3,820 matches
-
ascultăm cornul de vînătoare și zărim în fugă imagini superbe, în care se gudură cîinii. Noi am uitat de cîini. 2004. Nu, n-am uitat, îi împușcăm. Am ieșit cîteva minute pe culoar: de la ferestrele de-aici puteam vedea altă colină. Cîțiva copii, în pijamalele spitalului, bandajați la cap, uitaseră de operații și se fugăreau cît era culoarul de lung, punîndu-și piedici, trîntindu-se pe covorul de iută, agățîndu-și cămășile, dezbrăcîndu-și-le caraghios... Nu le spunea nimeni nimic, zburda lor era un fel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dus niciodată pînzele cu arlechini, dansatoare și saxofoniști, nu am avut nici o reținere în a-mi duce desene. Cea de la Căminul Artei (etaj), din 1982, se numea "Copacul" și era prelucrarea laborioasă a schițelor făcute într-o mirifică vară pe colinele Iașilor. Desuet? Ce reconfortant e să întrerupi, periodic, seria cvasiabstractă din atelier și să hălăduiești (așa cum o făceau atît de firesc iluștrii antecesori) cu blocul la subsuoară și creionul în mînă. Demodat? Cu ce plăcere întrerup, aici, lucrul la pînzele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care mi l-am confecționat cu oarecare perfidă pricepere managerială. Dincolo de presiunea unui cotidian irespirabil, exista noaptea sufletelor candrii, de care Iașii n-au dus lipsă niciodată. Dispărută doar odată cu dispariția trăsurilor. Noaptea, dar și ziua, cu evadările mirifice între coline, dincolo de dizgrațioasele blocuri-turn. Proaspăt absolvent de litere, eram încadrat... desenator la unicul organ local, clipa vital compensatoare însă consumîndu-se zilnic, imediat ce redacția (era la Palatul Culturii, cu vedere spre... ștrand) se golea și cînd îmi scoteam de după birou cartoanele și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce e-năuntru acum văzut afară; ei carne vie sînt vîntului lihnit. Devin Noroade foarte-ndepărtate, pe-un ne-nsemnat și-ntunecos Tărîm. Fiicele Albionului cu brîie-și strînseră vesmintele de Mînă Împletite, Dînd jos perdelele Ierusalimului de pe blînzi demoni ai colinelor; Peste Europa și Asia pînă în Chină și Japonia că fulgerele 60 Merg nainte și se întorc la Albion pe așternutul sau de piatră: Gwendolen, Ragan, Sabrina, Gonorill, Mehetabel, Cordella. Boadicea, Conwenna, Estrild, Gwinefrid, Ignoge, Cambel 63, Punînd în lanțuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
umbră ei jos era trasă, Jos pîn' la rădăcini; umbră lui Enitharmon plînse peste Orc. Los o văzu întinsă, chipul morții, peste-ale sale vestejite vai; Umbră ei merse înainte și se-ntoarse. Era acuma palida că neaua Cînd munții și colinele-s acoperite și ale Omenirii căi închise, 175 Însă cînd Spiritul ei reveni, rumen precum o dimineață cînd Coptul fruct cu bucurie se îmbujorează într-ale cerului săli veșnice, [Ea-n taină bucuratu-s-a văzînd; și se hrăni cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că trandafiri în primăvara se-ofilesc. 190 Cum ai scăzut! strugurii tăi care-n al verii vast Belșug se revărsau, Închiși în purpurii mici învelișuri, de-abia îmbobocesc și mor. Ai tăi măslini care turnau ulei peste o mie de coline, Bolnavi privesc nainte și-abia-și întind către cîmpie ramurile. Și rozele-ți ce se-ntindeau în fața arzătoarei dimineți, 195 Ascunse-n mătăsos mic val de-abia răsúflă și licăresc ușor. Crinii tăi care dădeau lumină cînd dimineață se ivea, Ascunși în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Adîncul de furtună bîntuit 260 Și blestemat-a cu mînie glasul care îl lua în rîs cu-acea speranța mincinoasă. Apoi ea se reîntoarce, iute că mălura pe mugurele ce-ncolțește, Urlînd în toate-accentele durerii să-i stăvilească furia, Călcînd colinele-n picioare, înaintînd anevoios ori înotînd, zburînd cu furie, căzînd, Sau bubuind că un Cutremur de Pămînt într-ai pămîntului rărunchi, 265 Ori că un nour dedesubt, si ca o flacără-n înalturi vîlvîind, Umblînd în desfătare peste dealuri sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
patru vînturi! Sculați, numaidecît Veniți!" Înfășurîndu-se ca niște pergamante ale Enormului volum al Cerului și al Pămîntului, 15 Cu bubuit și groaznice zguduituri, încoace și încolo legănîndu-se, Sînt zguduite cerurile și-i strămutat din locul său Pămîntul, Si temeliile Eternelor coline dezvăluite sînt: Sînt clătinate tronurile Regilor, pierdutu-și-au vesminte și coroane, Și cei săraci dau lovituri de moarte-obiditorilor, ei se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
agățară, ea îi îmbrățișa și plînse-asupra lor. 510 "Tu, Băiețaș, esti Tharmas, și tu, strălucitoare Față, Enion. Cum sînteți voi acestfel re-nnoiți și-aduși acuma în Grădinile lui Vala?" Scăldată-n lacrimi îi îmbrățișa, pînă ce soarele a coborît colinele de la apus, Și-atuncea ea intrắ în luminoasa-i casă, călăuzindu-și pruncii aprigi. Și cînd se lasă noaptea, turmele-n jurul casei se culcară sub copaci. 515 Ea pruncii îi culcắ pe paturi pe care le văzu în casa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în luminoasă Miazăzi, și Omul cel Regenerat Se așeza cu bucurie la oaspăt, și vinul Veșniciei Era adus aici de-ale lui Lúvah flăcări toată ziua și Noaptea toată. 590 Și cînd peste îndepărtatele coline începu Dimineață să mijească, Vîrtej de vînt se înalță în Centru, si in vîrtej un țipat, Și-n țipat un ciocnet de oase și-n ciocnetul de oase Un geamăt de durere, și din îndureratul geamăt scăldată-n lacrimi Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-acestea dulcile-ncîntări ale jocului iubirii: 770 Lacrimi ale strugurelui, nădușeala cea de moarte a Ciorchinelui, ultimul suspin Al celui tînăr blînd ce-ascúltă a' lui Lúvah ispititoare cînturi. Întunecatu-s-a Omul cel Veșnic întristat și-o mantie de iarnă-acoperi Colinele. El spuse, "O Tharmas, înalță-te! și O Urthona!" Atunci nălțatu-s-au Tharmas și Urthona de la ospățul cel de Aur, sătui 775 De Rîs și Bucurie: Urthona, de la căderea-i șchiopătînd, se sprijini de Tharmas, Ciocanu-n mîna-i dreapta. Tharmas își ținea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de infinituri "secunde". 79 (ÎI, 179) Sala de Aur a lui Urizen: Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a V-a, p. 183: "Pe necuprins tărîmul miazănopții,/ Satan stătu-n cetatea lui de scaun,/ Ce se-nălța pe o colina mîndră/ Și de departe strălucea în zare,/ Asemeni unui munte peste munte,/ Cu mii de piramide și de turnuri/ Cioplite-n mine mari de diamant/ Și-n stînci de aur; al lui Lucifer/ Palat [...] Muntele Soborului". 80 (ÎI, 187) Vestul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
O execuție“ răspunde Egberto. Briano și Aroldo se duc la capelă să se roage în timp ce Mină Îl implora din nou pe Dumnezeu să o ierte. Act IV Câțiva ani mai târziu în Scoția. Pe malurile Lacului Loch Lomond, împrejmuit de coline împădurite se află o căsuță. Se aud ciobani cântând în timp ce coboară de pe înălțimi. Aroldo și Briano se plimbă în jurul căsuței. Clopotele bisericii dintr-un sat vecin sună și cei doi oameni îngenunchează și se roaga, după care intră în căsuța
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vom numi în continuare R.D.R29, pentru a nu-l confunda și noi cu Robin Dan Bleier, deși poate că, totuși, cei doi nu sunt decât unul!) putea fi întâlnit în sanatoriul pentru boli de plămâni NOVA CAELI 30 de pe colinele Lufthils. Aerul rece de acolo a reușit să vindece numeroși bolnavi de tuberculoză conform cu tratamentele vechi și niciodată caduce de pe vremea Muntelui Vrăjit sau a pensiunii La Prometeul Modern, unde a petrecut mai multă vreme și tânărul Rudolph, Al Nouăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a folosit o altă metodă. Așa că, a tras concluzia venerabilul domn, cel atât de omagiat pentru că ar fi oprit încălzirea globală n-a acționat decât în scop personal! Iar sosirea sa la sanatoriul pentru boli de plămâni NOVA CAELI de pe colinele Lufthils, devenit celebru datorită lui Thomas Mann și unde, La Prometeul Modern, a petrecut mai multă vreme și tânărul Rudolph, Al Nouăzeci și șaptelea, sosirea tocmai acolo a lui R.D.R. nu putea fi întâmplătoare. Și cum iarna aceea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
sosirea tocmai acolo a lui R.D.R. nu putea fi întâmplătoare. Și cum iarna aceea s-a dovedit cea mai friguroasă din ultimul secol, venerabilul notar Dr. Alfred Wurm a tras concluzia absolut logică și înțeleaptă că individul extrăgea și de pe colinele Lufthils aur. "Un om care stă pe terasă doar în cămașă pe un asemenea frig este evident că devine suspect" a spus venerabilul și competentul domn. Așa că a fost chemată poliția spre a ancheta cât aur a subtilizat R.D.R., unde
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
libertate În cetate. Jetul de apă din lac (emblema nouă a orașului) urcă În șuier spre cer, autoturismele fudule trec ca fulgerul pe lângă tine, ceasul făcut din flori merge În neștiință Înainte... Deodată, din turnul clopotniței Catedralei Sf. Petru, de pe colina de peste râu, se aude chemare de clopot. Ieși din pasivitate și amorțeală și Îți Îndrepți pașii spre acolo. Cu sufletul golit și cu speranța că acolo vei găsi pe cineva... 13.7. Momente ale trecerii și petrecerii Dimineața devreme, prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
apare în 1974. După ce publică versuri cu tematică diversă în reviste și în antologii literare, A. reînvie pastelul, despre care, recomandând volumul Zăpezile fierbinți (1976), criticul Eugen Simion scrie că ar fi „forma în care sensibilitatea lui de om al colinelor, discret și melancolic, se exprimă mai bine”. Același timbru, aceeași tonalitate elegiacă se întâlnesc în Copac solitar (1981), unde reflexivitatea însoțește reveriile, iar simbolistica tinde să dea un înțeles mai adânc imaginației plastice. Când și când autorul intră și în
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
apoi președinte al statului din 1957, p...rea surd atît la nemulțumirea popular..., cît și la Îndemnurile hrușcioviene. M...șurile de destalinizare pe care le inițiase se dovediser... tardive și limitate: demolarea, În 1961, a mausoleului construit În Praga pe colina Zizkov, unde erau depuse r...m...sitele p...mîntești ale lui Gottwald, predecesorul s...u, fidel discipol al lui Stalin; eliminarea, În 1963, a cîtorva conduc...tori staliniști, printre care Bacilek, prim-secretarul Partidului Comunist slovac, Înlocuit cu Dubček etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Înseamnă că miturile cosmogonice și cele etiologice sunt frecvent contopite În aceeași familie. Pornind de la diferite sinteze, putem prezenta câteva variante ale unor mituri cosmogonice egiptene, indiene, siberiene și africane: Asemenea atâtor alte tradiții, cosmogonia egipteană Începe cu apariția unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc dintâi” deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței. La Heliopolis, locul numit „Colina de nisip”, care făcea parte din templul soarelui, era identificat cu „Colina Primordială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
siberiene și africane: Asemenea atâtor alte tradiții, cosmogonia egipteană Începe cu apariția unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc dintâi” deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței. La Heliopolis, locul numit „Colina de nisip”, care făcea parte din templul soarelui, era identificat cu „Colina Primordială”. ș...ț Alte versiuni vorbesc despre Oul primordial, care conține „Pasărea luminii”, sau despre Lotusul originar, purtând soarele-copil sau, În fine, despre Șarpele primitiv. ș...ț Etapele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc dintâi” deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței. La Heliopolis, locul numit „Colina de nisip”, care făcea parte din templul soarelui, era identificat cu „Colina Primordială”. ș...ț Alte versiuni vorbesc despre Oul primordial, care conține „Pasărea luminii”, sau despre Lotusul originar, purtând soarele-copil sau, În fine, despre Șarpele primitiv. ș...ț Etapele creației - cosmogonie, teogonie, creația ființelor vii - sunt diferit prezentate. După teologia solară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău, Câmpulung Moldovenesc). Aceste sate medievale de moșneni și răzeși sunt cele care au trecut de la faza locurească la cea "umblătoare pe bătrâni", cu origini vechi, păstrate de tradiție. La temelia tuturor satelor românești stă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
timpuriu pe teritoriul orașului București, în "Materiale de istorie și muzeografie", 3, București, 1965; Istoria Românilor, vol. III, p. 145. 3. S. Ferche-Dolinescu, Raport asupra săpăturilor de la Dulceanca, jud. Teleorman, în MCA, 9, 1972, p. 132-234; P. Poghirc, Satul din colinele Tutovei, București, 1972; Istoria Românilor, vol. III, p. 149-150. 4. I. Popovici, Așezarea feudală de la Străulești-București. Cimitirul II, în "Studii și cercetări de antropologie", I, 1966, p. 17-26; D. Gh. Teodor, E. Neamțu, V. Spinei, Cercetări arheologice la Lunca-Dorohoi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolul al XIV-lea, apoi valea Sucevei, zona Rădăuților-partea de vest și nord-vest a Moldovei, în schimb, estul și sud-estul (Basarabia, Bugeacul) erau mai puțin locuite. Alte zone populate la est de Carpați erau, în secolele XIII-XIV, Podișul Central Moldovenesc, colinele Tutovei, ținutul Bârladului, iar între Prut și Nistru, zona de la est de Lăpușna, din apropierea Nistrului, împrejurimile Orheiului. Să precizăm că în preajma acestuia (Orheiul) se afla un centru militar, administrativ și politic al Hoardei de Aur. Situația demografică în împrejurimile Cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]