7,605 matches
-
și viață, determinând și susținând, vectorial și motivațional, activitatea și comportamentul acestuia; - deși condiționată socio-cultural, orientarea atitudinal-valorică a individului apare ca ceva interior și virtual, ca un determinant subiectiv, ca o cauză ce acționează, din interior, sub forma unei intenții comportamentale; la acest nivel determinarea devine autodeterminare, acțiunile și comportamentul anului fiind consecința propriei sale acțiuni, expresia libertății individuale; - cunoscând subsistemul de orientare al personalității putem prevedea cum anume se va comporta o persoană într-o situație sau alta; pe această
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aprobare are la bază raportarea actelor și comportamentelor individului la normele sociale împărtă șite de majoritatea membrilor comunității. Asumarea acestor norme sub forma unor convingeri determină anumite atitudini din partea individului, atitudini care, în corelație cu valorile interiorizate, determină intențiile sale comportamentale și apoi, comportamentul efectiv. Ca variabile latente, situate în zona virtual- subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizeazăă în opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt și gândesc oameniiă, opinii declarate (ceea ce spun eiă și comportament (ceea ce fac ei efectivă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o temă centrală pentru abordările sistematice din câmpul disciplinelor socio-umane, în special din psihologia socială. Așa cum ne arată experiența cotidiană precum și sutele de studii (de teren și laboratoră există atât cazuri de corelații foarte ridicate între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contra-atitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările au scos în evidență, În 1934, sociologul Richard La Piere a călătorit de-a lungul Statelor Unite însoțit de un tânăr cuplu de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de interacțiune dintre persoană și situație. La aceasta trebuie adăugată neapărat discutarea metodologiei implicate. Din punct de vedere metodologic, o primă interpretare a concordanței slabe sau a discrepanței atitudine - comportament este aceea că există o atitudine adevărată care determină reacții comportamentale identice sau foarte asemănătoare în situații diferite, numai că instrumentele metodologice de depistare și măsurare a ei nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Între atitudine ca variabilă latentă și opinia declarată de subiect survine o distanță, ce
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dintre atitudine și comportament se poate explica și prin aceea că un comportament dat depinde de mai multe atitudini, iar noi luăm în considerare doar una și nu întotdeauna pe cea mai relevantă. Explicația prin alte atitudini are o corespondență comportamentală: o atitudine dată se poate manifesta în mai multe comportamente, în timp ce în cercetare noi oprim doar la unul și nu îndeajuns de semnificativ pentru atitudinea în cauză. Neparalelismul atitudine-comportament rezultă și din diferența de timp în care înregistrăm ră spunsurile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o atitudine dată se poate manifesta în mai multe comportamente, în timp ce în cercetare noi oprim doar la unul și nu îndeajuns de semnificativ pentru atitudinea în cauză. Neparalelismul atitudine-comportament rezultă și din diferența de timp în care înregistrăm ră spunsurile comportamentale și cele atitudinale. Dacă distanța temporală dintre cele două genuri de răspunsuri este relativ mare, s-ar putea ca pe parcurs, fie atitudinea să se schimbe, fie comportamentul, fie și una și alta. Factorii care țin de personalitate și care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus în evidență importanța componentei comportamentale a atitudinii, unitatea atitudinii manifestată prin nevoia de consistență și a dat un impuls nou cercetărilor în domeniul relațiilor dintre atitudine și comportament. Consistența cognitivă este o stare psihologică în care cognițiile, atitudinile și comportamentele unei persoane sunt compatibile între
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de efort (faimoasa scală Borg, denumită și RPE - „rate of perceived exertion”/ pragul de efort perceput). Delimitată de Gunnar Borg (în 1960), scala este unul din instrumentele la care se raportează unii specialiști atunci când atenția lor este orientată spre măsurători comportamentale și fiziologice ale performanțelor fizice și ale capacității de muncă. Variantele acestei scale, existente astăzi în diverse surse, prezintă scalarea de la valoare 6 la valoarea 20 și stările aferente, prin adjective ca „ușor” și „greu”. Noi vom evidenția în tabelul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de informații acumulate și de conexiunea sistemelor de eureme. Ca structuri psihice fundamentale ale creativității, euremele (gr. Heuriskein - a descoperi, a inventa) au fost tipologizate astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
comporte normal. Uneori, deși copilul știe ce așteptați dumneavoastră de la el, totuși nu vrea să facă acel lucru. În astfel de situații puteți folosi metodele descrise mai jos: metoda consecințelor logice si naturale, extincția (ignorarea comportamentului copilului), excluderea (time-out), contractul comportamental si stabilirea regulilor. Un contract comportamental este o înțelegere între părinte si copil, „certificată” de o terță persoană - care are o poziție neutră față de situație, de exemplu profesorul. Alături de părinți, profesorii mediatori, pot dezvolta responsabilitatea si încrederea în sine, trăsături
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
ce așteptați dumneavoastră de la el, totuși nu vrea să facă acel lucru. În astfel de situații puteți folosi metodele descrise mai jos: metoda consecințelor logice si naturale, extincția (ignorarea comportamentului copilului), excluderea (time-out), contractul comportamental si stabilirea regulilor. Un contract comportamental este o înțelegere între părinte si copil, „certificată” de o terță persoană - care are o poziție neutră față de situație, de exemplu profesorul. Alături de părinți, profesorii mediatori, pot dezvolta responsabilitatea si încrederea în sine, trăsături care sunt baza oricărui proces de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
ideea de relație nu doar cu trimitere la cei doi poli (auto)comunicanți, ci într-o perspectivă mai amplă și mai bine ancorată, de altfel, în realitatea comunicativă și prin prisma raportării la lume, la cadrul referențial, la cel acțional, comportamental etc. Un punct de vedere interesant asupra comunicării este reflectat (și) prin prisma acestei posibile direcții de analiză în lucrarea lui Lucien Sfez (2002: 25-28), care identifică/formulează specificul procesului comunicativ sub forma a trei metafore, corespunzând unui microsistem verbal
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reperate nu doar la nivel fonetic/fonologic (vezi supra), ci și în plan lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic (vezi, în acest sens, și raportarea la textul literar); încadrarea într-o perspectivă mai generală a copilului preșcolar în anumite structuri algoritmice comportamentale, reflectând însuși orarul zilnic al grădiniței; etc. 6.3.3. Brainstorming-ul Ca metodă didactică de stimulare a creativității, brainstorming-ul presupune plasarea copiilor în ipostaza de emițători de idei prin raportare la un element dat (element-pretext), fără a viza
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
joacă anumite roluri și de firul acțiunii, sunt importante/sugestive elementele care țin de vestimentația personajelor secundare/episodice, de decor, de muzica aleasă, de eventualele secvențe de dans etc. De asemenea, formarea ca ,,spectator" a copilului preșcolar vizează și coordonata comportamentală, atitudinală a acestei ipostaze: copilul intră, astfel, în ,,disciplina" spectacolului, se familiarizează cu deschiderea/închiderea cortinei, cu aplauzele, cu respectarea normelor de comportare civilizată într-un astfel de context. Pe scenă sau în spatele acesteia, copilul este plasat în ipostaza de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
oglindă a evoluției lor pe diferite planuri, profilul individual construindu-se treptat și redefinindu-și coordonatele prin trecerea de la un nivel la altul; evaluarea se raportează, în acest sens, pe de o parte la particularitățile de ordin psihic, fizic și relațional, comportamental și, pe de altă parte, la gradul de asimilare, sistematizare, aplicabilitate, operaționalitate etc. al conținuturilor propuse/abordate la fiecare nivel de vârstă sau în programe individuale de lucru; sunt avute în vedere, de exemplu: * capacitatea de relaționare a copiilor preșcolari
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2003: 56. 128 În studiile consacrate acestui aspect al finalităților, obiectivele sunt raportate la domeniul cognitiv (în cadrul căruia B. Bloom a identificat șase capacități-tip: cunoașterea, comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza și evaluarea), domeniul afectiv (după B. Bloom, cuprinzând cinci clase comportamentale: receptarea, reacția, valorizarea, organizarea și conceptualizarea, respectiv caracterizarea prin raportare la valori, ultima prezentată de David Krathwohl ca interiorizare) și domeniul psihomotor (reprezentat după Anita Harrow de mișcările reflexe, mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
264, Pâslaru 2003: 23, Voiculescu 2003: 83-86, Mitu-Antonovici 2005: 17 ș.u. etc. 216 Mitu-Antonovici 2005: 21. 217 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 23. 218 ,,Rolul, în toate sensurile sale ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent , se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele" Newcomb, Turner, Converse, apud Negreț-Dobridor, Pânișoară 2005: 221 (unde se fac trimiteri și la alte definiții ale rolului, în general). 219
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
respectiv cu debilitarea, irosirea, îmbolnăvirea voinței"247. Pe de altă parte, omul superior nu pactizează nici cu libertatea imposibilă, ca fapt, odată aneantizate "legile" impuse în viața socială, socotită de el ca fiind pervertită -, nici cu "spiritualitatea" înțeleasă ca perspicacitate comportamentală și tehnică de supunere totală față de exigențele unei (unor) valori, ca debilitate și îmbolnăvire a voinței; aceasta din urmă fiind singura "facultate" prin care omul ar putea deveni om deplin; adică supraom. Cum precizam mai sus, chipul omului nobil apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cerințelor posturilor poate avea drept consecință adoptarea unor decizii incorecte față de salariați. Aplicarea principiului „omul potrivit la locul potrivit” presupune o foarte bună cunoaștere a cerințelor fiecărui post, în scopul de a putea fi comparat cu posibilitățile, capacitățile și trăsăturile comportamentale ale individului. (Manolescu, A., 2003) Principalele componente ale postului sunt obiectivele, sarcinile, responsabilitățile și competențele. Obiectivele postului reprezintă expresia cantitativă și /sau calitativă a scopurilor avute în vedere la înființarea unui post și justifică rațiunea creării și existenței acestuia. În vederea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
o vitalitate proprie, o edificare problematică, o dinamică prin Încercări și erori. Dacă individul nu este pregătit pentru a Întâmpina „embriologia” valorilor cum se cuvine, acestea pot rezona negativ, prin declanșarea unor crize intrapsihice, prin alimentarea unor ambiguități sau derive comportamentale. Fundamentarea și fortificarea axiologică a individului constituie ținta adevăratului demers educativ. O persoană bine „construită” interior va aspira către un „exterior” social de aceeași factură și valoare! 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? Constatăm cu toții că una
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o stare de stres adaptativ, cu reverberații negative și asupra altor paliere ale conduitei persoanei. Pe de o parte, noul produs tehnic trebuie să se bazeze pe cât mai mulți algoritmi procedurali ai lanțului de produse anterioare, să nu presupună „rupturi” comportamentale, manevre inversate ce presupun procese de dezvățare (de pildă, construirea de marșariere prin deplasarea manetei În față, și nu Înapoi, cum deja ne-am obișnuit). Poate că cea mai mare calitate a unui produs tehnic este să mențină sau chiar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
faptul esențial, deliciul unei stări excepționale, aducătoare de noi mutații și reinstaurări spirituale. Pentru alții, sumedenii de fapte bune sau accidente rele, survenite Într-un interval de timp (câștiguri materiale, avansuri profesionale, căderi personale, dispariții ale unor persoane dragi, devieri comportamentale), nu mai au nici o reverberație, făcând parte din „firescul” sau „monotonia” vieții lor. Concluzie: fiecare are dreptul să se bucure În felul lui, necontând atât de mult exterioritatea ce Îl afectează, ci ceea ce poartă - tainic și miraculos - interiorul diafan al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Probabil Își Închipuie că intră vii În contact cu un nou public, imprevizibil, neomogen și foarte... needucat. Analfabet de-a binelea, În calitate de părinți ai elevilor! După o scurtă introducere, după un survol general privind starea pregătirii elevilor sau situația lor comportamentală și după raportul individual asupra fiecărui elev În parte, vine și momentul deosebit de „democratic” al Întrebărilor sau sugestiilor venite din sală. Și să vezi minune mare! Toți par că se pricep la cele mai subtile chestiuni didactice. Toți par că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
șantier - nu lipsit de dificultăți - al unor stări cât se poate de concrete și reale. Principiile sunt supuse probei materializării; coborâm abrupt dinspre evanescentul preceptelor către greutatea faptelor. Exercițiul profamilial presupune timp, chibzuință și răbdare. El antrenează rupturi existențiale, schimbări comportamentale neobișnuințe, dar și continuități pe anumite linii, o anumită coerență internă și stabilitate. Calibrarea a două experiențe de viață, a două istorii „paralele” ce vor să se „Întâlnească” presupune o profundă Înțelegere a celuilalt, o preluare a alterității În integralitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei persoane, de sublimare a „răului” interior În ceva inofensiv și stabilizator, pentru ca un subiect să intre Într-un raport normal cu altcineva. Suntem foarte mirați de faptul că o astfel de valoare comportamentală a fost trecută cu vederea de acest cadru teoretic. Poate și din cauza complexității acestei conduite, poate datorită „miopiei” unor constructe teoretice care nu „văd” decât realități convenabile (ușor de descris și de descifrat), dar poate și datorită unor cauze „ideologice
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]