KorAP: Find »[drukola/base=colonial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...104 >

2,591 matches

Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

merg mult mai departe. Născute În urma colonizărilor, Antilele ă Martinica și Guadelupa ă au fost de la bun Început marcate din punct de vedere istoric de fenomene de diseminare demografică. O prezență amerindiană diminuată progresiv de autoritățile franceze pentru nevoile instalării coloniale, urmată de deportarea pe aceste insule a unor sclavi negri din Africa, cărora li s-au alăturat, după 1848, dată care a marcat abolirea sclaviei, hinduși recrutați pe baza unor contracte care nu s-au respectat niciodată și, În sfârșit

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
bunuri imobile și bunuri mobile, imobile prin natură și prin destinație etc. Însă principiul modern al Înglobării apare cel mai explicit În situațiile de comparație sau de confruntare. Exemplul reprezentării cutumei după modelul inversat al legii moderne, În condițiile dreptului colonial din Africa, este elocvent În acest sens (Le Roy, 1999, p. 191): Această structură tipologică nu pretinde a fi exhaustivă, ci ilustrează un mod de prezentare ce are aplicații cotidiene În cultura noastră actuală, precum și În modul de abordare a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
un grup (Inuit, Bantu = oamenii) poate fi diferit de acela, peiorativ, prin care Îl desemnează vecinii. Pentru un tonkinez, cuvântul moi, folosit pentru a desemna membrii unor minorități din Vietnam, semnifică „sălbaticul”. Anumite etnii sunt grupări formate pentru nevoile administrației coloniale (populația Bété din Coasta de Fildeș). Altele și-au reconstituit unitatea după cuceriri, migrări, federalizări sau alianțe. De asemenea, un teritoriu poate fi Împărțit de mai multe etnii (cazul deja generalizat al orașelor africane), la fel cum o etnie poate

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
din părinți care provin și unul, și celălalt din grupuri relativ omogene, vor avea tendința să constituie ei Înșiși un grup relativ omogen și să se stabilizeze la rangul ce le va fi atribuit În cadrul acelei societăți. În societățile (neo)coloniale, metisajul nu a dus niciodată la o fuziune idilică a membrilor componenți. Regula generală este segregarea, astfel că metișii constituie adesea o clasă aparte, un criteriu extern sau altul (de obicei, culoarea pielii) servind drept bază pentru o ierarhizare În conformitate cu

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
o dată cu sedentarizarea care a intervenit În neolitic (agricultura și creșterea animalelor, iar mai târziu Începuturile marilor imperii), amestecurile au devenit mai limitate pentru o lungă perioadă de timp, respectiv până În epoca Renașterii. O dată cu marile descoperiri geografice care au inaugurat era colonială, amestecurile de populații s-au Înmulțit din nou. Însăși noțiunea de „metisaj” s-a născut din situația colonială În care păstrarea privilegiilor unora era presupusă a fi consecința unor diferențe prezentate ca „obiective”. Într-o societate diversificată În care trăsăturile

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
au devenit mai limitate pentru o lungă perioadă de timp, respectiv până În epoca Renașterii. O dată cu marile descoperiri geografice care au inaugurat era colonială, amestecurile de populații s-au Înmulțit din nou. Însăși noțiunea de „metisaj” s-a născut din situația colonială În care păstrarea privilegiilor unora era presupusă a fi consecința unor diferențe prezentate ca „obiective”. Într-o societate diversificată În care trăsăturile exterioare se traduc prin poziții ierarhice, o astfel de configurație perturbă ordinea socială. Prin urmare, nu poate fi

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
mai este vorba despre Încrucișare, ci despre coexistență, despre traiul Împreună. Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În epoca imperiilor coloniale (sau, În cadrul unei societăți imperialiste, pe vremea stratificărilor considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea a sălbaticilor, la cea mai perfecționată, cea a civilizaților din clasa dominantă. Ceea ce numim cultura unei societăți date, la un moment

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
ă au decăzut Încet și ireversibil, pe măsură ce se generaliza forma statală națională (Emerson, 1960). Apariția În Europa a statului-națiune constituie o etapă decisivă, din motive atât conceptuale, cât și istorice. Într-adevăr, aceste state s-au aflat În fruntea imperiilor coloniale din secolul al XIX-lea, și tot eleau fost vârful de lance al mondializării moderne. O națiune cu o cultură foarte veche și foarte omogenă cum este Japonia nu a devenit stat-națiune decât prin reacție și adaptare la procesul politic

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
era Într-un fel atât pretext, cât și scop pentru o voință politică modernă de putere fără limite. Acest obiectiv imperial nu fusese epuizat prin rasism (Delannoi, 1999). Distincția dintre moștenire și inovație este și mai neclară după decolonizare. Frontierele coloniale sunt frontiere politice, artificiale În termeni etnici și culturali. Desigur, dar simpla referire la etnie și la cultură, departe de a sparge vechile tipare, nu face decât să provoace războaie civile... Politică sau cultură, tradiție sau inovație nu pot fi

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Fiecare civilizație”, spune el, „formează un model de sensibilitate” ă, punând În același timp o Întrebare reluată ulterior de Césaire (ibidem, p. 43): „Dacă este puternică, barbaria este oare mai puțin barbară?”. La rândul lor, suprarealiștii iau poziție Împotriva Expoziției coloniale de la Vincennes din 1931, denunță rasismul și opresiunea impusă popoarelor aflate sub tutelă și Își exprimă solidaritatea cu aceste popoare manifestând În stradă și distribuind fluturași. Această poziție era deja anunțată de Scrisoarea deschisă către Paul Claudel, ambasador al Franței

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
elementele comune. Pentru Început, cu toții sunt de acord că negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene În Africa, mergând chiar până la a pretinde că Începutul istoriei africane coincide cu procesul colonial. Această concepție se bazează de altfel pe logica temporală a lui Înainte și după: Înainte de sosirea europenilor, sălbăticie; după, civilizație. Se instituie astfel arhetipuri care servesc clasificării (Lucrèce, 1971): ă negrii nu au istorie; ă Africa nu are nici civilizație

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
moral. Au În comun rațiunea și Împărtășesc aceeași vocație a libertății, oricât ar fi de diferite sistemele lor de valori și realizările lor practice. Celălalt este un alt eu. Nu este Însă ușor să recunoști deplina umanitate a Celuilalt. Istoria colonială a arătat că universalismul poate fi pervertit, lăsând loc unei logici asimilaționiste care, sub pretextul egalității, neagă identitatea celuilalt. Trebuie să evităm atât capcana diferențialismului, cât și pe cea a universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
de Lapouge) sau ale istoriei universale (Gobineau) bazate pe ideea de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Înainte chiar de primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
și separatist, de la Marcus Garvey la Louis Farrakhan (Taguieff, 1995, pp. 185-198; Kepel, 1994, pp. 38, 55 și 87). Am putea spune același lucru, mutatis mutandis, despre naționalismul hindus, născut la sfârșitul secolului al XIX-lea ca reacție Împotriva imperialismului colonial britanic și a comportamentului dominator al colonizatorilor bazat pe convingerea că ar exista o superioritate absolută a așa-zisei „rase anglo-saxone”. Integrând mitul arian Într-un corp de doctrină, naționaliștii hinduși au procedat și ei la o răsturnare ideologică: s-

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Platon și Aristotel justificau acest mod de exploatare În scrierile lor; În secolul al XIX-lea, descrierile lui Wallon sau ale lui Marx reflectă rolul pe care aceștia i-l atribuie În interpretările lor cu privire la societățile contemporane. Primul explică sclavagismul colonial pornind de la Antichitate și se Înscrie În curentul umanist care dorește abolirea sclaviei În coloniile franceze. Al doilea vede În acest fenomen una dintre primele manifestări ale societăților Împărțite În clase. Cu toate acestea, până prin anii ’70 ai secolului XX

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
se bazau uneori pe considerente economice, politice și juridice. În acest context, două perioade au atras În mod deosebit atenția specialiștilor, În special fiindcă se Încerca explicarea uneia prin cealaltă: pe de o parte, lumea greco-romană; pe dealtă parte, lumea colonială inaugurată de marile descoperiri geografice. În Lumea Nouă, sclavia s-a extins la scară foarte mare, În special În Statele Unite și În Brazilia. Dacă pentru studierea cazului american dispunem de un mare număr de documente, distrugerea majorității arhivelor braziliene În

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
cu privire la suveranitatea provinciei Québec (Woehrling, 1999). Mondializare și suveranitate teritorială Legitimitatea proiectelor separatiste face obiectul unor dezbateri aprinse și este greu de justificat În planul principiilor. Așa cum sublinia Habermas, „secesiunea este, desigur, adesea justificată din motive istorice, după o cucerire colonială sau atunci când primii locuitori ai unei țări au fost integrați Într-un stat fără a li se cere părerea. Însă, ca regulă generală, exigența de «independență națională» nu este legitimată decât prin reprimarea minorităților pe care guvernarea centrală le privează

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
să participe la desemnarea delegaților pentru congres. Acesta alege un comitet de acțiune de douăzeci și trei de membri, care este responsabil cu punerea În aplicare a deciziilor adoptate. S-au organizat apoi și câteva organisme bancare: mai Întâi Banca colonială evreiască (1899), apoi Fondul național evreiesc (1901), Însărcinat cu achiziționarea de teritorii pentru coloniști. De la Congresul de la Basel la Declarația Balfour (1917) În ciuda alegerii privilegiate a Pământului lui Israel ca viitor teritoriu al națiunii evreiești, În fața reticențelor și tărăgănărilor sultanului

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
În final acuzat, pentru acțiunile sale „hebertiste”1, că este de partea străinilor. Primirea oferită străinului variază În funcție de deschiderea sau Închiderea comunității cetățenilor: deschidere prin extindere În Imperiul Roman, Închidere În țările și perioadele totalitare. Ierarhia dezavantaja „indigenul” În cadrul statutului colonial: acesta era francez, dar nu și cetățean. Colonialismul, ca și ocuparea de către o putere exterioară, mă face „străin În propria mea țară”. Nu pot exista cetățeni de mâna a doua: În Algeria, colegiul electoral unic a fost acordat de legislatorul

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
identificare etnică, el are acum și o semnificație peiorativă, mai mult politică și ideologică decât culturală, prin faptul că acoperă, pe fondul participării inegale la putere, sentimente de ură, ostilitate și rivalități de grup nocive pentru construcția națională. În epoca colonială, era de asemenea stigmatizat ca obstacol În calea unității teritoriale, Însă, conform principiului „dezbină și stăpânește”, dominatorii se foloseau de el În propriul lor interes. ν În funcție de scopuri și procese, distingem: 1) un tribalism original particularist ce corespunde conștiinței și

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
răsturnări iminente a echilibrului demografic. O lungă istorie Xenofobia se manifestă În general În contextul contactelor interculturale. În lumea occidentală, atitudinile antisemite extrem de vechi par să fi favorizat apariția sa. Vom distinge, din punct de vedere istoric, manifestările În context colonial de cele În context metropolitan. Începând cu secolul al XV-lea, scopurile economice ale colonialismului au cerut adoptarea de politici uneori de cooperare, alteori de dominație cu partenerii, care au fost, succesiv, indigenii, sclavii importați și, În final, o populație

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

Trebuie să admitem de asemenea că la sfarșitul secolului al XIX-lea, statul polonez a dispărut complet și brusc de pe harta lumii. Dacă considerăm că Commonwealthul polono-lituanian dinainte de partaj a fost un gigant multinațional care a avut trăsăturile unui stat colonial, problemele poloneze pot părea asemănătoare în multe aspecte dificultăților experimentate de cea mai mare parte a țărilor coloniale după căderea imperiilor dominate. Întotdeauna este greu să accepți realitatea existenței unei țări sub noua formă a unui stat cu dimensiuni reduse

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
brusc de pe harta lumii. Dacă considerăm că Commonwealthul polono-lituanian dinainte de partaj a fost un gigant multinațional care a avut trăsăturile unui stat colonial, problemele poloneze pot părea asemănătoare în multe aspecte dificultăților experimentate de cea mai mare parte a țărilor coloniale după căderea imperiilor dominate. Întotdeauna este greu să accepți realitatea existenței unei țări sub noua formă a unui stat cu dimensiuni reduse și mult mai puțin puternic. Exemplele imperiilor francez, britanic sau rus/sovietic sunt emblematice în această privință. Totuși

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Mai ales în materie de emergență și considerare a miturilor. Majoritatea opoziției, care obținuse, spre sfârșitul anilor 1970, un control considerabil, dacă nu chiar dominația conștiinței populare, considera guvernul comunist din Polonia o anomalie și ca un fel de ocupație colonială a unei țări care ar fi fost în alte condiții bogată și puternică. Conform acestei interpretari, țara, odată eliberată, chiar dacă cea mai mare parte a liderilor opoziției nu se așteptau la aceasta atât de curând, va recuceri spontan statutul politic

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]