8,620 matches
-
completării "fizicii sociale" cu o "fizică morală"11, astfel încît "mediologul se înscrie voluntar în descendența "artelor liberale", ca o anexă a "științelor morale și politice"".12 Studiul tehnic al puterii mijloacelor înfăptuit de către R. Debray l-a condus la compararea construcțiilor mentale, ideale cu speciile animale: așa cum dispariția unei specii face foarte clară relația de dependență dintre mediul ei de viață, habitatul său natural și existența respectivului exemplar în sine, în aceeași măsură se dovedește că ideile spiritului sînt dependente
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la început decît o deformație profesională; o constrîngere tehnică inerentă muncilor tipografice. Fiindcă avea gata pregătită această constrîngere, care va deveni obișnuință, apoi normă de traducere, notare, editare. Deci de verificat, confruntat, respins. De separat interpolarea variantei, atestatul îndoielii. Recitire. Comparare. Și la început "compunere"; adică descompunere, cuvînt cu cuvînt, literă cu literă. Literele manuscrise, mai ales în gotică, intră unele în altele. (Re-)compoziția textului, rînd cu rînd, prin juxtapunerea caracterelor, presupune decompoziția semnelor grafice în elemente simple; fie "divizarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cea folosită pentru determinarea axei electrice, dar este luat în considerare un număr oarecare de momente din cursul fenomenului (puncte de traseu ECG). Analiza morfologică a traseului ECG presupune identificarea corectă a componentelor sale (unde și segmente), determinarea duratelor și compararea lor cu valorile normale. Sunt evaluate amplitudinea și aspectul undelor (cursa de timp); pentru segmente este identificată orice deflexiune suplimentară (suprapusă), pozitivă sau negativă. In scop diagnostic compararea cu trasee patologice tipice poate fi deosebit de eficace. 12.4. Contracția și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presupune identificarea corectă a componentelor sale (unde și segmente), determinarea duratelor și compararea lor cu valorile normale. Sunt evaluate amplitudinea și aspectul undelor (cursa de timp); pentru segmente este identificată orice deflexiune suplimentară (suprapusă), pozitivă sau negativă. In scop diagnostic compararea cu trasee patologice tipice poate fi deosebit de eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
te înspăimânte, căci în fața ta au să se înalțe Divinități malefice și Demoni ce-or să ieie forme diverse, jumătate−oameni, jumătate −animale, și Spirite rătăcitoare ale Morților ce nu și-au aflat încă locul ”. Cartea egipteană a morților prevede compararea prin câtărirea de către Anubis a sufletului și a imaginii adevărului , de fapt “obiectul” spiritual creat de fapta terestră. Tot atâtea exemple ce susțin ideea unui arhetip în acest sens. II.4.2. Șirul reîncarnărilor în regnul uman Am discutat până
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lucrarea de față a fost aceea a similitudinilor prezente la un anumit nivel în derularea evenimentelor istorice, ceeea ce permite însumarea elaboratelor intelectuale. Încercarea identificării unui interval istoric având un profil apropiat de cel parcurs astăzi, ne-a condus la compararea perioadei 1878-1918, respectiv cea post-decembristă. Fără a eluda aspectele ce diferențiază net cele două perioade, vom (ncerca să evidențiem c(teva elemente care le apropie. Ș( 1878 ș( 1990 au reprezentat momente de eliberare care au fost resimțite ca pietre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mare de maghiari 7,0 Moderne Cu stoc sporit de educație 18,8 De imigrare Cu pondere mare de imigranți veniți din alte localități ale țării 16,6 Sursa: Voicu și Voicu, 2006. Încercând să identific criterii în plus pentru compararea celor două comunități cu alte sate din România și pentru poziționarea acestora în spațiul social al comunităților rurale românești, am încercat să obțin acele informații necesare pentru încadrarea celor două în tipologia de mai sus. Din păcate, nu am reușit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
scăzută. În graficul de mai jos, se poate observa că românii sunt foarte intoleranți cu persoanele cu probleme comportamentale și psihice și de asemenea față de persoanele cu SIDA și țigani. Pentru a putea evalua gradul de toleranță este necesară însă compararea cifrelor obținute în România cu cele din Europa. Această comparație arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă particularizăm și încercăm să conturăm un tablou specific pentru diversele variabile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai ridicată a Tălmăcelului. De asemenea, la aproape toți itemii ce se referă la aparatura modernă, modernitatea gospodăriei este mai ridicată în cele două sate față de gospodăriile din țară. În ce privește consumul mediatic, prelucrarea datelor obținute în cele două sate și compararea acestora cu cele disponibile la nivel național (din Eurobarometrul rural, 2002-200322) arată următoarea situație: subiecții celor două sate citesc mai des ziare și reviste decât subiecții din țară, din mediul rural și se uită mai mult la televizor; în ce privește ascultarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
7 Malta 9,1 0,5 Bulgaria 31,2 10,7 Croația 42,3 3,98 Turcia 35,3 21,2 România 45,4 36,4 Sursa: Eurostat, Earth Trends. * Țări membre UE până în 1996 ** Țări membre UE din 2004 Compararea numărului de fermieri distribuiți pe un hectar de teren, arată că România are aproape de două ori mai mulți fermieri/hectar decât majoritatea țărilor ex-comuniste, ceea ce sugerează o exploatare ineficientă a pământului (Voicu, Voicu, Precupețu, Popescu, 2005: 20). Datele arată de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este necesară, posibilă? Depinde de poziția cercetătorului, dar este cert că are anumite avantaje (I. Mărginean, 1993): 1) permite descrierea obiectelor și propozițiilor din domeniul cunoașterii; 2) ajută la clasificarea entităților sociale și la condensarea informațiilor; 3) facilitează comunicarea rezultatelor, compararea, generalizarea; 4) este utilă la formularea legilor; 5) oferă posibilitatea de a descrie noi relații de asociere. A treia întrebare și probabil ultima: Când este măsurarea utilă? Atunci când diferențele dintre numerele atribuite reflectă diferențe în caracteristicile care au condus la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi folositor decât dacă are o legătură puternică cu criteriul; similar, cu cât legătura este mai puternică cu atât mai valid este testul pentru criteriul particular. Se poate face distincția între două tipuri de validitate criterială: validitate concurențială care înseamnă compararea între metode sau instrumente care nu prea are aplicabilitate practică deoarece este greu de stabilit care instrument este valid și devine în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de opinie politică, comportamentul de vot sau atitudinea față de o anumită problemă. Din punct de vedere practic, "validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior ca în cazul votării."(T. Rotariu, P. Iluț, 1997). Dar, din păcate, în realitate mai avem de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi egală cu produsul frecvențelor marginale împărțit la volumul eșantionului: F11 = (F+1F1+) / N, unde N este volumul eșantionului. (5) Există două modalități foarte directe de a vedea dacă variabilele ce formează tabelul de contingență sunt independente sau nu: 1) Compararea frecvențelor așteptate, calculate cu formula (5) pe baza frecvențelor marginale, cu frecvențele observate. Dacă acestea coincid, înseamnă că variabilele sunt independente. 2) Compararea procentelor pe coloană. Să luăm drept exemplu distribuția celor două variabile i4 a și e1 04. i4 a * e1 04 Crosstabulation
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
foarte directe de a vedea dacă variabilele ce formează tabelul de contingență sunt independente sau nu: 1) Compararea frecvențelor așteptate, calculate cu formula (5) pe baza frecvențelor marginale, cu frecvențele observate. Dacă acestea coincid, înseamnă că variabilele sunt independente. 2) Compararea procentelor pe coloană. Să luăm drept exemplu distribuția celor două variabile i4 a și e1 04. i4 a * e1 04 Crosstabulation e1 04 Total da nu i4 a da Count 85 528 613 % within e1 04 41,9% 30,2% 31,4% nu Count 118 1223 1341
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
42294 -14,91039 7.5. Testarea ipotezelor statistice 7.5.1 Logica testării statistice Estimarea valorilor din populație (a parametrilor) se poate face cu ajutorul testelor statistice. Aceste teste permit efectuarea unor tipuri diferite de comparații pe baza ipotezelor de cercetare: compararea distribuției unei statistici cu cea a parametrului (de obicei se folosește în cazul în care se cunoaște distribuția parametrului și dorim să vedem dacă eșantionul este reprezentativ din punctul de vedere al acelei variabile) compararea valorilor unui parametru pentru două
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe baza ipotezelor de cercetare: compararea distribuției unei statistici cu cea a parametrului (de obicei se folosește în cazul în care se cunoaște distribuția parametrului și dorim să vedem dacă eșantionul este reprezentativ din punctul de vedere al acelei variabile) compararea valorilor unui parametru pentru două sau mai multe eșantioane (testul t, discutat în ceea ce urmează, compară valorile medii ale parametrului măsurate pentru 2 sau mai multe sub-eșantioane) compararea valorii unui parametru cu o valoare constantă (spre exemplu, în cazul coeficientului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vedem dacă eșantionul este reprezentativ din punctul de vedere al acelei variabile) compararea valorilor unui parametru pentru două sau mai multe eșantioane (testul t, discutat în ceea ce urmează, compară valorile medii ale parametrului măsurate pentru 2 sau mai multe sub-eșantioane) compararea valorii unui parametru cu o valoare constantă (spre exemplu, în cazul coeficientului de regresie se compară valoarea acestuia în populație cu valoarea zero). Orice test statistic presupune: * ipoteza de cercetare denumită ipoteză de nul (H0) care specifică valoarea anumitor parametrii
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
venitul mediu este fie mai mare, fie mai mic decât 3 milioane, în timp ce ipoteza bilaterală afirmă doar că venitul este diferit de valoarea menționată. * Teste de omogenitate/ de concordanță ( homogeneity vs. goodness of fit) Testele de concordanță se referă la compararea unei valori din eșantion cu cea din populație (de exemplu. compararea distribuției unei variabile la nivel de eșantion cu cea din populație, pentru a vedea dacă eșantionul este reprezentativ sau compararea mediei de eșantion cu cea din populație, atunci când aceasta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
milioane, în timp ce ipoteza bilaterală afirmă doar că venitul este diferit de valoarea menționată. * Teste de omogenitate/ de concordanță ( homogeneity vs. goodness of fit) Testele de concordanță se referă la compararea unei valori din eșantion cu cea din populație (de exemplu. compararea distribuției unei variabile la nivel de eșantion cu cea din populație, pentru a vedea dacă eșantionul este reprezentativ sau compararea mediei de eșantion cu cea din populație, atunci când aceasta se cunoaște). Testele de omogenitate presupun compararea a două valori sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
goodness of fit) Testele de concordanță se referă la compararea unei valori din eșantion cu cea din populație (de exemplu. compararea distribuției unei variabile la nivel de eșantion cu cea din populație, pentru a vedea dacă eșantionul este reprezentativ sau compararea mediei de eșantion cu cea din populație, atunci când aceasta se cunoaște). Testele de omogenitate presupun compararea a două valori sau distribuții la nivel de eșantion (nu necesită deci cunoașterea valorilor din populație) pentru a vedea dacă acestea diferă semnificativ între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din populație (de exemplu. compararea distribuției unei variabile la nivel de eșantion cu cea din populație, pentru a vedea dacă eșantionul este reprezentativ sau compararea mediei de eșantion cu cea din populație, atunci când aceasta se cunoaște). Testele de omogenitate presupun compararea a două valori sau distribuții la nivel de eșantion (nu necesită deci cunoașterea valorilor din populație) pentru a vedea dacă acestea diferă semnificativ între eșantioanele comparate. * Teste parametrice/neparametrice Testele parametrice pot fi aplicate doar în cazul în care sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atunci când variabilele sunt măsurate la nivel de interval. Ipoteza de nul a testului este aceea că distribuția variabilei corespunde cu cea teoretică (ce poate fi normală sau un alt tip de distribuție specificat de cercetător). Statistica test este obținută prin compararea distribuțiilor observate cu cele teoretice. Se calculează procentele cumulate ale celor două distribuții și se ia în considerare cea mai mare diferență între procentul cumulat observat și cel teoretic. Această diferență este comparată cu tabelul de valori și SPSS-ul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]