miros de grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate în ger, toate adunate într-un
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
pereți văruiți proaspăt, miros de grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate în ger, toate adunate într-un mănunchi de amintiri cu arome ale copilăriei, pitite peste tot și-n toate.” Făcând o mică paranteză, amintim aici două lucrări, unice prin stilul lor inovator, dat fiind
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
se reflectă făptura-ți gra]ioasă Și dulcea ta tăcere te face și mai gravă Lăsndu-mă să-ți sorb esență mătăsoasa. Și: Grenoble, 22/11/2009 (23:19) Ce abisuri colosale peste dealuri cad grămadă. O puzderie de stele, mere coapte în livadă. Ce iubiri înălțătoare, fete dulci scăldate-n lapte, Amețite de iubirea care le-a momit cu șoapte. Ele freamătă duioase, fragede, îndrăgostite. Cum le tremura ființă, cînd zăresc un Făt-Frumos. Oare el va fi alesul fetelor îndrăgostite, Sau
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului PE STRĂ ZILE PAVATE CU FRUNZE USCATE Pe străzile pavate cu frunze uscate Vin îngerii și ne cîntă noapte de noapte S i florile cad de niciunde suave Cînd se coc în adîncuri schelete de nave Obstacole vagi se înșiră-n amiază Cînd luna e pură și ne luminează S i trecem prin zile și nopți că eroii Strivi ți de amploarea fecunda a ploii Iar pas area zboară că un
PE STRAZILE PAVATE CU FRUNZE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355182_a_356511]
-
de vie sau în cupe de floare de dovleac, umplute cu orez, roșii și carne tocată am mai pomenit în unul din capitolele anterioare și de „kleftiko” la fel - o bunătate de carne de miel, lăsată pe os, care se coace în lut câteva ore bune; am ținut să le reamintesc și aici pentru că aceste sortimente gastronomice ocupă un loc important în oferta bucătăriei cipriote. Știți că la „koupepkia” bucătarii ciprioți adaugă și scorțișoară? Da, au un gust un piculeț diferit
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
rîurile curg în mare Chiar azi au înflorit cireșii Zăpadă pură și splendoare VARĂ Privighetoarea iarăși cîntă Și fructele se înroșesc Mînjii sălbatici fug pe dealuri Sfioase păpădii iubesc E vremea fluturilor galbeni Și-a fetelor zglobii și pure Se coc și stelele-n grădină Și cresc ciorchinii grei de mure E vară este cald e timpul Să innotam spre-un cer cu stele Pe umeri fetelor le curge Un val prin pletele rebele Si-ncet se liniștește totul Ziua începe
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
din leagăn. Iubita mea bunică, Silvia, mă legăna cântându-mi pe versurile lui Eminescu și pe... povestirile lui Creangă! Da, pe povestirile lui Creangă, pentru că doar așa puteam adormi, visând probabil minunile copilăriei, zâne și feți frumoși, în timp ce „buna mea” cocea în cuptorul din curte poale-n brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
și de apă de apă și vânt au făcut pulbere grăunțele crescute-n cuptoare mai toate purtau chip cioplit cine-a văzut încolțind un bob de grâu uscat și ce boabe frumoase în palme ținusem ce... pâinea iubirii știusem a coace Pasăre, Petru Ciobănică Referință Bibliografică: cuptoare de lut / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 599, Anul II, 21 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CUPTOARE DE LUT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355241_a_356570]
-
țară ... ”, rostită ca un strigăt: „Mi-e dor de o țară, ce mamă îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai puțin decât mâine,/ Mi-e dor de pământ legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza fierbinte/ Pe-o frunză de varză sfârâind pe tăciuni./ Mi-e dor de bătrânii-nțelepți, dinainte,/ De țăranii onești, de românii mai buni,// Mi-e dor de-un meleag mângâiat de visare,/ De Iancu Avram și
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
tăragănă, Chemând la el, podoaba-i iară să-l împresoare-n primăvară. Și-n ochiul de ferestră-albastră, oglinda de la casa noastră, Deși e gol, neputincios e vede verde Făt-Frumos. Dor de toamnă Mi-e dor de fumul serii, de luna coaptă în lumină, De râsetul meu de copilă și dansul frunzelor, puzderii! Mi-e dor de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate, Și de toamna arămie, dulce, darnică în toate! Mi-e dor de mustul tămâios, nectar din soare
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]