3,570 matches
-
de poezie neerlandeză, olandeză și flamandă, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Ion Caraion, Aurel Covaci și Petre Solomon). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 218-228; Perpessicius, Opere, VIII, 267-271, IX, 24-26, X, 297-302, XI, 25-28; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 102-116; Georgescu, Încercări, I, 20-39, II, 247-257; Petroveanu, Pagini, 108-126; Ștefan Bănulescu, Ilie Purcaru, Colocvii. Artistul și epoca, București, 1964, 167-180; Călinescu, Aspecte, 213-230; Simion, Orientări, 84-90; Ardeleanu, Însemnări, 112-118; Negoițescu, Scriitori, 422-426; Zaciu, Masca, 380-387; Streinu
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
și Petre Solomon). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 218-228; Perpessicius, Opere, VIII, 267-271, IX, 24-26, X, 297-302, XI, 25-28; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 102-116; Georgescu, Încercări, I, 20-39, II, 247-257; Petroveanu, Pagini, 108-126; Ștefan Bănulescu, Ilie Purcaru, Colocvii. Artistul și epoca, București, 1964, 167-180; Călinescu, Aspecte, 213-230; Simion, Orientări, 84-90; Ardeleanu, Însemnări, 112-118; Negoițescu, Scriitori, 422-426; Zaciu, Masca, 380-387; Streinu, Pagini, II, 105-112, III, 434-441, IV, 72-74; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 313-350; Piru, Panorama, 76-88; Martin, Poeți
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
la subiectul nostru în ultima sa etapă. Violența mimetică este lupta veșnică a tuturor împotriva tuturor; din fericire a existat o excepție, una singură, sacrificiul lui Iisus; alegeți perspectiva Sfintei Scripturi. S-au înscris cinci din cinci prin mișcare, gură-ureche, colocvii, articole, simpozioane: difuzare garantată. Religia în general e alienantă și nedemocratică; din fericire, noi avem una specială, religia ieșirii din religie, care conduce drept la democrație; adresați-vă Occidentului laic și creștin. Idem. Public specializat mulțumit. Nu e o rețetă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
producătorului de tipărituri de instrumentele materiale ale producției, în sfera jurnalistică, coincide cu separația hazlie dintre teorie și practică, în sfera politică. Chiar dacă nu este vremea utopiei, ici și colo se mai redactează "proiecte de societăți", care fac subiectul unor colocvii, cărți, broșuri pe care nu le citește nimeni, și există încă aparate electorale, denumite din inerție partide, care nu mai au decît săptămînale de mic tiraj și buletine interne pentru aleșii indiferenți (dar cît de atenți la micul ecran). Arca
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bruiază trăsăturile logice ale mesajului. Nu se prezintă la aparat o înlănțuire de principii și de teme, nu se povestesc istorii. Indexarea discursului general peste perspectivele intimității. Obișnuințele telefonice și facilitățile de transport (avion și mașină) înlesnesc organizarea întîlnirilor internaționale (colocvii, congrese), dar oferă o solidaritate mai puțin organică. Ele deplasează relațiile politice în afara elementului de generalitate. Telefonul, ca și faxul astăzi, care oralizează scrisul, particularizeză în aceeași măsură în care înglobează. El lărgește sfera de relații individuale, dar le privatizează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de France, Paris, 1999, pp.17-18. 16 Critique de la raison politique ou l'inconscient religieux, Paris, Gallimard, 1981. 17 Paul Veyne, Comment on écrit l'histoire, p. 319, Le Seuil, Paris, 1971. 18 Antoine Berman, Traduction, communication, entropie, comunicare la colocviul "Mémoires du futur", sub coordonarea lui Bernard Stiegler (Paris, 1987). 19 Stiegler, "Les temps de la lecture", Signes du présent, Rabat, 1988, și Mémoires gauches, "La Revue philosophique", iunie 1990. 20 Paul Valéry, La Politique de l'esprit, Variété, "Bibliothèque de la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Gallimard, 1985, p. 160. 28 L. Goppelt, Les Origines de l'Église, Paris, Payot, 1961. 29 Postfață la Livre et société dans la France du XVIIIesiècle, în două volume îngrijite de François Furet, Paris, Mouton, 1965. 30 Livre et Révolution, Colocviul Institutului de Istorie Modernă și Contemporană" Mélanges de la Bibliothèque de la Sorbonne, 1987. 31 Daniel Mornet, Les Origines intellectuelles de la Révolution française (1715-1787), Paris, Armand Collin, 1933, p. 3. 32 Alphonse Dupront, op, cit., p. 232. 33 Într-o foarte recentă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
preseminarul, seminarul, discuția În masă, dezbaterea de tipul „mesei-rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția dirijată (prin tematica enunțată), dezbaterea bazată pe Întrebări recoltate În prealabil, discuția liberă, colocviul, metoda focus-grup, metoda acvariului, metoda mozaicului, sinectica ș.a.; c) metode de instruire prin problematizare (Învățarea prin rezolvare de situații-problemă). 2. Metode de comunicare scrisă (bazate pe limbajul scris sau cuvântul tipărit): instruirea prin lectură sau Învățarea după textul tipărit (munca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și el o versiune a acestei sensibilități filosofice inedite. în acești două sute de ani, în aceeași tendință se înscriu și alți folosofi: e cazul tânărului Marsilio Ficino, autor în 1457 al unei lucrări Despre plăcere, sau Eramus, care semnează un Colocviu intitulat Epicurianul î1533), dar și Montaigne, mai aproape de un epicurism creștin decât de un creștinism epicurian, desigur, el singur fiind însă și creștin și epicurian... Informațiile privitoare la Marsilio Ficino sunt uimitoare. Pentru că istoriografia oficială insistă, evident, asupra platonismului său
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
binele suveran, trăiești ca un creștin... Luther îl consideră epicurian? Nicio problemă, Erasmus revendică acest epitet sus și tare, iar apoi depășește locul comun al discipolului lui Epicur asimilabil cu purcelul pentru a reabilita o figură filosofică defăimată pe nedrept. Colocviile propun niște dialoguri după modelul socratic. Aceste exerciții servesc mai întâi la învățarea limbii latine după o metodă pedagogică revoluționară stabilind o relație plăcută și statornică între magistru și discipol. Uneori textul este pus în scenă pe principiul reprezentării teatrale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
între magistru și discipol. Uneori textul este pus în scenă pe principiul reprezentării teatrale. Această formă filosofică dispune de mai multe intrări. în afară de transmiterea latinei și a tehnicilor de retorică activate la oral după reprezentații între profesor și elevii săi, colocviul permite și o edificare spirituală. Pe subiectele cele mai diverse - modul de trai preferat, viața conjugală, demnitatea femeilor, caracterul nedrept al tuturor războaielor, minciuna, educația copiilor, alchimia, etc. - Erasmus transmite o etică, o morală, o înțelepciune, o filosofie. Evident, chestiunea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu înseamnă a iubi. Adevărata plăcere constă în viața comună trăită sub semnul unui partaj armonios al acelorași valori. în virtutea acestei idei, cu cât scade dragostea senzuală, cu atât crește iubirea adevărată... 5. O horticultură transcendentală. Erasmus consacră un alt colocviu imaginării posibilităților unui creștinism epicurian. Fără a o spune în acești termeni, fără a milita pentru conciliere sinceră și deschisă a celor două lumi, dar realizând totuși o îmbinare de cea mai bună factură între filosofia Grădinii și idealul Evangheliilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pagini elegante, subtile, plăcerile trupești și plăcerile spirituale nu apar niciodată separate, ci se condiționează întotdeauna unele pe altele - ca și cum separarea sufletului și a trupului ar ține de o ficțiune. Filosofului din Rotterdam îi plac banchetele, principiul acestui gen. în Colocviile sale apar nu mai puțin de șase: un Banchet profan, în care se compară meritele vinului alb și al celui roșu, ale cărnii de vită și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii de iepure, de gâscă, de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Comentariul Banchetului lui Platon, politic și intelectual corecte, pot fi citite în ediția de la Belles-Lettres în traducerea lui Raymond Marcel. în ce-l privește pe Erasmus, a se citi excelenta biografie a lui LĂon E. Halkin, Erasmus printre noi, Fayard. Colocviile au fost tipărite la Imprimeria națională în două volume. A se citi, la Encre Marine, Epicurianul și alte banchete, 2004. Epicurianul se află în vol. II, în traducerea lui Etienne Wolff. Cât despre Elogiul nebuniei, vezi trad. Claude Barousse, Babel
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
critc la adresa creștinismului, desigur dar libertin? Cu siguranță nu în sensul în care se vorbește de libertinaj erudit în secolul următor. A se vedea de asemenea articolele „Epicurism” și „Lorenzo Valla” din excelentul Dicționar al ediției operelor majore - printre care Colocvii, Elogiul, Adagiile, corespondența, texte asupra artei, religiei, păcii, educației etc. - ale lui Erasmus în colecția Bouquins, la Robert Laffont. în sfârșit, a se vedea R. Boullor, Erasmus și Epicur, Scrinium Erasmianum, tom. II, pp 224-225. Despre Grădină, Alexandre Vanautgaerden, O
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Paris, 5-10 aprilie 1968, Les Belles Lettres, 1969: despre clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști î!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o mulțime de compilatori, o mână de cercetători care au găsit ceva... Lucrare evident învechită, dar utilă pentru indicațiile și pistele pe care le oferă. * ** Alături de Magistru, împotriva și în ciuda
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Despre bunăstare, Democrit, Cartea omului de curte, Castigliane Cartea a patra, Rabelais, Catehismul sau adevărata instituție creștină, Ochino, Către creștinii din Anvers, Luther, Căsătoria unică, Tertulian, Cealaltă lume, Cyrano de Bergerac, Cetatea lui Dumnezeu, Sfântul Augustin, Codul, Iustinian, Codul, Teodosie, Colocvii, Erasmus, Comentatorul Banchetului de Platon, Ficino, Comentariu despre psalmi, Sfântul Augustin, Contra ereziilor, Sfântul Irineu, Contra sectei fantastice și furioase a libertinilor care-și zic spirituali, Calvin, Cugetări, Pascal, Cugetări pentru mine însumi, Marc Aureliu, Dialog asupra liberului arbitru, Valla
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și mai nefericiți decât noi; și, prin urmare, poate și mai buni. Asta o spun ca răspuns la o aluzie (Paese sera, 21.06.1974) a lui Tullio De Mauro 1, care, după ce a uitat să mă invite la un colocviu de lingvistică la Bressanone, îmi reproșează că nu am fost prezent: acolo, spune el, aș fi văzut câteva zeci de tineri care mi-ar fi contrazis tezele. Ca și cum ar spune că, de vreme ce câteva zeci de tineri folosesc termenul euristică, asta
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
despre aculturarea violentă, represivă, înspăimântătoare operată de centrii puterii și despre dispariția implicită a vechilor culturi specifice și reale (și a valorilor lor) fusese deja afirmat și mai ales (lucru pe deplin liniștitor) chiar și „denumit”? Au organizat, oare, sociologii colocvii internaționale pe aceste probleme? Așa îmi răspunde cu amabilitate Ferrarotti (Paese sera, 15 iulie 1974), ca să mă reducă, la rândul său, la tăcere și la inexistență. Dar tocmai numele ce par exhaustive la Ferrarotti, tocmai numele (melting pot!) și locurile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
umbra noastră”), Oana Orlea - Mariana Marin („Ia-ți boarfele și mișcă!”), Nicolae Prelipceanu - Corneliu Coposu, Cornel Nistorescu - Claudiu Iordache și Ion Vianu - Lidia Vianu (În mijlocul Europei). Sub genericul Est? Vest? Europa - continent al culturii, A. publică intervențiile câtorva participanți la colocviile de la Blois (noiembrie 1989), precum și la simpozionul de la Atena cu tema Țările Europei de Est: probleme și perspective; sunt reținute numele lui Claudio Magris, Lawrence Durrel, Mircea Dinescu (În căutarea timpului pierdut), Silviu Angelescu (Un nou model european), Maciej Ilowiecki
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea cetății „cu faguri de neon,/ Și clinchet flăcărat în piepturi de beton”. Aici teza ar fi elementară dacă execuția versificatorie nu ar fi prolixă și obscură - paradoxal, defectul devenind în
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de papagal”. A fost unul dintre primii cronicari cinematografici cu rubrică permanentă, ținută în revista „Cinema”, și a înființat în 1932 revista „Ecranul”. Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a dat numeroase transpuneri din literaturile
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
în spațiul scrisului românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație este secondată de neastâmpărul gânditorului fascinat de nevoia de frumusețe ca nestare, de contradicția creatoare, de mișcarea ideilor mai degrabă decât de valabilitatea lor
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Universității București” (1970-1971). O variantă a tezei de doctorat va apărea în 1973, sub titlul Balzac, în publicația „L’Année balzacienne”, fiind reluată în 1974 în limba română. Din 1970, ca membră a Grupului de Studii Romantice (Franța), participă la colocvii și sesiuni științifice internaționale, remarcându-se mai ales în domeniul studiilor balzaciene. În 1970 devine conferențiar prin concurs, iar în 1977 profesor titular, fiind numită șef al Catedrei de limba și literatura franceză, pe care o va conduce până în decembrie
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
veac, București, 1967, 102-106; Al. A. Philippide, „Poezii”, ADV, 1936, 16; Călinescu, Ist. lit. (1941), 623-624, Ist. lit. (1982), 702; Miron Radu Paraschivescu, Album contemporan: Emil Isac, TIL, 1942, 1911; Victor Felea, Emil Isac, ST, 1955, 4; A.E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 99-102; Aurel Rău, Emil Isac, ST, 1959, 3; Eugen Sperantia, Amintiri din lumea literară, București, 1967, 179-187; Zaciu, Masca, 294-334; Baconsky, Marginalii, 296-312; Ciopraga, Lit. rom., 433-437; Micu, Început, 470-473; Brădățeanu, Istoria, II, 61-62; Ion Brad, Emil
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]