2,007 matches
-
perioade, normarea spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. Naționalizarea locuințelor, care erau percepute ca modalitate de a genera profit, proprietarii lor fiind incluși adesea pe lista celor ostili regimului, precum și colectivizarea și urbanizarea au fost fenomene îndreptate, de asemenea, înspre crearea omului nou și a eliminării oricăror tendințe de revoltă împotriva regimului. Sistematizarea orașelor a fost la o tentativă de a omogeniza populația și avea ca scop eliminarea diferențelor dintre oraș
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sufletul poporului. Deci pentru a consolida comunismul, satele trebuiau distruse”. Structurile sociale din urban au fost reduse la tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizarea în 1948 a locuințelor și a fabricilor. Comunitatea rurală a fost dezmembrată prin două măsuri: colectivizarea (1949-1962) și antrenarea masivă a populației tinere în migrația rural-urban. Se viza un dublu scop deoarece procesul industrializării forțate solicita forță de muncă numeroasă. Mai mult, după ce a vizitat în 1971 Coreea de Nord, Ceaușescu a declanșat așa-numita politică de „sistematizare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în perioada comunistă. Mai exact, vom pune în oglindă măsurile de dinainte de 1990 cu cele corespunzătoare luate după 1990 pentru contracarea efectelor celor dintâi, acestea din urmă fiind parte a complexului de transformări numit tranziție. Avem aici în vedere naționalizarea, colectivizarea, migrația rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare/privatizare; colectivizare/reîmproprietărire Dincolo de interpretarea ideologică, proprietatea privată reprezenta pentru comuniști un pericol în sine. Extinderea malignă a controlului asupra indivizilor reclama și deposedarea de bunuri: locuințe, spații comerciale, fabrici, bijuterii, obiecte de artă. Libertatea proprietarului de a dispune de propria locuință
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
chiriașilor nu reflecta mai mult de 10 sau 15 % din prețul pieței. Casele naționalizate au devenit după 1989 o resursă manipulabilă, fiind introduși anumiți chiriași care au avut posibilitatea să le cumpere<ref id=”2”>Chelcea, 2003, p. 718.</ref>. Colectivizarea agriculturii a fost o dimensiune centrală a procesului de reconfigurare ideologică a regimului politic și a relațiilor de proprietate în România comunistă. Dacă naționalizarea mijloacelor de producție industriale și financiare a putut fi realizată într-un interval de timp relativ
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dimensiune centrală a procesului de reconfigurare ideologică a regimului politic și a relațiilor de proprietate în România comunistă. Dacă naționalizarea mijloacelor de producție industriale și financiare a putut fi realizată într-un interval de timp relativ scurt (1948-1952), procesul de colectivizare a fost de departe cea mai amplă campanie politică dusă de Partidul Comunist pentru mai bine de un deceniu (1949 1962) [...]. Ofensiva ideologică pentru introducerea luptei de clasă la sate și crearea omului nou au sfârșit prin impunerea unei noi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
introducerea luptei de clasă la sate și crearea omului nou au sfârșit prin impunerea unei noi organizări a relațiilor sociale, politice și economice în mediul rural<ref id=”1”>D. Dobrincu, C-tin. Iordachi, 2005, Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Polirom, Iași, 2005, p. 21.</ref>. Reîmproprietărirea de după 1989 a adus cu sine, ca și în cazul locuințelor naționalizate, nenumărate abuzuri și oportunități pentru noile autorități de a dispune discreționar de resurse care nu le
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și vice prim-ministru, legăturile cu Tito și prin acesta cu „imperialismul” american și englez, au dus la înlăturarea lui la 26 martie 1949. Astfel, în 1949 bolșevizarea țării se sfârșise, puterea era în mâna partidului comunist, iar în 1951 colectivizarea era aproape gata economia fiind condusă la fel ca în celelalte democrații populare: se acorda prioritate industriilor grele, în încercarea de a forma un popor de muncitori și proletari. În ceea ce privește politica externă, Bulgaria urma întru totul directivele Moscovei, neavând posibilitatea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
1944 și 22 decembrie 1989, când țara s-a aflat sub regimul comunist, orașul Iași a cunoscut transformări edilitare, care au constat în extinderea suprafeței construite. Era o necesitate dictată de afluxul de populație venită din mediul rural, unde desproprietărirea, colectivizarea și mecanizarea chiar incipientă a agriculturii nu le mai oferea mijloace de trai. Regimul comunist însă nu a înzestrat noile cartiere de locuințe și cu locașuri de cult, războiul contra credinței religioase fiind un punct principal din doctrina și din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe baza unor mecanisme ale implicitului decât prin codificarea literală a informației; structurarea laxă a temelor și subtemelor; gradul scăzut de elaborare a semnificației; grad scăzut de coerență și coeziune textuală; redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației; colectivizarea experienței individuale prin tendința autoincluderii în grup, prin impersonalizare și indeterminare. 1 Cercetarea s-a bazat pe următoarele corpusuri de limbă română vorbită: IVLRA: IV, CORV; pentru simplitatea și unitatea sistemului de transcriere, toate citatele din text sunt din IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
tatăl ei fost profesor la școala românească s-a refugiat împreună cu Gheorghe și Pena în urma masacrelor împotriva românilor. Un alt grup de meglenoromâni care au părăsit Cadrilaterul s-a stabilit în satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea împreună cu familii de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați în Bărăgan unde au stat în anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
XIX-lea, ea încetează să mai fie integral valabilă. Culturii citadine, chiar dacă încă incipientă, i se refuză, din principiu, calitatea de românească? În al doilea rând, satul tradițional, ancestral, aproape că a dispărut, cu excepția unor mici insule etnografice. Sistemul și colectivizarea comunistă l-au distrus. El rămâne, în continuare, doar un mit ideologic, nostalgic și foarte conservator. În sfârșit, în întreaga Europă occidentală și, tot mai mult și centrală, țăranul se transformă în fermier, iar ponderea sa socială se micșorează progresiv
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
între o romancieră bulgară (Blaga Dimitrova) și un romancier grec (Dimitris Hatzis), căruia i se datorează Moromeții (Les Moromoto (sic), I, 1966, II, 1967), roman social naturalist, care povestește viața țărănească a anilor de dinaintea războiului, apoi de după război, cuprinzând perioada colectivizării agrare. Noului discurs socio-politic, bătrânul tată, expropriat de mica sa bucată de pământ, îi opune credo-ul său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem textul francez n.n.), am trăit totdeauna independent, din capul meu și cu brațele mele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Este fiul Eudochiei (n. Didic) și al lui Pavel Vieru, țărani. Orfan de tată de la vârsta de un an și afectat din prima copilărie de o boală de plămâni, marcat de lipsuri materiale și de catastrofele istoriei (război, foamete, deportări, colectivizare, stalinism), urmează primele șapte clase în satul de baștină, școala medie la Lipcani (1950-1953) și Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, absolvită în 1958. Frustrat de trăirea plenară a vieții, recurge la mijloace compensatorii
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale „obsedantului deceniu” unei abordări diferite, aparent mai democratică. În atmosfera închisă a activiștilor de partid este urmărită evoluția câtorva conștiințe în paralel cu desfășurarea unor evenimente istorice (colectivizarea, destinderea ideologică temporară, înlocuirea unei generații de nomenclaturiști cu alta mai puțin închistată). Protagoniștii sunt intelectuali, dar și activiști de partid care nu pot rămâne pasivi față de încărcătura etică a faptelor proprii și ale semenilor. Caracteristic este primul roman, Conul
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
cercetat, tradus, prefațat și adnotat memoriile și analizele lui Sergo Beria, fiul lui Lavrenti, apărute în 1999 sub titlul Beria, mon père: au coeur du pouvoir stalinien (Beria, tatăl meu: în inima puterii staliniste). • Momente cruciale: 1928-1941: Revoluția stalinistă • Articolele: Colectivizare; Deportare; Foamete; Marea teroare; Grup conducător; Limba de lemn; NEP; Sovietizare; Stalin. COMUNISMUL îN îNTREBĂRI Comunism sau comunisme? Ceea ce se numește în mod obișnuit „comunism” este un fenomen istoric care a marcat cu deosebită intensitate „scurtul secol XX” - 1914-1991 - în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de clasă” și-a infiltrat agenții în rândurile partidului. în același timp, el obține capitularea Bisericii ortodoxe, mitropolitul Serghei preconizând acum o „simfonie” între Biserică și putere. Stalin se simte destul de puternic pentru a lansa asaltul împotriva țărănimii. Revoluția stalinistă: colectivizarea și industrializarea militară în 1929, Stalin impune colectivizarea agriculturii, o politică rațională care vizează mai multe obiective: distrugerea definitivă a țărănimii ca clasă socială independentă față de putere prin zdrobirea elitei sale - „chiaburii” (kulaki), îndeosebi prin arma foametei* organizate. lichidarea pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
partidului. în același timp, el obține capitularea Bisericii ortodoxe, mitropolitul Serghei preconizând acum o „simfonie” între Biserică și putere. Stalin se simte destul de puternic pentru a lansa asaltul împotriva țărănimii. Revoluția stalinistă: colectivizarea și industrializarea militară în 1929, Stalin impune colectivizarea agriculturii, o politică rațională care vizează mai multe obiective: distrugerea definitivă a țărănimii ca clasă socială independentă față de putere prin zdrobirea elitei sale - „chiaburii” (kulaki), îndeosebi prin arma foametei* organizate. lichidarea pe această cale a elementelor de economie* de piață
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ample deportări* ale țăranilor, fapt care va face posibilă industrializarea* accelerată, indispensabilă creării unei armate moderne, grație construirii cu un mic efort financiar - dacă nu și uman - a unei industrii militare în Siberia, departe de eventualii invadatori occidentali; cu ocazia colectivizării și a industrializării, care vor fi niște acțiuni de o foarte mare brutalitate soldate cu milioane de morți, să opereze, în sânul PCUS, a NKVD și a Armatei Roșii* o selecție destinată să-i elimine pe cei care dau semne
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
brutalitate după procesul de la șahtî din 1928. Acum propaganda atinge adevărate culmi în minciună și dezinformare*, descriind viața paradiziacă a colhoznicilor și prezentând cotitura stalinistă drept întreprinderea de modernizare a unei țări înapoiate. Instaurarea totalitarismului de mare intensitate Anii următori colectivizării sunt marcați de valuri de epurări în rândurile PCUS. Pe plan ideologic, Stalin impune un „clasicism” sovietic în cultură*, cu abandonarea avangardismului în artă și în literatură în numele „realismului socialist”, iar, în istorie, cu o reabilitare parțială a țărilor care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
menține decât prin teroare*. Polonia scapă, aparent, unei astfel de analize și constituie un fel de excepție, dat fiind că ea nu a cunoscut represiuni sângeroase; dimpotrivă, ea a obținut concesii importante pe termen îndelungat, cum ar fi renunțarea la colectivizare* și un nou tip de raporturi cu Biserica catolică. Totuși, alte drepturi obținute de polonezi grație revoltei din octombrie vor fi încet-încet anulate, mai ales cele din domeniul libertății de exprimare; puterea va reacționa din nou cu brutalitate, în 1970
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care, prin cântece, spectacole de teatru, afișe, fotografii și conferințe, se străduiesc să-i „lămurească” pe țărani. în anii 1920, agit-propul face apel la artiștii de avangardă: regizorul Eisensteian toarnă filmele Greva, Crucișătorul „Potemkin”, Octombrie sau Linia generală, ultimul preamărind colectivizarea*; fotograful și graficianul Aleksandr Rodcenko desenează copertele revistelor și inventează fotomontajul, care-i transformă pe condamnații la muncă forțată de la canalul Marea Albă într-o trupă veselă; desenatorul Lisițki, realizează nenumărate afișe; poetul Maiakovski scrie farse revoluționare destinate maselor. Comuniștii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1932-1933. Iar în China, evaluări ale anilor de foamete 1959-1961 abia acum încep să fie făcute cunoscute. Procedura birocratică se caracterizează printr-un ridicat risc al escaladării („ambalare”) care a amenințat în mai multe rânduri echilibrul regimurilor comuniste - ca în timpul colectivizării* și al Marii Terori, în URSSS, sau în acela al Marelui Salt înainte* din China. Ea reflectă pierderea de către aparat a controlului asupra propriei funcționări, arbitrarul propagându-se în mod accelerat și transformându-l pe fiecare om într-un potențial
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Mao nu-și mai ascunde iritarea față de unii scriitori, printre care marele Hu Feng; apoi, în 1955-1956, el declanșează o campanie de „exterminare a contrarevoluționarilor ascunși”, printre care numeroase „personalități democratice”. și mai ales, contrar opiniilor grupului conducător*, el grăbește colectivizarea* pământurilor creând, în iulie 1955, cu ajutorul responsabililor provinciali, mari cooperative care nu retribuie decât munca și necesită mari lucrări de infrastructură; în paralel, economia privată dispare practic din lumea urbană. Eșecul este brutal: producția agricolă stagnează iar țăranii murmură. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comune ale umanității” și pe „casa comună europeană”. Dispariția conceptului de coexistență nu-i doar o operațiune de propagandă. Ea este simptomatică pentru schimbările ideologice în curs sub perestroika și va duce la prăbușirea sistemului sovietic sub povara contradicțiilor sale. COLECTIVIZARE „MARELE ASALT” CONTRA ȚĂRĂNIMII Colectivizarea înfăptuită de Stalin, cu începere din 1929, vizează lichidarea proprietății țărănești individuale și a pieței libere de produse agricole, tolerată în timpul NEP. Ea constituie forma extremă a politicii comuniste față de țărănime care, în prima jumătate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]