5,219 matches
-
pe scurt macrostare - definită de parametrii termodinamici, este compatibilă cu un număr foarte mare de stări microscopice - denumite pe scurt microstări - definite de valorile individuale ale parametrilor particulelor microscopice, Întrucât unei valori medii Îi poate corespunde un mare număr de combinări de valori individuale. Boltzmann postulează că numărul de microstări compatibile cu o macrostare dată, număr denumit pondere statistică sau probabilitate termodinamică de stare w, este măsura probabilității de realizare a macrostării. Probabilitatea termodinamică de stare este cu atât mai mare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
plantele, aerul și alte suplimente materiale. Alimentele sunt digerate pentru a se extrage din ele elemente nutritive vitale pe care corpul le transformă apoi În energie. Energia din aer este absorbită prin plămâni și poate fi amplificată prin respirație. Prin combinarea energiei aerului din plămâni cu energia pământului din sistemul digestiv, se formează așa-numita “Adevărata Energie Umană”, forța fundamentală a vieții materiale. Energia umană se concentrează la nivelul pieptului și este strâns asociată cu circulația sangvină, cu inima și cu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adevărat război biologic. Abuzul asupra științei continuă iar În laboratoare dotate cu tehnologii de ultimă oră, geneticieni de renume au reușit deja descoperirea a noi modalități de creștere a factorului mortalității antraxului sau variolei prin modificarea structurii lor genetice. Prin combinarea cu succes a unor gene, savanții pot crea un virus care poate declanșa concomitent două sau mai multe boli În momentul infestării. La Începutul anilor ’90, armata rusă dezvoltase deja Proiectul Chimera, reușind combinarea variolei cu ebola Întrun singur super-virus
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prin modificarea structurii lor genetice. Prin combinarea cu succes a unor gene, savanții pot crea un virus care poate declanșa concomitent două sau mai multe boli În momentul infestării. La Începutul anilor ’90, armata rusă dezvoltase deja Proiectul Chimera, reușind combinarea variolei cu ebola Întrun singur super-virus. O altă direcție macabră a dezvoltării virusurilor himere este cea dată de crearea unui virus care În combinație cu antidotul său să creeze o altă formă de virus, ducând În final la moartea oricărui
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
caracter etc. Practic, orice obiect sau fenomen este un sistem ce include o structură, adică un mod de dispunere a elementelor care Îl compun. Supradotarea intelectuală desemnează un nivel intelectual semnificativ mai mare decât cel mediu al populației. Talentul o combinare specifică a aptitudinilor care asigura posibilitatea realizării creatoare și originale a unei activități. Taxonomia - este un concept provenit din psihologia Învățării și este o generalizare a conceptului de sistem de clasificare, impune condiții noi, pretențioase, În sensul că este necesar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Contrar opiniilor,clasice aceste "peripeții" controlate, reprezintă adesea un factor controlabil care întrerupe monotonia maladiei (Jeffries, 1993; Birchwood & MacMillan, 1993). Dacă admitem aceste concepții asupra maladiei se poate deduce că, în ultimă instanță, chimioterapia neuroleptică a schizofreniei este definită prin combinarea a patru posibilități: forme deficitare, forme productive, antipsihotice inhibitorii a simptomelor pozitive și antipsihotice dezinhibitorii. Numai că extremele sunt rareori regăsite în practica clinică, majoritatea schizofreniilor sunt concomitent productive și deficitare iar neurolepticele prezintă adesea o activitate bipolară. Toată arta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
introdusă la prima oportunitate. TSR este sugerat de lipsa unei ameliorări clinice satisfăcătoare, în pofida unei secvențializări corecte a dozelor timp de 6 - 8 săptăm=ni și la cel puțin două AP din care măcar unul să fie un AP atipic. Combinarea AP AP, tipice sau convenționale nu ar trebui să fie prescrise concomitent, except=nd perioadele de virare de la unukl la altul. Cu toate acestea, adăugarea unui al doilea AP la clozapină poate fi luată în calcul la pacienții cu SRT
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
e, la Drieu, consecința logică a acumulării violente de detalii atroce, de sentimente greu de suportat și de frustrări care se adună În cascadă. Nici unul dintre aceste detalii, considerat singur, nu ar conduce, În mod normal, la ideea sinuciderii. Prin combinarea lor, Într-o alchimie a Răului, se ajunge Însă la tensiuni insuportabile și la construirea obsesională a salvării prin dispariție fizică. În aceeași măsură, se poate vorbi de un cod al onoarei și de un gentleman’s agreement pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
colectiv, Analiză statistico-demografică. Teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2003, pp. 189-191. footnote>. Un mijloc foarte sugestiv utilizat în analiza structurii pe vârste și sexe a unei populații este piramida vârstelor. Este vorba despre o reprezentare grafică, de fapt o combinare a două histograme, una pentru populația feminină și una pentru cea masculină, având scările intersectate. Cele două abscise se înscriu pe verticală, iar ordonatele pe orizontală: în stânga pentru populația masculină, iar în dreapta pentru cea feminină. Numărul populației din fiecare generație
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
este altceva decît tocmai sensul sensului" (A.J. Greimas, 1975: 31-32). Altfel spus, demersul semiotic vizează descrierea condițiilor de producere/înțelegere a sensului. De fapt nu semnele vor constitui obiectul semioticii: ele sînt unități de suprafață din a căror selecție, combinare se poate descoperi jocul semnificațiilor subiacente "invarianța în variații" (Roman Jakobson). "Semiotica este evident studiul semnelor cu condiția de a depăși aceste semne și a vedea ce se petrece sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotica își propune să abordeze corelativ structura abstractă a sistemelor de semnificare (codurile grafice, iconice, limba naturală etc.) și procesul prin care utilizatorii aplică regulile acestor sisteme pentru a comunica. Dacă cele trei provincii sau dimensiuni ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotată și pragmatica relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămîne într-o "parnasiană" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, dacă semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatica (vizînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate în totalitatea sistemului); * regula schimbării istorice (diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală studiază în primul rînd funcția comunicativă a sistemului) (W. Nöth, 1990: 295-296
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spus, gastronomia engleză pune accentul pe preparate naționale (pudding, porridge etc.) nu excesiv de savuroase și reprezentînd baza mesei, în timp ce gastronomia franceză se axează pe elemente savuroase, desființează opoziția bază/adausuri (importanța antreurilor hors d'oeuvre și a deserturilor- selecție și combinare de fructe și brînzeturi) sau endogen/exogen (sosurile, fructele sau legumele exotice fiind intens valorizate, la fel cu cele naționale). Selecția anumitor opoziții și ocultarea altora poate atrage calificarea de rafinament, dar și de cosmopolitism al codului culinar francez, în timp ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă ca opoziția dintre axa selecției și axa combinării i se subsumează în spațiul non oriental actul agentului consumator ce alege din paradigma (menu) un set de produse: aceste produse odată alese, nu se mai admit reveniri en arrière, "discursul" curge ca o poveste de la un ab quo la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nici sunetul de gîndire, nici gîndirea de sunet decît printr-o abstracție al cărei rezultat ar ține de psihologia pură sau de fonologia pură. În fapt lingvistica operează pe terenul limitrof în care elementele celor două ordini se combină: această combinare produce o formă, nu o substanță (CLG:127. 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic. Ideea de cod se bazează pe faptul că persoanele care comunică dispun de un repertoriu de simboluri din care vor fi selectate cele ce urmează să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care vor fi selectate cele ce urmează să fie combinate în conformitate cu anumite reguli. Armătura oricărui cod este reprezentată de două axe: una verticală paradigma (repertoriul de simboluri din care se operează selecția) și cealaltă orizontală, sintagma, în care se operează combinarea. Relațiile paradigmatice sînt relațiile in absentia care vizează posibilitatea de substituire în același punct al lanțului vorbirii, subsumată logicii lui sau...sau. Astfel în sintagma "fată frumoasă" putem înlocui lexemul "fată" cu "femeie", obținînd "femeie frumoasă", dar nicidecum *"fată femeie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
două axe. Afazicul suferind de tulburări de selecție este incapabil să izoleze și să denumească termenii, dar îi va circumscrie prin perifraze (în lipsa termenului "cuțit" va utiliza perifraza "cu care tai cînd mănînc"); în schimb, afazicul suferind de tulburări de combinare va alinia doar cuvintele într-o telegramă absurdă, fără a dota fraza cu un sens complet. Tot Jakobson a evidențiat faptul că alegerea unei anumite unități din ansamblul elementelor unei paradigme este relevantă pentru cantitatea de informație (cu cît ocurența
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ansamblul elementelor unei paradigme este relevantă pentru cantitatea de informație (cu cît ocurența va fi mai neașteptată, cu atît cantitatea de informație va fi mai mare; de aici definiția figurii de stil ca "așteptare frustrată" sau surpriză maximă în selecția/combinarea elementelor). De fapt, pentru a descrie sistemul limbii trebuie specificate pe de o parte componentele ansamblurilor paradigmatice, iar pe de altă parte posibilitățile combinatorice din care rezultă secvențe corecte (astfel sintagma substantiv/-articol hotărît/-adjectiv posesiv este corectă în română
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Se poate afirma că limbile particulare actualizează acele distincții de semnificație care sînt importante și frecvente în culturile popoarelor respective (cf. și John Lyons, 1977:242-243). Spre deosebire de elementele paradigmei care operează in ab-sentia, elementele sintagmei sînt coprezente, articulîndu-se prin mecanismul combinării (succesiunea felurilor la un prînz, secvențiali-tatea puncte / tăceri în alfabetul morse). Regulile sintagmatice diferă după tipul de semiotică. În limbajul verbal ordinea lineară este dominantă (cu excepția caligramelor lui Apolinaire sau a experimentelor poeziei vizuale), în timp ce în limbajele vizuale sintagmele sînt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a introduce ceva diferit de unitate și pereche (C.P. 1.363 în care se discută exemplul elocvent al cadoului C oferit de A lui B, relație tripartită ireductibilă la combinarea de relații binare). De aici definirea semnului ca "ceva care stă pentru cineva în locul a ceva într-o anumită privință. El se adresează cuiva, ceea ce înseamnă că creează în mintea acelei persoane un semn echivalent sau mai dezvoltat. Acest semn
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea mai cunoscută și operațională este tipologia din 1867 (On a New List of Categories) cu distincția fundamentală iconic/indicial/simbolic. Cele nouă spații ale tabelului precedent nu reprezintă categorii de semne, ci pure poziționări logice; semnul se construiește prin combinarea elementelor aparținînd fiecărui nivel trihotomic în conformitate cu reguli de ierarhizare. Doar zece combinații sînt posibile. Tabelul următor (C.P. 2.264) prezintă cele zece clase de semne. Spațiile separate cu linii groase indică clase de semne ase-mnănătoare într-o singură privință, spațiile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
118). În orice narațiune, Todorov distinge trei aspecte foarte generale ale povestirii, care pot fi numite: SEMANTIC, SINTACTIC și VERBAL. Aspectul semantic este reprezentat de conținuturile mai mult sau mai puțin concrete pe care le aduce povestirea. Aspectul sintactic înseamnă combinarea unităților între ele, relațiile pe care la întrețin reciproc. Aspectul verbal înseamnă frazele concrete prin care e receptată povestirea. Aici intră, de pildă, trăsături ca prezentarea unei acțiuni în cadrul unei povestiri a autorului, un monolog, un dialog, din cutare sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rezistența la dominare, libertatea ca obiectiv central și condiție a fericirii și recunoașterea celuilalt ca subiect (A. Touraine, 1994:178-179), altfel spus rațiunea, libertatea și memoria. În aceeași măsură democrația va fi percepută ca travaliu, ca efort, ca proiect de "combinare a universalului cu particularul, a universului tehnic cu universurile simbolice, a semnelor cu sensul" (A.Touraine, 1994:182), ca recuperare a creativității, a productivității (semnelor și simbolurilor) în locul purei receptări sau consumări de obiecte. De aceea Clifford Geertz preluîndu-l pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu o hîrtie și un creion, cunoscînd regula va izbuti și în cel de al doilea caz). COMUNICARE Limbajul ca fenomen de comunicare presupune (în modelul lui R. Jakobson): 1. codul ca sistem specific de semne asociat unor reguli de combinare și interpretare; 2. canalul suportul fizic al transmiterii; 3. emițătorul ca sursă a mesajului; 4. receptorul sau destinatarul mesajului; 5. contextul și 6. mesajul. CONOTAȚIE (în raport cu denotație) Atitudine emoțională a locutorului față de semnele pe care le emite sau receptează (astfel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
disciplină care are ca obiect interpretarea simbolurilor; 2. în filosofia structurală (Michel Foucault inter alii) ea a fost definită ca demers interpretativ, de descoperire a sensurilor, diferit de demersul descriptiv al semioticii (de identificare a semnelor și legilor lor de combinare). ICONIC Semn aflat în raport de similaritate cu obiectul reprezentat (fotografia, desenul, harta, diagrama, metafora sînt semne iconice). IDEALTYPUS În sociologia lui Max Weber construcție a cercetătorului care accentuează unilateral unul sau mai multe puncte de vedere pentru a crea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]