1,892 matches
-
a prietenului său. Știe că este foarte bolnav. Are probleme mari cu rinichii, deunăzi urinase sânge, dar la rugămințile lui insistente nu spusese nimănui nimic. Cum te mai simți? De câteva zile mă scol cu dureri îngrozitoare de spate, iar colac peste pupăză, m-am căptușit și cu un guturai strașnic. În rest, foarte bine, că pot să dau și la alții. Și cât crezi că o mai duci așa? Nu ar fi mai bine pentru tine să faci un tratament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
avea biroul, iar ea refuzase cu un gest familiar, ca de „om al casei” și se instala În primul fotoliu; de lîngă fereastră, el, puțin stînjenit de infirmitatea profesională În care se simți surprins, debută printr-o minciună, ca singur colac de salvare: - Ați venit, mi-a spus doamna Pavel, În legătură cu o lege privind Învățămîntul. Trebuie să vă spun ca nu ne-au venit Buletinele Oficiale de aproape o săptămînă. Socoti că În felul acesta a reușit să acopere ignoranța lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
însă responsabilii noștri naționali se feresc cu grijă s-o atace frontal, ascunzându-se, iarăși, în spatele unor sintagme precum "formarea primară", "formarea continuă" etc., formule pentru care, până să fie înțelese și mai ales aplicate, vorba ceea: "trece baba cu colaci". învățământul e un domeniu cu inerție mare. Până și comuniștilor le-au trebuit câțiva ani pentru a institui definitiv liceul sovietic. Pe de altă parte, această inerție a fost, atunci, dramul nostru de noroc în marea nenorocire care ne lovise
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
recentă, a capitalei noastre...). Bătrâna, prima-prima, nu mai recunoscuse pe nimenea, nici pe fiica, nici pe fiul său, nici pe... strănepoata, pe aceea pe care o chema M. R., care povestea, asta, strănepoata, tânăra, că bunica sta toată ziua pe colacul closetului, că acolo îi plăcea ei să șadă toată ziulica și din când în când să urineze vorbind cu cea de a doua bunică și prin aceasta cu toți ceilalți, până la acel Tată de început, cel mai aproape de 1848 sau
Genealogii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8703_a_10028]
-
paragrafe din buget vor trebui să acopere și astăzi cheltuielile pentru masalale și masalagii, știm bine că banul istovitului contribuabil va pune și azi în mișcare cheful patrioților de industrie și că {EminescuOpX 415} măturătorii Bucureștilor nu așteaptă decât francul, colacul și ocaua de rachiu pentru a saluta cu entuziasm era independenței roșie. Dar poporul a primit cu răceală această știre, ca și Faust cântecele învierii: "Aud solia, dar nu cred în ea". [12februarie 1880] ["UNUL DIN MITURILE CELE MAI SEMNIFICATIVE
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
într-o zi de sărbătoarea morților, îl vede pe tat-său la poartă... Costaichie, zice, Costaichie, dă-mi și mie ceva să mănânc, că mor de foame (se sclintise și ăsta, treceau muierile de la praznic și avea poala plină cu colaci, dar vorbea și el așa, cum se sperie un om bătrân că o să moară de foame, cad în mania asta). Ce să-ți dau, zice ăsta, ce-ai făcut în viață și ce-ai dres? N-ai fost în stare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mine: îmi rămânea privilegiul de-a nu fi de acord. Acum încărcasem mii de răspunderi, gânduri teribile de contabil care-mi ocupau timpul liber. O luptă de uzură, fără reguli și fără glorie. Taxe, facturi, mașină, iubită, serviciu, calculator și, colac peste pupăză, și povestea asta cu hărțile, tablourile și mai știu eu ce minuni puteau să apară de-aici, să-mi complice existența. Parcă îmi năvălise în creier un mușuroi de termite. Noaptea, l-am lăsat pe Lepidopteros să doarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-se să umble împreună sub fustele literaturii și ale preafrumoasei Adnana. Sigur că mult mai probabil era ca, în spatele ușilor duble, ferecate cu lacăt pe exterior, să se ascundă securistul Facultății. Cablurile pe care le observasem, și care atârnau în colaci prinși de perete ca magistralele IT pe stâlpii de telefon, se desfăceau pe toată lungimea zidurilor, coborau printre cărămizi la etajele inferioare, spre obiectivele importante ale facultății: secretariatele, decanatul, catedra de literatură română. Acolo se discutau chestiunile importante, în încăperile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
brusc lanterna spre tablă și-am luminat o arătare ovală. „Bă, du-te-n chiloți! Cine-i ăsta?“ „Cum, nu-l recunoști?“ Îmi venea să râd. Nici eu nu l-aș fi recunoscut pe Bălcescu: negricios, secționat sub stern și, colac peste pupăză, cocoțat pe-o etajeră de lemn, deasupra tablei. Te uitai respectuos la el, cu spaimă, de jos în sus. „Văd c-aveți o modă, să-i urcați în tavan...“, a observat Mihnea. „Să nu-i tragă de barbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu mai sunt Pif-uri?“ „Ai fost de curând în București?“ „Ce-ntrebare!“, m-am mirat, „Acolo lucrez, deci mă plimb toată ziua prin oraș...“ „Bineînțeles. Dar fac pariu că n-ai ridicat privirea din pământ. Ai remarcat cablurile de pe stâlpi? Colacii suspendați la cinci metri înălțime? Firele care trec dintr-o parte într-alta a bulevardelor? În loc de cer, dai de sute de mii de benzi electrice. Magistrale de informații: alt oraș. Și-acum, ia zi-mi, aici vezi ceva?“ Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu Apple II și iese toată schema. Brusc, fără nici un fel de-avertisment sau de succesiune logică, o aparatură electronică masivă, destinată exclusiv aplicațiilor militare, se miniaturizează și se transformă într-un bun comercial! Apar componentele digitale și cibernetice și, colac peste pupăză, computerul devine un produs de serie, ca sticla de Coca-Cola! Cum explici saltul ăsta? Altruism? Generozitate? Prostie? Accident neintenționat?“ „Mersul progresului.“, am recitat. „Nimeni nu-l poate opri.“ „Nu există nici altruism, nici accidente, la scara de putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât În ornarea bradului, cât și În tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație de căpătâi, oamenii considerau că aceste bucăți sunt benefice și le foloseau ca momeală. 2. Anomalii neîntâmplătoare Destinul acționează În anumite cazuri, abătându-se de la mersul firesc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un soldat îl săruta, așa de tare ne-am bucurat" - își amintea, la începutul anilor nouăzeci, doamna Sz. D., născută M.A., din comuna Merești (Homoródalmás), care, la vremea re-anexării, era doar o fetiță 12. În Țara Secuilor, femeile coceau colaci cu nucă (Kürtöskalács), le aruncau soldaților în camioane, în căruțe, iar dacă opreau, butelcuțele cu rachiu de brad făceau înconjurul celor aflați în vehicule. Mulți dintre cei care locuiau în așezări mai mici s-au dus în orașele apropiate, în
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
menționați de Alexandru Macedon în India, sub numele de nagomudri și de greci, sub numele de gymnosofiști (yogini). Prin aceste practici, prin care localnicii își dovedesc bunătatea sufletului dăruind o serie de produse (ouă roșii, cozonac, miel, vin, colivă și colaci), ei se integrează în circuitul sărbătorilor spirituale universale. În creația folclorică a localnicilor de pe valea Șacovățului,se fac referiri la diverse aspecte care interesează geografia, precum în cazul Plugușorului local: Aspectele prezentate se regăsesc parțial și la capitolul de geografie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Alte state mici ale Europei, foste componente ale U.R.S.S. (Estonia, Lituania, Letonia etc.) au reușit să adere la U.E în doar câțiva ani. Rezultatele aderării acestora sunt de invidiat după treipatru ani. Pentru spațiul basarabean, U.E. reprezintă un colac de salvare, o serie de privilegii, posibilități, oportunități de dezvoltare și modernizare, securitate și protecție. În urma ultimelor evenimente din Republica Moldova, Uniunea Europeană este văzută de întreaga societate ca un pilon, ca o garanție a respectării drepturilor omului și a valorilor democratice
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]