1,506 matches
-
interesele proprii. De exemplu, țări mari poluatoare ale atmosferei cu gaze cu efect de seră care nu au aderat la Protocolul de la Kyoto promovează organismele modificate genetic în agricultură, nu respectă tratatele de protejare a unor specii (pescuitul balenelor), susțin Codex Alimentarius etc. Caseta 8. Vulnerabilitățile unor țări în gestiunea resurselor naturale Lipsa viziunii strategice Situația economică precară; îndatorare la băncile externe Calitatea slabă a actului de decizie Corupția Legislație incompletă pentru controlul/gestiunea acumulărilor entropice Expertiză națională insuficientă Neinteres pentru
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Grafică, București. footnote>! - Mihail Berca apreciază că cele 392 de plante medicinale din flora spontană a României sunt incomplet valorificate în condițiile în care piața internă este invadată de suplimente alimentare bazate pe plante medicinale din țările asiatice, acolo unde Codex Alimentarius nu a ajuns<footnote Berca, M. (2003), „Este imperativă protecția patrimoniului genetic și biologic și a realizărilor tradiționale românești”, în Economistul, nr. 1325. footnote>! În categoria resurselor naturale de mare interes este inclus și patrimoniul genetic, reprezentat prin 3
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
monastic. BIBLIOGRAFIE Ediții: CSEL 9, 1-2, 1885-1886 (P. Knöll); SChr 374, 1991 (P. Regeret). Victor, episcopul de Capua, este un personaj obscur important mai ales pentru că s-a ocupat de traducerea în latină a Evangheliilor; această traducere, păstrată într-un codex din Fulda, efectuată în jurul anului 545 din ordinul lui Victor care a și supervizat-o, pare să fie un fel de „Armonie a Evangheliilor”, oarecum asemănătoare cu ceea ce făcuse Tațian în Diatessaron (vol. I, pp. ???-???). Beda amintește și de un
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
moartea lui Cassiodor, mănăstirea a fost distrusă și cărțile s-au risipit (unele au ajuns în biblioteca Palatului Laterano, la Roma). Nu e nici o îndoială că monahii s-au dedicat cu multă sârguință muncii de copiere și de corectare a codexurilor vechi și că această activitate, la început, a fost foarte prețuită de Cassiodor, însă așezământul de la Vivarium nu a constituit din acest punct de vedere o mare noutate, pentru că această practică era constantă în toate mănăstirile latine care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Dionisie a tradus diverse texte sinodale sau scrise de autori din secolul al cincilea care avuseseră legătură cu conciliile cum era Chiril din Alexandria; a mai tradus și Facerea omului de Grigorie de Nyssa; a alcătuit o Culegere de Canoane (Codex Canonum Ecclesiasticorum), în latină, care e o traducere a canoanelor celor mai importante concilii, de la Niceea la Calcedon. Această culegere s-a păstrat în două redactări, amândouă dedicate episcopului Ștefan de Salona și cu puțin posterioare anului 500. Ulterior, la
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
544). Din nefericire, toate operele sale s-au pierdut cu excepția câtorva fragmente (una singură ar putea fi completă). Despre scrierile lui ne informează Fotie care cunoștea o culegere în trei volume, dar descrie numai două din ele (Biblioteca, cod. 228-229). Codexul 228 conținea numeroase scrisori; Fotie face un amplu rezumat al epistolei către un anume Zenovie din Emesa din gruparea Acefalilor în care Efrem aborda, între altele, problema Trisagion-ului (cam prin 470, patriarhul monofizit de Antiohia Petru Fulon adăugase formulei „Sfânt
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Mega din Berea este caracteristică pentru orientarea neocalcedoniană a lui Efrem care susținea aici necesitatea de a accepta ambele formule - „unire ipostatică în două naturi” și „o singură natură a Logosului întrupată” - din respect pentru hotărârile de la Calcedon. În codex, scrisorile erau urmate de șapte panegirice sub formă de omilie, însă Fotie ne spune doar când au fost rostite, nu și ce conțineau. Al doilea codex conținea patru tratate. Primul combătea interpretarea pe care adepții lui Sever o dădeau unui
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și „o singură natură a Logosului întrupată” - din respect pentru hotărârile de la Calcedon. În codex, scrisorile erau urmate de șapte panegirice sub formă de omilie, însă Fotie ne spune doar când au fost rostite, nu și ce conțineau. Al doilea codex conținea patru tratate. Primul combătea interpretarea pe care adepții lui Sever o dădeau unui pasaj din a doua epistolă a lui Chiril din Alexandria către Succensus; ei spuneau că ființa umană se compune din două naturi, suflet și trup, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Calcedon și a Tomului Sfântului Leon” din care provin mai multe fragmente, citate în al III-lea conciliu de la Constantinopol, care conțin afirmația că Cristos era perfect din punct de vedere uman, dotat cu toate proprietățile. Al patrulea tratat din codexul 229 era un răspuns la acuzațiile pe care i le aduseseră lui Efrem unii călugări teopaschiți; și aici era combătut monofizismul cu citate din Sfinții Părinți și era apărat Tomul lui Leon. Ioan Damaschinul citează un scurt fragment dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un scurt fragment dintr-un tratat Despre Ioan Gramaticul și sinod. Un fragment dintr-o scriere în care e combătut filosoful și presbiterul Acacius din Apamea conține definiții bazate pe etimologii ale unor termeni tehnici folosiți în controversa cristologică. Un codex de la Veneția conține douăsprezece anateme îndreptate contra lui Nestorios și a lui Eutihie despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom, sau o parte dintr-o scriere mai amplă. În fine, fragmente din câteva predici (despre Evr
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ulterior în siriană) de care acesta s-ar fi folosit fără s-o divulge. Corespodențele la nivelul formei și al conținutului confirmă faptul că Dialogul despre viața Sfântului Ioan Hrisostomul a fost scris de Palladius, așa cum susține și Fotie (Biblioteca, codex 96) și cum reiese și din tradiția manuscrisă. E vorba de un dialog care are loc după moartea lui Ioan Hrisostomul între un episcop oriental al cărui nume e omis și diaconul roman Teodor; episodul intenționează să restabilească adevărul și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în 1668 de L. Allaci (reprodusă în PG 79, 81-581) conține 1061 epistole, distribuite în trei cărți alcătuite, fiecare, din 333 scrisori, plus o a patra formată din 62; în realitate, ediția originară, așa cum a arătat J. Gribomont pornind de la codexul Ottobonian grec 250 (secolul al XI-lea; inscripția pe care o conține, „Ale lui Nilus, ascet din Ancyra în Galatia” confirmă datele din text privitoare la persoana lui Nilus pe care le-am semnalat mai sus), cuprindea 1027 de scrisori
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
multe ori. După cum presupun anumiți cercetători (Chesnut și, ceva mai prudent, Mazza), acest Teodor ar fi fost un însărcinat oficial al împăratului, un fel de supraintendent al arhivelor, desemnat să facă parte dintr-o comisie care se ocupa de redactarea Codex Theodosianus care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 439. Așadar, opera lui Socrate, la fel ca scrierea lui Sozomen, aceea într-un mod mai complex (vom vedea curând), s-ar încadra în acea activitate culturală rezultată în urma pregătirii acelui
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Theodosianus care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 439. Așadar, opera lui Socrate, la fel ca scrierea lui Sozomen, aceea într-un mod mai complex (vom vedea curând), s-ar încadra în acea activitate culturală rezultată în urma pregătirii acelui Codex. Chiar încheierea operei ar putea avea legătură cu acesta, pentru că ultima carte din Codex Theodosianus, a șaisprezecea, era axată pe religie, ortodoxie și erezie și, ca atare, în ochii istoricului, marca sfârșitul oficial, se poate spune, al conflictelor și al
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la fel ca scrierea lui Sozomen, aceea într-un mod mai complex (vom vedea curând), s-ar încadra în acea activitate culturală rezultată în urma pregătirii acelui Codex. Chiar încheierea operei ar putea avea legătură cu acesta, pentru că ultima carte din Codex Theodosianus, a șaisprezecea, era axată pe religie, ortodoxie și erezie și, ca atare, în ochii istoricului, marca sfârșitul oficial, se poate spune, al conflictelor și al luptelor religioase din perioada precedentă. Istoria bisericească a lui Socrate ne face să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
forțe bizantine în Apus ar fi servit pentru rezolvarea repetată a unor situații foarte grave). Secularizarea istoriei este cu atât mai evidentă cu cât Sozomen acordă o atenție particulară legislației imperiale care exact în acei ani era adunată într-un codex și organizată în mod critic la inițiativa împăratului Teodosius al II-lea. Culegerea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 439 și a luat numele de Codex Theodosianus. Istoria lui Sozomen e contemporană, am putea spune, chiar cu publicarea codex
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
atenție particulară legislației imperiale care exact în acei ani era adunată într-un codex și organizată în mod critic la inițiativa împăratului Teodosius al II-lea. Culegerea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 439 și a luat numele de Codex Theodosianus. Istoria lui Sozomen e contemporană, am putea spune, chiar cu publicarea codex-ului în care istoricul putea foarte bine să găsească toate legile pe care ar fi vrut să le consulte. Apoi s-ar putea ca folosirea codex-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
codex și organizată în mod critic la inițiativa împăratului Teodosius al II-lea. Culegerea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 439 și a luat numele de Codex Theodosianus. Istoria lui Sozomen e contemporană, am putea spune, chiar cu publicarea codex-ului în care istoricul putea foarte bine să găsească toate legile pe care ar fi vrut să le consulte. Apoi s-ar putea ca folosirea codex-ului să-i fi plăcut lui Teodosius, căruia Sozomen îi dedică istoria sa. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de Codex Theodosianus. Istoria lui Sozomen e contemporană, am putea spune, chiar cu publicarea codex-ului în care istoricul putea foarte bine să găsească toate legile pe care ar fi vrut să le consulte. Apoi s-ar putea ca folosirea codex-ului să-i fi plăcut lui Teodosius, căruia Sozomen îi dedică istoria sa. Așadar, pentru Sozomen (și nimic nu ne împiedică să ne gândim că și pentru Socrate), acest text juridic fundamental a putut fi determinant. c) Stilul și publicul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
figurat în texte încă de la început: acestea apar abia în secolele al zecelea și al unsprezecelea în manuscrisele cu catene exegetice consacrate Psalmilor și Evangheliilor. Fotie face un rezumat al Topografiei creștine a lui „Cosma” și aproape o desființează (Biblioteca, codex 36), însă nu mai cunoaște nici numele autorului și nici titlul precis al operei. Nici autorul însuși nu-și menționează vreodată numele, ci se prezintă pur și simplu drept „un creștin”. Din unele informații de sorginte armeană, aflăm numele scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
înălțime, din care se alege cu o invaliditate. Leonardo era ambidextru, fapt care explică scrisul "în oglindă", cu aceeași dexteritate ca și în cazul scrisului normal. De la el au rămas 13.000 de pagini scrise, însoțite frecvent de desene ilustrative. Codex Leicester este una din lucrările majore ale lui Leonardo, aflată în prezent în posesia lui Bill Gates. În anul 1479 a fost angajat de Vatican să picteze Capela Sixtină împreună cu Botticelli, Domenico Ghirlandaio și Perugino, care erau mai în vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de echipa HACCP la fața locului, pe fluxul tehnologic, aducându-i-se eventuale îmbunătățiri în raport cu condițiile specifice și concrete din producție. Pentru implementarea în producție, planul HACCP se va derula conform celor 7 principii ale sistemului HACCP, adoptate de către Comisia Codex Alimentarius, ca standard internațional al siguranței alimentului. 3.1 Principiile care stau la baza sistemului HACCP 1. Analiza riscurilor ; 2. Identificarea punctelor critice de control ; 3. Stabilirea limitelor critice ; 4. Stabilirea procedurilor de monitorizare continuă a punctelor critice de control
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Nicolae Cartojan înregistrează doar pomenirea unei traduceri din limba italiană, datând din 1592 de către Gherman Vlahul, din păcate pierdută. Din slavă s-au tradus mai multe variante, cea mai veche în 1620, de către popa Ion Românul din Ardeal, cuprinsă în Codex Neagoeanus, o alta din 1693, realizată de prolificul dascăl Costea de la biserica Șcheilor din Brașov 53. În fine, nu au lipsit nici traducerile din greacă. Alexandru Mareș fixează convingător prima traducere în limba română a lucrării înainte de anul 159254. În
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
enumeră muzica, pictura, sculptura, literatura, teatrul, opera, fotografia și arhitectura, artistul preferă lutul, bronzul, uleiul, acuarela și țesătura la care poate adăuga elemente exotice ca ierburile sau penele folosite în așa-numitele creații mixed-media, istoricul se gândește la pergamente, papirus, codexuri, filosoful și fenomenologul separă media vizuale, audio, verbale, tactile, gustative și olfactive. Asta se întâmplă pentru că în orice domeniu, ceea ce constituie obiect de investigație diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
picior, dragă Nego cel șchiop", "O, du liber-lieber Nego (der Augustin kommt nach...)", "Senilissime (la noi așa se scrie corect "Serrenissime") Nego" etc. Uneori pune în fruntea scrisorii un motto cu skepsis - "Perpetuum amicus sum Ego/ Non temporarius, Nego! (Din "Codex ridiculus mus", apocrife din opera lui Candidus Magnus aeternus Deziderius sed non desideratus ..." etc. 38 "Ion D. Sîrbu către Ion Negoițescu, Craiova, 18 mai 1982", în op. cit., p. 52. 1 Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993. 2 Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]