2,334 matches
-
șaselea număr. Revista Școala Bârlădeană apare în 1972 și avea un caracter pedagogic, vizând cultivarea limbii și literaturii române, aspecte ale interdisciplinarității, semnalarea și tratarea unor evenimente istorice și culturale, probleme școlare - îndeosebi. Spații importante au fost puse la dispoziția comemorării centenarului Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu. La revista Școala Bârlădeană au colaborat acad. G. Ivănescu, acad. C. Ciopraga, acad. Gh. Platon, prof. univ. I. Agrigoroaie, prof. univ. dr. C. Parfene. Au semnat lucrări: Gruia Novac, Constantin Clisu, Cezar Stegaru, Mihai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de comunicare și mai puțin pe acțiuni manageriale. Dar progresul tehnologic este o consecință a progresului tehnic general. Astfel, Într-o prelegere ținută de Herbert Marcuse În cadrul unui ciclu de conferințe organizat de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
realizat numeroase cercetări În acest domeniu, iar Întrun articolul despre telepatia sintetică s-a arătat că primele cercetări În cadrul programului "vocea din creier" s-au realizat În 1961, folosind referințe din literatura științifică publică. 4. Controlul mintal și cultura POP Comemorarea globalistă a decesului lui Michael Jackson nu este decât ultima formă de manifestare a “culturii pop”. De la “beatlesmania” la “jacksonmania”, cultura pop (denumita inițial “hippie”) a marcat câteva generații. Cu toate acestea, cultura pop nu este “o revoltă spontană a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
două serii evenimențiale, deși ambele au fost urmate de o efervescență notabilă a politicilor educaționale și redefinirilor identitare. În tot acest timp, trecând de la un proiect de schimbare la altul, învățământul românesc a cumulat practici și conținuturi longevive; între ele, comemorările ocupă și astăzi un loc aparte în cotidianul școlar. Dacă politicile memoriei publice au reflectat atent capriciile timpului, exaltând sau ignorând un număr aleatoriu de eroi și de fapte exemplare, celebrarea lor în școală nu s-a schimbat la fel de mult
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
francezi Maurice Agulhon, Christian Amalvi, George Duby, Marcel Gauchet, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Mona și Jacques Ozouf, Antoine Prost ș.a.m.d. Cercetările lor evidențiază filonul originar al studiilor de memorie istorică, axat pe analiza ceremoniilor de comemorare, autorii investigând cu acribie calendarul și panteonul republican, monumentele publice, centenarele unor personaje de marcă, precum Voltaire și Rousseau. Treptat, volumele patronate de Nora au conturat o viziune tot mai cuprinzătoare asupra memoriilor colective, pornind de la acele "locuri" (suporturi) care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost perioada comunistă. Reașezarea lor în paginile cărților școlare are propria sa istorie, marcată de continuități, clivaje, acumulări, redescoperiri, omisiuni și redimensionări neîncetate. Capitolul I Prezentul personajului istoric I.1. Domnitorul exemplar: Ștefan cel Mare Istorie, politică și mass-media Comemorarea a 500 de ani de la moartea domnitorului, în 2004, a fost un foarte bun revelator al forțelor care animă diferite curente și politici ale memoriei publice. Amploarea mobilizărilor și criticilor manifestate cu acest prilej nu a fost concurată, în ultimele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atâtea generații. Dorința de apropriere a personajului istoric prin aducerea lui într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este, în definitiv, o tentație la fel de normală ca și aceea de glorificare perpetuă. Dincolo de scenariile mai mult sau mai puțin reușite ale comemorării, imaginea domnitorului și-a dovedit clar anduranța la ofensiva politică, mediatică sau pedagogică, printr-un alt eveniment. În 2006, un concurs național de televiziune a provocat serioase discuții pe tema identificării celor mai "Mari români" din toate timpurile. Mai multe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lui Burcel, Daniil Sihastrul și bătrâna Vrâncioaia 43, alături de imagini ale Putnei, Voronețului și cetății de la Suceava. Portretul domnitorului ocupa aproape cu totul prima pagină a lecției, difuzând în continuare tabloul realizat de Costin Petrescu în 1904, pentru ceremoniile de comemorare a 400 de ani de la moartea domnitorului 44. Reproducerea nu era totuși completă, căci din pictura inițială au fost decupate benzile cu texte de identificare: "Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnul Moldovei", respectiv "Domnit[-]a 47 de ani; Savârșit[-]a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au luat parte atunci la aceste festivități, pentru că vizitau provinciile proaspăt unite cu România. "Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți [în război]", din 24 august 1920", votată de Parlamentul român la 23 august 1920, a instituit și pe viitor această comemorare, fixată cu rang de sărbătoare națională la patruzeci de zile după Paștele ortodox, de "Înălțarea Domnului". Legislația interbelică ulterioară a păstrat prevederea respectivă 128. După instituirea regimului comunist, onorarea celor căzuți pe câmpul de luptă s-a diminuat drastic, refugiindu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tot mai mult să o înglobeze și pe aceea a primului. În cazul românesc, au operat și unele interdicții ideologice, cum ar fi condamnarea monarhiei și a "regimului burghez" sau contestarea parțială a anexărilor teritoriale din 1918. De altfel, și comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost cenzurată, pentru că românii trebuiau pedepsiți retroactiv pentru luptele duse împotriva URSS, până la 23 august 1944. Ceremonialul dedicat "Zilei Eroilor" a fost de la început stabilit în detaliu, incluzând participarea obligatorie a elevilor și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape total explicația, informația își pierde justificarea și statutul de suport al memorării. Observând cu mai puțină crispare lecțiile "despre unire", care fundamentează istoric cele două comemorări, putem vedea că elevii întâlnesc un obstacol în plus, fiindu-le greu să reducă ziua de 1 decembrie 1918 la o persoană emblematică. Celelalte uniri sunt mai ușor de reținut și de exprimat, căci se pot reda, la rigoare, prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asemenea, se sărbătorea această zi"175. Deși nu îi putem atribui în exclusivitate paternitatea acestei inițiative, trebuie să amintim că Nicolae Iorga se remarcase, de ani buni, ca fiind unul dintre partizanii panteonizării lui Al. I. Cuza. Nemulțumit de insuficiența comemorării semicentenarului unirii, Iorga s-a implicat direct în colectarea fondurilor pentru statuia domnitorului din Iași176. Ideea beneficia de campaniile omagiale anterioare, antrenând nume influente ale vieții publice românești, precum A.D. Xenopol și Spiru Haret. Iorga putea astfel să li se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ideea unirii, pe când cea de-a doua includea mai multe reprezentări istorice: războiul și jertfa națională, dinastia și reformismul modernizator 204. Prezentul nu era desprins, ci adăugat unui trecut memorabil, completându-l; căci spre deosebire de timpul istoric liniar și cumulativ, timpul comemorării, al sărbătorii, este circular, permițând deplasări imaginative într-un continuum generos. Indiferent de unde veneau, toți cei menționați puteau deveni, prin invocare sau prin prezența lor efectivă, contemporani. În cursul difuzării modelului de celebrare a zilei de 24 ianuarie în mediul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obișnuitele măsuri de organizare "în teritoriu", luate cam în pripă. În gazete se anunța, doar cu o zi înainte, că "inspectoratul școlar din localitate a primit azi de la ministerul instrucțiunii o înștiințare privitoare la sărbătorirea zilei de 1 decembrie, data comemorării a 14 ani de la alipirea Ardealului. Toate școlile primare și secundare vor suspenda în această zi cursurile școlare. Se vor organiza serbări la toate școlile, unde profesorii vor vorbi elevilor despre însemnătatea zilei"226. Începea și seria marilor demonstrații publice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dăuneze vechilor opțiuni. Se confirmă, din nou, că tratarea istorică a unui fapt memorabil nu îi diminuează aura magică, nici nu descurajează manipulările, indiferent de atitudinea critică a unora sau a altora. Să ne reamintim deci, că sărbătorile naționale și comemorările sunt, în general, "locuri ale memoriei", al căror rost nu este să expună un adevăr istoric integral și imparțial. Dimpotrivă, ele trebuie să prezerve atemporalitatea simbolurilor, în ciuda tuturor tentativelor de istoricizare. Misiunea manualului este, așadar, cu atât mai dificilă, pentru că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dimpotrivă, mai rigide, cum ar fi programele școlare ori tematica examenelor naționale), dar și aplicarea lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua națională a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Potrache, Editura Integral, București, 2000. Ardagh, John, Germany and the Germans. An Anatomy of Society Today, Harper&Row Publishers, New York, 1987. Bărbulescu, Elena și Constantin, 1 Decembrie la Cluj, în "Caiete de antropologie istorică" (număr special, dedicat temei Sărbătoare, celebrare, comemorare), an IV, nr. 1 [7], ianuarie-iunie 2005, pp. 293-312. Boia, Lucian (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității București, București, 1995. Idem, Mituri istorice românești, Editura Universității București, București, 1995. Bucur, Maria, Birth of a Nation. Commemorations of December 1, 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2003, pp. 387-408. 1 Ștefan Pavel, Viața lui Ștefan cel Mare, folosită în susținerea "moldovenismului", în revista "Rost" nr. 21-22, noiembrie-decembrie 2004 (http://www.rostonline.org/ rost/nov-dec2004/stefan.shtml, accesat la data de 17.03.2010). Dincolo de excese, mizele comemorărilor oficiale au fost destul de explicit diferențiate de o parte și de alta a Prutului: "în România, învingătorul de la Podul Înalt este unul dintre eroii care au dat măsura demnității naționale și au prefigurat unirea tuturor românilor, iar în contextul integrării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
transforma pomenirea în circ. Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe de dansuri exersează tropotita și învârtita, pentru a-i primi pe oficialii care vor veni în pelerinaj în locurile pe unde a trecut domnitorul. Comemorarea capătă aer de aniversare, cu lumânări, șampanie și fursecuri. Se aplică, astfel, la nivel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe de dansuri exersează tropotita și învârtita, pentru a-i primi pe oficialii care vor veni în pelerinaj în locurile pe unde a trecut domnitorul. Comemorarea capătă aer de aniversare, cu lumânări, șampanie și fursecuri. Se aplică, astfel, la nivel de regiune istorică, ceea ce baronii locali au experimentat în ultimii ani, când au dat mititei, bere și cârnați alegătorilor, cu ocazia zilei de naștere sau a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o semnificație opusă: dacă pentru români [...] înseamnă o mare împlinire națională, pentru maghiari este văzut ca un mare eșec național". Vezi Elena și Constantin Bărbulescu, 1 Decembrie la Cluj, în "Caiete de antropologie istorică" (număr special dedicat temei Sărbătoare, celebrare, comemorare), an IV, nr. 1 [7], ianuarie-iunie 2005, p. 312. 14 Acest efort nu a exclus raportarea continuă la miturile istoriografiei românești postbelice, perpetuate indirect prin observații critice, ironii sau negații violente; vezi, de exemplu, Victoria-Isabela Corduneanu, State Socialism and Hungarian
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coopta profesorii și elevii la acțiunile sale. Un document al Inspectoratului Școlar Județean Iași atrăgea atenția directorilor de școli: "urmare a adresei nr. 38272 din 24.04.2009 vă informăm că în data de 28 mai 2009 va avea loc comemorarea Zilei Eroilor, sărbătoare națională a poporului român. În conformitate cu Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind "regimul mormintelor și monumentelor comemorative de război, cap. IV, art. 35, alin. b, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării asigură participarea tinerilor la îngrijirea mormintelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, numărul de joi 24 ianuarie 1919, p. 1. Această formulă a fost larg difuzată și reluată cu sârg la toate micile festivități ale momentului. Relatând despre Marea serbare dată de Cercul Cultural "Progresul" în ziua de 24 ianuarie pentru comemorarea mărețului act al "Unirei" la Târgu Frumos, în localul Școlii de Fete din localitate, același ziar reitera: dacă timp de 60 de ani această zi evocase unirea Moldovei cu Muntenia, "astăzi, 24 ianuarie însemnează [...] actul "Unirei" Românilor de pretutindeni într-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un întreg set de interpretări istorice, omițându-se tocmai semnificația inițială, a instalării dinastiei. Un ordin circular al comandantului garnizoanei din Iași către primăria orașului nota: "Duminică 10 Mai 1925 fiind aniversarea Proclamării independenței României 1877, Proclamarea Regatului Român 1881, Comemorarea și Aniversarea Unirei principatelor 1859 și Unirea Tuturor Românilor (reîntregirea neamului 1918) se va serba prin oficierea unui Te-Deum la Sf. Mitropolie la orele 10,30 și defilarea în Piața Unirei" (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1925, f. 22
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un zeu care murea și învia. Mitul cultului voia ca el să fi fost rănit la vânătoare de un mistreț și apoi să moară din cauza rănilor primite, iar mai apoi să învie în primăvară ca un zeu strălucitor al primăverii. Comemorarea anuală a zilei morții lui Adonis, în care femeile din Byblos se abandonau unor manifestări dezlănțuite de jale, în timpul cărora printre plânsete sfâșietoare înmormântau o imagine a tânărului zeu, constituia în fapt, nucleul central al acestei celebrări mistice. După o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]