1,605 matches
-
veci". Dar gândul sinuciderii nu e determinat de cauze exterioare, de ostilitatea mediului. Răul se explică prin însăși configurația psihică "negativă" a omului fără însușiri care este Bizu. Ca atare, înainte cu mult de a suferi din cauza răutății celorlalți, băiatul "coanei Lina" se arată preocupat de "ideea morții", astfel că, ori de câte ori încerca să-și aducă aminte de primele impresii și licăriri ale conștiinței, se vedea "mic de o șchioapă, în poarta casei, cugetând tulbure asupra vieții". Așadar, "thanatofilia" eroului lovinescian se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la condiția lor de viitoare schelete, de robi ai instinctului van ce perpetuează răul. Cu asemenea "filosofie" pesimistă pleacă în lume Anton Klentze, omul "fără însușiri". El se desparte de locurile copilăriei și de casa părintească abia după moartea mamei ("coana Lina"), când nefericitul armurier se simte obligat să-i asigure un viitor și să-l trimită la școală, la internat. De aici înainte, prozatorul înfățișează, succint, povestea vieții lui Bizu până la revenirea acasă, după terminarea studiilor. Liceul nu-l învață
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nr. 7, iulie 1937. 62 Gabriela Omăt semnalează geneza personajului Tanti Dora, identificat unui model real: Antoaneta Lovinescu, mama lui Anton Holban, sora criticului; mama lui Lovinescu din Bunica se pregătește să moară e de regăsit în Acord final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui Mili vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
activitate ce ar semăna cu munca cinstită. Și presa scrie despre ei la modul laudativ. Ia să vedem ce se zice despre această națiune care orice i-ai face răsare la loc mai ceva ca pasărea Phoenix. Deci tăcere, vorbește coana mare, presa românească care glăsuiește așa: „Țiganul a fost primul întreprinzător particular, insul care l-a sfidat o dictatură pe Ceaușescu, crescând și murind cu Kent-ul și valuta de gât și cu sămânța de floarea soarelui în poală? Țiganul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu o salvare ce în plină viteză, cu sirena în funcție, intrase în incinta Cimitirului Central chiar pe sub nasul lui. Fenomenul i se păru curios. Într-un cimitir înghețat, la o oră matinală, când și preoții încă dorm liniștiți lângă coanele lor preotese, acolo nu au ce căuta decât morții în cavourile de piatră și, probabil, strigoii, dacă or fi existând. O fi înviat vreun mort, glumi în sinea sa Bidaru grăbind pasul pentru a ajunge la timp la datorie. O
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
puternică și un tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală dintre cei doi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la o masă lungă, mărginită pe laturi de două bănci, umbrită jur-împrejur de plante agățătoare alcătuind un chioșc vegetal cu umbră deasă și răcoroasă, e cum nu se poate mai plăcut să savurezi o dulceață de cireșe amare, așa cum numai Coana Jenița știe să o potrivească, nici prea legată, nici prea subțire, care te unge la inimă și-ți tămăduiește, zice-se, niscaiva suferințe ale stomacului. Paharul brumat de apa rece, scoasă atunci din fântâna de alături, acompaniază de minune degustarea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la Politehnica ieșeană, și sunt rugat să-l găzduiesc la mine două zile. Pentru că băiatul nu a mai fost prin Iași, m-am oferit să-l aștept cu mașina la autogară deși nu l cunosc. „O să-l recunoașteți - mă asigură Coana Jenița - este un băiat înalt și frumos, seamănă cu taică-su". La sorocul convenit, înarmat cu asemenea date precise de recunoaștere, oferite de bunică, și cu informațiile telefonice despre ora și locul sosirii primite de la mama băiatului, am purces în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
învârtit mai multe minute în împrejurimile autogării și numai sfânta întâmplare a făcut să-l descopăr pe tânărul căutat. Acesta era îmbrăcat ca un turist care urmează să abordeze pieptișul munților, nu Everestul învățământului tehnic superior. Era, într-adevăr, nepotul Coanei Jenița înalt și frumos, ca toți adolescenții de vârsta lui, îmbrăcat cu un tricou cu mânecă scurtă, cu pantaloni scurți, al căror nume nu-mi este la îndemână, cu niște adidași sofisticați în picioare, și cu un rucsac triunghiular în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cumpărate, că prostimea e flămîndă și măcar o dată la patru ani se mai alege cu cîte ceva. Merge vorba despre una sută de mii de euro locul de parlamentar. O întreagă industrie. Aceasta nu mai e democrație, ci curat plutocrație, coane Fănică. Iar printre "baștani", puține nume noi. Aceiași care au pierdut alegerile locale, sau care au tras sforile de pe margine, aceiași pe care i-am tot văzut pînă acum în chipuri jalnice de miniștri, parlamentari și europarlamentari, președinți și vicepreședinți
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dl. ministru executînd prima lovitură de tîr-năcop, aeroportul e tot cum îl știți, drumurile județului la fel, proiecte externe și noi finanțări nerambursabile ioc, etc. Pînă și Politehnica, mîndria Iașiului nostru cultural, își consolidează serios o poziție retrogradabilă. Curat murdar, coane... 4.7. AMBIGUITATE CONSTRUCTIVĂ Inițiativa Universității "Alexandru Ioan Cuza" de a acorda titlul de Doctor Honoris Cauza guvernatorului Mugur Isărescu este una cu totul lăudabilă. După umila mea părere, domnia sa este personalitatea cu cea mai puternică influență pozitivă asupra destinului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
înmormântare?/ Urlau și câini-n haită la năvală/ ajută, Doamne, țara-i în răscoală". Poetul imaginează o suită de portrete, în care se înfruntă, de o parte,căprarul, din "Lipsesc morminte", Pătru al Catrinei, Răzvrătitul, de partea cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de Fătălăul "Florilor de mucegai" prin limbaj și construcție, prin monstruozitatea fizică, ce presupune și o monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
puternică și un tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală dintre cei doi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
umane: încornoratul (Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel) ; junele-prim (Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea); cocheta adulterină (Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston); politicianul demagog (Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi); cetățeanul alegător (conu Leonida, Cetățeanul turmentat); funcționarul (Rică Venturiano, Candidatul); confidentul (coana Efimița); raisonneurul (Nae Ipingescu, Brânzovenescu); funcționarul servil și lingușitor (Ghiță Pristanda) după Pompiliu Constantinescu. Comicul de nume sugerează o trăsătură dominantă, un caracter: Zaharia Trahanache amintește de zahariseală (ramolisment); trahana (cocă moale); Ștefan Tipătescu june prim, tip abil, cuceritor de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unor femei ușoare (Didina Mazu și Mița Baston). Autorul a anticipat poate ideea de egalitate a sexelor, într-o vreme în care femeile erau lipsite de drepturi politice și se ocupau mai mult cu „răsfoirea“ politicii locale - cum este cazul coanei Joițica -, decât cu descifrarea programelor politice. Zoe se agită politicește nu numai pentru a recupera scrisoarea compromițătoare, dar și în calitate de femeie cu influență. La pasiunea politică a eroilor lui Caragiale se adaugă un alt element de aceeași importanță și anume
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ea se apropie de vârsta la care, acum un secol, femeile erau considerate „trecute“ și, astfel, trăiește, cu intensitate, ultima și poate unica ei pasiune. Comedie de moravuri politice, O scrisoare pierdută este dominată de personalitatea puternică a Zoei, a coanei Joițica, alarmată de perspectiva publicării scrisorii de dragoste a lui Tipătescu și, prin urmare, a compromiterii ei totale. Drama ei nu este personală, ci de natură socială. Zoe urcă pe scara socială, prin căsătoria cu un bărbat bătrân și încrezător
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Spiridon îi spune că Veta se plânge de urât, că îi e frică să stea singură, Jupân Dumitrache se răstește: Da’ Chiriac nu-i aicea? Prin datoria pe care o are omul său de încredere de a o vindeca pe coana Veta de urât, personajul construiește ficțiunea a cărei particularitate este încrederea totală pe care Jupân Dumitrache o are în omul său de casă. Logica personajului nu este determinată de logica psihologiei lui, ci de logica limbajului prin care acesta este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se răsfrâng noțiuni care depășesc puterea de înțelegere. Anticipând în mod genial tehnica focalizării cinematografice, Caragiale o aduce în prim-plan pe Efimița; din punctul ei de vedere se construiește perspectiva jocului între nivelul de realitate și cel de ficțiune. Coana Efimița are rolul de stimulator al puterii creatoare a lui Leonida. Este vorba de o putere creatore de iluzii, de ficțiuni prezentate ca normale, reale. Ea își activează rolul stimulator prin îndemnuri verbale sau simple nedumeriri: Zău? [...] Parol? [...] Șerban Cioculescu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
p.198) Mai mult, Efimița este cea de-a doua soție a lui Leonida, și, ca și cea dintâi, este o soție docilă, o femeie care știe să se pună în umbra soțului. În timpul discursului politic făcut de conul Leonida, coana Efimița apare ca un inițiat în rosturile vieții politice de la noi și din „Evropa“. În schimb, are acea capacitate ideală de a se subordona soțului fără nici un efort. Efimița se zbate între două lumi, dintre care pe una nu reușește
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
produsul său, se risipește. Safta, „femeia pământului“, fixează evenimentul la lăsata secului, când se balansează anul între două lumi fundamentale. Ultimele replici din Conu Leonida fac parte din finalurile de efect pe care Caragiale le-a preferat și căutat. Când coana Efimița sancționează ironic absurditatea fabricantului de ficțiune care este consortul ei, Leonida se demonstrează încă o dată un teoretician perfect, reușind să iasă din acest impas în care l-ar fi înfundat consoarta și, odată cu el, cea de-a doua comedie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Tipătescu și de aceea susține de la început teza plastografiei. Ca mai toate personajele din piesă, pe Zaharia Trahanache și pe prefectul Tipătescu îi leagă mai multe interese care-i împing până la complicitate. Îi unesc prietenia, interesul și posesiunea comună a coanei Joițica. Există totuși o „mică“ diferență între aceste două personaje, și anume că Ștefan Tipătescu este mintea cea mai vie și mai lucidă din piesă, reușind să judece pe cei din jur cu destulă detașare, râzând de Dandanache și amuzându
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mintea cea mai vie și mai lucidă din piesă, reușind să judece pe cei din jur cu destulă detașare, râzând de Dandanache și amuzându-se de micile afaceri ale lui Pristanda. Acesta îl caracterizează de obicei: moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica... Tipătescu are puterea absolută în județ și conștiința acestei puteri. Replicile lui sunt scurte și tăioase și reușește să se controleze cu greu. De fapt, e singurul personaj care nu suferă de prostie în piesă, care înțelege
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mai vie și mai lucidă din piesă, reușind să judece pe cei din jur cu destulă detașare, râzând de Dandanache și amuzându-se de micile afaceri ale lui Pristanda. Acesta îl caracterizează de obicei: moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica... Tipătescu are puterea absolută în județ și conștiința acestei puteri. Replicile lui sunt scurte și tăioase și reușește să se controleze cu greu. De fapt, e singurul personaj care nu suferă de prostie în piesă, care înțelege exact valoarea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]