KorAP: Find »[drukola/base=cohortă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...61 >

1,513 matches

Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171

chiar a primit replica "să le ceară banii de care avea nevoie delatorilor"! In această situație s-a gândit să se refugieze în Egipt și a trimis oameni de încredere pentru pregătirea flotei. Gestul a fost fatal, căci numai atunci cohortele pretoriene, adică trupele de securitate, l-au trădat conducând astfel la succesul "revoluției": abandonat de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere

Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu (2004) [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
Corola-journal/Journalistic/34946_a_36271

că o spune într-o formă în care nici ca autodenunț nu poate fi folosită ca să discutăm de suspendare. Conținutul contează aici. Telefonul nu e interzis nimănui. Asta e o chestiune pe care tot Traian Băsescu a așezat-o și cohorta sa (...) - ai voie sau nu ai voie să vorbești la telefon cu un procuror, ba ai voie dar nu ai voie să-l intimidezi, să faci presiuni asupra lui, să ceri o anumită soluție, asta n-ai voie. Eu am

Antonescu: Nu am ce să-i reproșez lui Tiberiu Nițu by Covrig Roxana (2013) [Corola-journal/Journalistic/34946_a_36271]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675

această realitate fiind însoțită de separarea progresivă, în ultimii șaisprezece ani, a activității sexuale de contextul mariajului. Scopul lucrării este de a analiza momentul inițierii sexuale pe grupe de vârstă și de a compara tendințele de-a lungul a zece cohorte de femei din România, cu vârste între 18 și 84 de ani, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Lucrarea oferă o scurtă analiză a unor factori socio-demografici care influențează debutul vieții sexuale (mediul de proveniență, regiunea istorică, educația, respectiv

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
femeilor influențează vârsta la debutul vieții sexuale și folosirea contracepției la primul raport sexual. Lucrarea debutează cu o radiografie succintă a principalelor aspecte ale contextului socio-economic al sexualității în România, urmând o examinare a vârstei la primul raport sexual pe cohorte și a relației dintre vârsta la debutul vieții sexuale și caracteristicile socio-demografice ale respondentelor. Ultima secțiune a lucrării examinează gradul folosirii contracepției la momentul primului raport sexual, luând în considerare condițiile de viață diferite ale celor zece cohorte de femei

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
sexual pe cohorte și a relației dintre vârsta la debutul vieții sexuale și caracteristicile socio-demografice ale respondentelor. Ultima secțiune a lucrării examinează gradul folosirii contracepției la momentul primului raport sexual, luând în considerare condițiile de viață diferite ale celor zece cohorte de femei din România. Introducere Primul raport sexual marchează intrarea unei persoane în viața sexuală și reprezintă unul dintre evenimentele marcante ale tranziției spre rolul de adult, în speță cel conjugal și cel parental. Acest moment are un impact atât

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
sexual, aspecte legate de constituirea primei uniuni și atitudini de gen în privința relațiilor sexuale. Caracteristici ale eșantionului în cercetarea 2004 DSVF Pentru a surprinde diferențele intergeneraționale cu privire la debutul vieții sexuale, am realizat o distribuire a femeilor incluse în eșantion pe cohorte de câte 5 ani, cu excepția primei și ultimei cohorte care acoperă intervale de timp diferite, datorită numărului redus de respondente care le populează. Astfel, cel mai tânăr interval de vârstă este format din femeile născute în anii 1985-1986, cu vârste

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
de gen în privința relațiilor sexuale. Caracteristici ale eșantionului în cercetarea 2004 DSVF Pentru a surprinde diferențele intergeneraționale cu privire la debutul vieții sexuale, am realizat o distribuire a femeilor incluse în eșantion pe cohorte de câte 5 ani, cu excepția primei și ultimei cohorte care acoperă intervale de timp diferite, datorită numărului redus de respondente care le populează. Astfel, cel mai tânăr interval de vârstă este format din femeile născute în anii 1985-1986, cu vârste de 18 și 19 ani, incluzând un număr de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
de 68 de respondente (3,4%), iar cel mai în vârstă interval cuprinde femeile născute între anii 1920-1944, incluzând un număr de 95 de respondente cu vârste între 60 și 84 de ani la data interviului (4,8%). Celelalte opt cohorte sunt relativ uniform distribuite, prezentând variații procentuale între 8% și 13%. Cercetarea 2004 DSVF a cules date din 42 de județe ale țării, incluzând capitala și județul Ilfov. În analiza datelor am folosit o grupare a județelor după cele trei

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
acestei scăderi, debutul vieții sexuale în rândul femeilor din România e destul de târziu. Astfel, jumătate dintre femeile din toate grupele de vârstă au întreținut primul raport sexual după vârsta de 19 ani. Totuși, datele anchetei 2004DSVF arată că, începând cu cohortele născute după anul 1975, debutul vieții sexuale are loc tot mai devreme, vârsta mediană fiind de 19 ani la cohorta 1975-1979 și de 17 ani la cohorta 1985-1986 (tabelul 2). Tabelul 2. Date privind debutul vieții sexuale pe cohorte Cohorta

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
de vârstă au întreținut primul raport sexual după vârsta de 19 ani. Totuși, datele anchetei 2004DSVF arată că, începând cu cohortele născute după anul 1975, debutul vieții sexuale are loc tot mai devreme, vârsta mediană fiind de 19 ani la cohorta 1975-1979 și de 17 ani la cohorta 1985-1986 (tabelul 2). Tabelul 2. Date privind debutul vieții sexuale pe cohorte Cohorta 99RRHS 2004DSVF 2004DSVF Vârsta mediană la primul raport sexual Debut precoce al vieții sexuale (sub 18 ani) (%) 1920-1944 20 21

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
după vârsta de 19 ani. Totuși, datele anchetei 2004DSVF arată că, începând cu cohortele născute după anul 1975, debutul vieții sexuale are loc tot mai devreme, vârsta mediană fiind de 19 ani la cohorta 1975-1979 și de 17 ani la cohorta 1985-1986 (tabelul 2). Tabelul 2. Date privind debutul vieții sexuale pe cohorte Cohorta 99RRHS 2004DSVF 2004DSVF Vârsta mediană la primul raport sexual Debut precoce al vieții sexuale (sub 18 ani) (%) 1920-1944 20 21,5 1945-1949 19 25,1 1950-1954 20

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
cu cohortele născute după anul 1975, debutul vieții sexuale are loc tot mai devreme, vârsta mediană fiind de 19 ani la cohorta 1975-1979 și de 17 ani la cohorta 1985-1986 (tabelul 2). Tabelul 2. Date privind debutul vieții sexuale pe cohorte Cohorta 99RRHS 2004DSVF 2004DSVF Vârsta mediană la primul raport sexual Debut precoce al vieții sexuale (sub 18 ani) (%) 1920-1944 20 21,5 1945-1949 19 25,1 1950-1954 20 13,7 1955-1959 20,1 20 14,6 1960-1964 19,9 19

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
cohortele născute după anul 1975, debutul vieții sexuale are loc tot mai devreme, vârsta mediană fiind de 19 ani la cohorta 1975-1979 și de 17 ani la cohorta 1985-1986 (tabelul 2). Tabelul 2. Date privind debutul vieții sexuale pe cohorte Cohorta 99RRHS 2004DSVF 2004DSVF Vârsta mediană la primul raport sexual Debut precoce al vieții sexuale (sub 18 ani) (%) 1920-1944 20 21,5 1945-1949 19 25,1 1950-1954 20 13,7 1955-1959 20,1 20 14,6 1960-1964 19,9 19 18

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Din datele tabelului 2, care prezintă și procentul femeilor cu un debut sexual precoce, putem observa, începând cu cohorta 1975-1979, o creștere substanțială a acestui procent. Așadar, după o creștere de la 17,7% în cazul cohortei 1975-1979, la 33,1% în cazul cohortei 1980-1984, s-a ajuns aproape la dublarea acestui procent în cazul celei mai tinere cohorte. Astfel

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
și Publicitate Metro Media Transilvania. Din datele tabelului 2, care prezintă și procentul femeilor cu un debut sexual precoce, putem observa, începând cu cohorta 1975-1979, o creștere substanțială a acestui procent. Așadar, după o creștere de la 17,7% în cazul cohortei 1975-1979, la 33,1% în cazul cohortei 1980-1984, s-a ajuns aproape la dublarea acestui procent în cazul celei mai tinere cohorte. Astfel, peste 60% dintre tinerele născute în anii 1985-1986 și-au început viața sexuală mai devreme de majorat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
tabelului 2, care prezintă și procentul femeilor cu un debut sexual precoce, putem observa, începând cu cohorta 1975-1979, o creștere substanțială a acestui procent. Așadar, după o creștere de la 17,7% în cazul cohortei 1975-1979, la 33,1% în cazul cohortei 1980-1984, s-a ajuns aproape la dublarea acestui procent în cazul celei mai tinere cohorte. Astfel, peste 60% dintre tinerele născute în anii 1985-1986 și-au început viața sexuală mai devreme de majorat. În comparație cu categoria femeilor care și-au început

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
cu cohorta 1975-1979, o creștere substanțială a acestui procent. Așadar, după o creștere de la 17,7% în cazul cohortei 1975-1979, la 33,1% în cazul cohortei 1980-1984, s-a ajuns aproape la dublarea acestui procent în cazul celei mai tinere cohorte. Astfel, peste 60% dintre tinerele născute în anii 1985-1986 și-au început viața sexuală mai devreme de majorat. În comparație cu categoria femeilor care și-au început la o vârstă timpurie viața sexuală, am analizat ponderea femeilor care au trăit experiența primului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
respectiv femeile care și-au început târziu viața sexuală, și anume după vârsta de 21 de ani. Graficul 1 prezintă distribuția femeilor din ancheta 2004DSVF după tipul debutului vieții sexuale. Graficul 1. Distribuția femeilor după tipul debutului vieții sexuale, pe cohorte FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. La toate cohortele, cu excepția celei mai tinere, se păstrează o pondere de peste

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
1. Distribuția femeilor după tipul debutului vieții sexuale, pe cohorte FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. La toate cohortele, cu excepția celei mai tinere, se păstrează o pondere de peste 50% a femeilor cu un debut al vieții sexuale la o vârstă mijlocie (între 18 și 21 de ani) și valori reduse ale debutului precoce al vieții sexuale. Totuși, începând cu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
cu excepția celei mai tinere, se păstrează o pondere de peste 50% a femeilor cu un debut al vieții sexuale la o vârstă mijlocie (între 18 și 21 de ani) și valori reduse ale debutului precoce al vieții sexuale. Totuși, începând cu cohorta născută între 1975-1979, se remarcă scăderea procentului femeilor care își încep viața sexuală târziu și creșterea procentului femeilor care intră în viața sexuală la o vârstă precoce (de la 17,7% la 61,5%). Scăderea vârstei la primul raport sexual a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
sexual și constituirea primei uniuni stabile. Datele anchetelor efectuate în anii 1999 și în 2004 arată că, până la generațiile născute între anii 1970-1974, vârsta mediană la formarea primei uniuni a urmat îndeaproape vârsta la primul raport sexual. Totuși, începând cu cohorta 1975-1979, vârsta la primul raport sexual începe să scadă semnificativ, în timp ce vârsta la constituirea primei uniuni stabile crește simțitor, așa cum se observă în graficul 2. Astfel, există o distanță în timp de peste 3 ani între debutul vieții sexuale și formarea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
primul raport sexual și la prima uniune în anchetele 99RRHS și 2004DSVF FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Cohortele născute după 1975 sunt cele care au ajuns la maturitate după anul 1990, într-o perioadă în care România a fost deschisă la modele vestice de comportament și în care a avut loc o largă difuziune a valorilor și atitudinilor

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
raport sexual, în anul 2004, procentul neutilizării contracepției s-a redus la 41%. Studentele sunt cele mai precaute în privința contracepției, doar 16% declarând că nu s-au protejat la momentul primului contact sexual. Situația nefolosirii contracepției se prezintă diferențiat pe cohorte la cercetarea DSVF din 2004. Astfel, dacă la cohortele născute până în 1974 gradul nefolosirii contracepției se ridică la valori cuprinse între 80-90%, începând cu cohorta 1975-1979 se constată o reducere a procentului neutilizării contracepției până la valoarea de 54% (graficul 3

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
a redus la 41%. Studentele sunt cele mai precaute în privința contracepției, doar 16% declarând că nu s-au protejat la momentul primului contact sexual. Situația nefolosirii contracepției se prezintă diferențiat pe cohorte la cercetarea DSVF din 2004. Astfel, dacă la cohortele născute până în 1974 gradul nefolosirii contracepției se ridică la valori cuprinse între 80-90%, începând cu cohorta 1975-1979 se constată o reducere a procentului neutilizării contracepției până la valoarea de 54% (graficul 3). Graficul 3. Folosirea contracepției la primul raport sexual pe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
s-au protejat la momentul primului contact sexual. Situația nefolosirii contracepției se prezintă diferențiat pe cohorte la cercetarea DSVF din 2004. Astfel, dacă la cohortele născute până în 1974 gradul nefolosirii contracepției se ridică la valori cuprinse între 80-90%, începând cu cohorta 1975-1979 se constată o reducere a procentului neutilizării contracepției până la valoarea de 54% (graficul 3). Graficul 3. Folosirea contracepției la primul raport sexual pe cohorte în cercetarea 2004DSVF FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]