4,181 matches
-
nordice sau retoromane (Haiman și Benincà, 1992: 193, via Fuß, 2005: 134): (17) Gl e venuto delle ragazze. (Fiorentino) el-m.sg. e venit-m.sg. niște fete-f.pl. "Au venit niște fete" În limba română, cliticele de dublare a complementului direct nu manifestă acest tip de acord parțial (exceptând greșelile accidentale, desigur). Acordul parțial se întâlnește uneori în română la pronumele care dublează subiectul. Acest fenomen se întâlnește în limba veche (vezi Olsen, 1928: 5, Byck 1937): (18) a. Vine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. Vine el, Junii. În limba contemporană standard, acordul este complet: (19) a. Vine ea, mama. b. Vin ei, Junii. Prin urmare, pe baza acestui criteriu dublarea subiectului ar putea fi considerată un tip de acord, dar nu și dublarea complementului direct. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului Acest criteriu a fost introdus după observarea comportamentului unor clitice de dublare a subiectului, în unele dialecte italiene nordice. În propozițiile relative subiective și în propozițiile coordonate, un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
friuliană) tot ceea ce el este meu "tot ceea ce este al meu" b. Al vent dut e al va lontan. el vinde tot și el pleacă departe El vinde tot și pleacă departe." Acest criteriu se poate aplica și la dublarea complementului direct. Dacă în contextele cu elipsă a complementului direct, cliticul este obligatoriu, am avea motive să considerăm că acesta este o marcă a acordului. În limba română, în contextele cu coordonare, în care nu se repetă complementul direct, cliticul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este al meu" b. Al vent dut e al va lontan. el vinde tot și el pleacă departe El vinde tot și pleacă departe." Acest criteriu se poate aplica și la dublarea complementului direct. Dacă în contextele cu elipsă a complementului direct, cliticul este obligatoriu, am avea motive să considerăm că acesta este o marcă a acordului. În limba română, în contextele cu coordonare, în care nu se repetă complementul direct, cliticul de dublare trebuie să fie prezent la fiecare verb
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și la dublarea complementului direct. Dacă în contextele cu elipsă a complementului direct, cliticul este obligatoriu, am avea motive să considerăm că acesta este o marcă a acordului. În limba română, în contextele cu coordonare, în care nu se repetă complementul direct, cliticul de dublare trebuie să fie prezent la fiecare verb. Conform criteriului lui Fuß, ar fi un motiv să considerăm cliticul drept marcă de acord, întrucât prezența sa în contextele cu coordonare este obligatorie: (21) a. O respect și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
not entirely right's going to be marked as an error. d. The drive home tonight's been really easy. Cliticele de dublare din română pot părăsi gazda lor verbală pentru a migra pe alte elemente. Cliticul de dublare a complementului direct se combină cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și), sau cu verbul auxiliar - (23)a, cu morfemul de conjunctiv să - (23)b, cu complementizatorul - (23)c, cu prepoziția - (23
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și eu mai bine; încă-l mai aștept g. iată-l; iat-o; uite-l; uite-o h. pardesiul verde-l vreau i. bunica-l face Pe baza acestui criteriu trebuie să conchidem că în română cliticele de dublare a complementului direct își păstrează caracterul de clitice pronominale, nu pot fi încadrate în clasa afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă Al doilea criteriu se bazează pe observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă sunt de obicei foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
etc.) sunt destul de frecvente în morfologia flexionară. Dacă observăm că elementul clitic are efecte puternice asupra formei sau a structurii morfologice a gazdei sale, probabil că el s-a transformat într-o element flexionar. În general, cliticele de dublare a complementului direct din română nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei, prin urmare, conform acestui criteriu, nu putem spune că ele au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă Golurile sau uniformizările din paradigmă sunt mai frecvente sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
italiene nordice (veneto), care manifestă identitate de forme la pers. I sg., pers. I pl. și pers. a II-a pl., ar fi un argument pentru reanalizarea acestor clitice pronominale drept realizări ale acordului. În română, cliticele de dublare a complementului direct au forme speciale pentru fiecare persoană și număr, iar la persoana a III-a, au forme speciale pentru gen: mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le. Pe baza acestui criteriu, nu avem motive să analizăm cliticele drept mărci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limitate la anumite poziții structurale sau anumite gazde, dar își pot uneori schimba pozițiile în interiorul complexului clitic, iar mărcile de acord nu manifestă nicio variație, în mod tipic, ocupând poziții fixe în interiorul domeniului flexionar al verbului. Cliticele de dublare a complementului direct din română își schimbă poziția față de verb. Ele pot apărea în poziție preverbală, postverbală, între verb și morfemul de conjunctiv să: (24) îl dau; o voi da; am dat-o; dă-o; o să îl dau Prin contrast, mărcile de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
păstrează caracterul de clitice, asta nu înseamnă că nu putem considera totuși dublarea drept acord. Însă în tabloul mai general al acordului în limba română, se observă că mărcile acordului sunt de tip afixal (acordul verb-predicat-subiect, adjectiv-substantiv). 4.2. Dublarea complementului indirect Criteriile propuse de Fuß (2005) se pot aplica și cliticelor de dublare a complementului indirect, în dativ. 4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Însă în tabloul mai general al acordului în limba română, se observă că mărcile acordului sunt de tip afixal (acordul verb-predicat-subiect, adjectiv-substantiv). 4.2. Dublarea complementului indirect Criteriile propuse de Fuß (2005) se pot aplica și cliticelor de dublare a complementului indirect, în dativ. 4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
complementului indirect Criteriile propuse de Fuß (2005) se pot aplica și cliticelor de dublare a complementului indirect, în dativ. 4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2005) se pot aplica și cliticelor de dublare a complementului indirect, în dativ. 4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal indefinit sau nonspecific > (iii bis) Dublarea clitică în contextul unui nominal nonspecific sau lipsa informației semantice suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal indefinit sau nonspecific > (iii bis) Dublarea clitică în contextul unui nominal nonspecific sau lipsa informației semantice suplimentare Cliticele pot dubla
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal indefinit sau nonspecific > (iii bis) Dublarea clitică în contextul unui nominal nonspecific sau lipsa informației semantice suplimentare Cliticele pot dubla un complement indirect indefinit: (25) a. I-am telefonat unui deputat. b. Am telefonat unui deputat. Diferența dintre (25)a și (25)b este că în propoziția cu dublare, nominalul dublat este +specific. Este aceeași diferență semantică pe care am observat-o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. I-am telefonat unui deputat. b. Am telefonat unui deputat. Diferența dintre (25)a și (25)b este că în propoziția cu dublare, nominalul dublat este +specific. Este aceeași diferență semantică pe care am observat-o și la dublarea complementului direct. Prezența cliticului aduce informație în plus, deci din acest punct de vedere, nu putem considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominalul dublat este +specific. Este aceeași diferență semantică pe care am observat-o și la dublarea complementului direct. Prezența cliticului aduce informație în plus, deci din acest punct de vedere, nu putem considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
observat-o și la dublarea complementului direct. Prezența cliticului aduce informație în plus, deci din acest punct de vedere, nu putem considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de acord. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de acord. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului Cliticul de dublare este obligatoriu în contextele de elipsă a nominalului: (26) a. Îi scriu și îi telefonez lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]