5,430 matches
-
dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit și caută să vezi... semne s-au arătat pe ceriu... furtuna mântuirii au început! Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima... miază noapte și miază zi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre pământ!”. S-ar putea ca, până
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Cântecul mării mă ispitește Precum cântecul nimfei Calypso Vrăjindu-l pe Ulise În drumul spre Itaca. De nemărginirea-i albastră Sunt îndrăgostit Și-i cânt în fiecare zi: O, Mare, Mare acoperită de văluri, Precum o fecioară Pudică și sălbatică, Coapsele tale, din spumă clădite, Ispitesc Cerul De tine-ndrăgostit. Răsuflarea ta E adierea zefirului Pletele-ți verzi și mătăsoase Tremură-n vânt, pe țărmuri, Buzele tale sunt petale, Petale de iasomie. Te iubesc, fecioară, Pudică și sălbatică, Năzuroasă fecioară! Sunt
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
Toate Articolele Autorului 11 PATIMA ANCESTRALĂ Drumul spre mal era ca o beție, o vrajă, un miracol, șerpuia miraculos printre case și grădini, strecurîndu-se pe sub umbrele grase ale prunilor, pietrele mi se rostogoleau sub tălpi, mergeam desculț, îmi simțeam mușchii coapselor încordați de efort, Thomas povestea ceva și Licurișca rîdea în hohote, dar nu eram atent la ei, nici măcar nu îmi păsa de prezența lor, se luaseră după mine, amuzați, spunîndu-mi că voiau să înțeleagă și ei ce era cu voluptatea
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
Ioan, și cuvîntul a fost lucrarea lui Dumnezeu, ce tot întoarce Thomas cuvintele cu lopata?!, o fată ieșise dintr-o curte, am privit-o curios, era minionă, pletoasă, subțire, plăpîndă, dar avea picioare frumoase, cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna, fata mi-a zîmbit, parcă mulțumindu-mi pentru privirile mele admirative, care o șlefuiau, nu mă uit niciodată după femei cu priviri animalice, pofticioase, numai după alea cărora eu le zic
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
măsura cu privirea și palmele făcute căuș si le urmărea linia sinuoasă, comparându-i cu ai unor colege care aveau prieteni și povesteau cum erau mângâiate și sărutate. De la sâni, cobora încet cu palmele în cercetarea mijlocului subțirel și a coapselor frumos conturate și integrate în linia generală a trupului ei delicat și mlădios. Mulțumită, strângea perna cu putere în brațe si adormea cu gândul la el... Pentru Eugen era mult mai ușor. Nu avea timp să se gândească la asemenea
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
amintiri mai e doar umbra unei harfe prin care umblă pasărea colibri în albii mări de mari singurătăți și plâng iluzii îndulcind otrava unor melancolii de miere de când clopotnițe bolnave se varsă triste -n mari ruine spre frigul devorat de coapse al unei doamne bizantine ce basm frumos umblă prin casă cu umărul virgin al tău ce basm frumos în scrum de timp se varsă-n vasul funerar cu săli de bal în tonuri vii și cu surâsul tău viclean cu
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
Se ridicase soarele sus pe cer și cocoșii cântaseră prin curțile vecine, dar Mișu n-a văzut și n-a auzit nimic.Întins pe covor, cu fața-n sus, gura deschisă, cu un picior peste coapsele Janei, sforăia zgomotos, în serii lungi, neregulate. Angelica, doar în bikini și sutien, încerca să facă puțină ordine prin bucătărie. Pusese apa la fiert pentru cafea. Abia venise de afară, din curte, unde o spălase Doru cu prosopul înmuiat într-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
ce strălucea într-o lumină misterioasă. În mijlocul ei plutea într-un vals ademenitor o fecioară cu părul bălai revărsat peste umerii goi, cu sânii dezveliți și numai cu un voal alb spre auriu căzându-i peste nuditate, lăsându-i dezvelite coapsele frumos conturate. - Vino, iubitul meu! - îl chemă ea cu o voce caldă și melodioasă. Voinicul descălecă și înaintă cu mâna pe paloș. Acea făptură ciudată continua să strălucească într-o lumină străvezie. Cu cât se apropia, cu atât îi zărea
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi. Dar nici tu nu ești om decât pe jumătate! - Poftim? - tresări surprins și o împinse, astfel încît se rostogoli în iarba din poieniță. Ea îi zâmbi însă șăgalnic și-l așteptă cu coapsele dezvelite. - Am să te ucid, nălucă a nopții!- tună el prinzând mânerul paloșului. - N-ai s-o faci, iubitule! Îmi ești ursit! Bărbatul ridică paloșul, dar strălucirea tăișului îl orbi și-l scăpă în iarbă. - Vino, iubitule! - își sfâșie femeia
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
de întâlnire dintre cer și pământ, capăt al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează într-una! Ca un nor în derivă, coapsele ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima oceanului se va preface în munte, luna
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
câinii latră asurziți Iubirile nu vor ca să ne lase Chiar dacă voi nu le mărturisiți. Din trandafiri corăbii lungi respiră Gonind ca vântu-ntins, fremătător Ca sunetele frunzelor pe liră Săpând în vadul clipei iertător. Rămân pe stânci vitraliile sparte Tăcerile, blănd coapsele-și întind Și stele cad...Flori cu miresme moarte Când îngerii în raiuri se închid. Am mai gonit din noi încă o noapte Pe o Golgotă între mărăcini Și lumea mistuită e de fapte Cu dorul răstignit printre străini. ÎNTINDEM
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
Acasa > Stihuri > Momente > APOCALIPSA Autor: Anca Tănase Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Iată-i, vin, cavalerii nopții înveșmântați în fier frământând între coapse cai hrăniți cu jăratic Shiva dansează... se tulbură ape, cad temple-n ruină, Shiva dansează... sunt morți țesătorii de dantele în piatră și morți menestrelii, lăutele sparte ! Shiva dansează... se dezlănțuie vânturi, ies oceane din matcă și caii aleargă galbeni
APOCALIPSA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360701_a_362030]
-
se tulbură ape, cad temple-n ruină, Shiva dansează... sunt morți țesătorii de dantele în piatră și morți menestrelii, lăutele sparte ! Shiva dansează... se dezlănțuie vânturi, ies oceane din matcă și caii aleargă galbeni și roșii și negri frământați între coapse încinse in zale Shiva dansează... deplin se-mplinește tot ce-au clădit mânia si ura, in milenii Shiva dansează... dar Calul Cel Alb, încă așteaptă ! Referință Bibliografică: Apocalipsa / Anca Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15
APOCALIPSA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360701_a_362030]
-
și îl dorea.Chiar dacă ea nu prea știa ce să facă cu dorinta. Aproape că-și reținu un țipat când gura lui îi surprinse sânul scăpat din dantelă neagră. Într-un gest scurt și precis palmă lui se arcui sub coapsă ei ,lipind-o de fierbințeala trupului lui. .Pentru o secundă ea se arcui...pentru o secundă el înțelese greșit gestul. Nu spune nu iubito..." Nu spusese nu .Dimpotrivă...Îi șopti numele abia auzit când dinții lui s-au înfipt ușor
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
privirea-mi surprinde tensiunea ploii cedând câteva secunde nu mai văd cana ciobită simt îmbrățișarea protectoare a bunicii -Măriuță, lasă ploaia să îngenunche frigul! cât timp o simt dezleg dansul ritmul să-mi ude buzele să-mi scuture nisipul de pe coapse, mâini Irina, vecina mea ia lecții de salsa ploaia măruntă îi piaptănă părul mereu nisipul nu are timp să i se așeze pe umeri sângele-i explodează-n bujori sunt o fraieră să cred că doar ea știe dansa! îi
BUNICO, PRIMUL PAS DE DANS NU EXISTĂ! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360756_a_362085]
-
Autorului Picură șoaptele, se preling precum stropii de ploaie în liniștea nepătrunsă a visurilor. Ceasul numără clipele pașilor rătăciți pe caldarâmul ud și rece. Plouă în rafale biciuind obrajii pârguiți ai toamnei. Toamna dansează desculță, cu rochia udă lipită de coapsele pârguite ... de sănii cu gust de gutui coapte ... cu părul arămiu șiroind de apă .. Dans ritualic născut din pasiunea misterelor aascunse in culorile calde ale naturii . Cu fața spre cer ea lasă ploaia să-i inunde porii, mângâindu-i trupul
TOAMNA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360085_a_361414]
-
costumului bărbătesc sînt: cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
dincolo de epiderma aceasta aridă de ochii ca două globuri de crăciun uitate în bradul de plastic au înflorit magnoliile din scoarța copacului au început să se desprindă îngeri numai buni de așezat în icoanele vândute direct de pe trotuar îmi desfac coapsa mai arunc în lume o disperare fără căpătâi un alt număr de înregistrare în rândul supușilor politically correct de-a pururi și în vecii-vecilor fără identitate nu-mi sugruma deznădejdea las-o naibii să se exprime liber într-o lume
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
goi trupul tău miroase a duminică uitată în soare pe malul mării în după-amiaza unei furtuni neanunțate ți-au înflorit orhidee pe pântec îmi spui iluminezi întunericul din mine, femeie lampioane albe sânii tăi simfonii transparente îmi tresar în palme coapse albe și rotunde nasc primăverile pribegite în așteptări îndelungi cum să definesc acest moment de împreună uitat zvâcnit prelung... zâmbesc note suave îmi lunecă pe piele degetele tale braille Bach nimic nu a rămas neatins de feerica înflorire a orhideelor
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
îmi vor înflori iasomii sângele tău mi se învolbura în vene fierbinte și mătăsos îmi luai sufletul în pumni și mă sorbeai însetat până la ultima picătură mă iubeai primitiv eram prima și ultima femeie gura ta îmi mușca până la durere coapsa când îmi plămădeai copii în pântec aveai nevoie de mine ca să poți respira îmi sfâșiai trupul rugându-mă să nasc lângă un foc în mijlocul câmpului biblic crud salbatic strângând în dinți umărul tău până când țipătul descătușat va elibera ploaia din
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
Quadrille,un dans pe care fata îl stăpânea destul de bine și speră ca si John să îl stăpânească la fel. „Sper să nu mă calce pe picioare, asta ar fi cam rușinos pentru amândoi..” gândi față,asezandu-i mâna pe coapsele ei învelite de materialul delicat al rochiei.Karon zâmbi ușor văzând că John are mâinile transpirate și se gândi să se lase în voia sorții,pentru ca,oricum lucrurile nu puteau merge mai prost.Muzicienii amplasați ceva mai sus începură a
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
iar fata,studiindu-l simții atunci când el o trase mai aproape un miros îmbietor de trandafiri și regina nopții,care o făcu să uite că danseaza.Acum plutea...Însă se trezi la realitate când mâna lui John o lua de coapse spre el,făcând din nou schimb de perechi.Dupa câteva mișcări ,dansul se sfârși în aplauzele celor ce ii priveau,iar fata uitându-se după cel cu care dansase ,observă că nu mai era.Chiar și acum mai păstra mireasma
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
a anilor de tinerețe,se lasă purtat pe unul dintre umerii de portelen ai femeii. Trupul ei asemeni unei sălci în bătaia vântului tomnatec ,era acoperit de o rochie, de un albastru închis cu flori albe brodate în jurul corsetului minuscul.Coapsele erau învăluite de panglici albe asemeni florilor de pe corset,rochia având o croiala simplă care îi evidenția silueta fusiforma .Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
a anilor de tinerețe,se lasă purtat pe unul dintre umerii de portelen ai femeii. Trupul ei asemeni unei sălci în bătaia vântului tomnatec ,era acoperit de o rochie, de un albastru închis cu flori albe brodate în jurul corsetului minuscul.Coapsele erau învăluite de panglici albe asemeni florilor de pe corset,rochia având o croiala simplă care îi evidenția silueta fusiforma .Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]