1,551 matches
-
posibilele alte perspective din care poate fi apropriat fenomenul discursului. Cu alte cuvinte, Lewis vine să întărească ceea ce constatăm, împreună, în acest periplu pe care ni l-am propus, pe teritoriul complex al metodologiilor calitative și critice ce abordează fenomenele comunicaționale. Raționamentului studiului de față, Lewis îi aduce o extrem de binevenită ilustrare, întrucât concluzia sa, potrivit căreia, în ultimă instanță, criticul retoric se definește, în mod fundamental, prin perspectiva din care privește fenomenul discursului, consolidează propriul meu efort de demonstrare a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
asumăm această "calificare", de ceea ce Em Griffin numea "comunitate de consens" în ce privește viabilitatea oricărei perspective teoretice de factură interpre-tativ-umanistă, în general. În acest sens, faptul că includ, în această istorie a mea alternativă a abordărilor calitative și critice ale fenomenelor comunicaționale, piesa lui McKerrow, și anume ca punct final al său, exprimă, trag nădejde, cât se poate de clar, propria mea opinie cu privire la legitimitatea ca atare a demersului cri-tico-retoric al profesorului McKerrow în contextul edificării profilului disciplinei. Personal, prefer termenul pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cercetării de factură critico-reto-rică în cadrul mai cuprinzător al domeniului Științelor comunicării, își revendică și se definește prin acea stare-de- neascundere despre care s-a vorbit și se vorbește în epistemologie dintotdeauna. Această istorie a abordărilor critice și calitative ale fenomenelor comunicaționale este istoria pe care am construit-o discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit-o, eradicând total și tranșant toate celelalte documente (care pot face
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sau antagoniste sunt asociate în lanțuri sau constelații conceptuale inseparabile: "eveniment/element", "autonomie/dependență", "ordine/dezordine/organizare", "sistem/interrelație/organizare", "unu/multiplu", "deschidere/închidere", "haos/cosmos", "individual/generic" etc. b) Joncțiuni conceptuale complexe între diverse macro-concepte (de tipul "computațional/informațional/comunicațional") și asocieri conceptuale antinomice (cum ar fi continuu/discontinuu", "dinamism/stabilitate", "invarianță/variație", "identitate/alteritate" etc.). În legătură cu acestea din urmă, Morin susține că ele ne apropie de nucleul principal al complexității, care se află mai ales în asocierea a ceea ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
căreia organizarea conținuturilor în limbă se realizează după un patern preconceptual, cunoscut prin experiență și exprimat metaforic: "nici o experiență nu poate fi înțeleasă [...] în afara bazei sale experiențiale" (Lakoff & M. Johnson, 1980). Prin "bază experiențială" în textul jurnalistic înțelegem experiențele lingvistice, comunicaționale, culturale, psihologice ale jurnalistului - mult mai complexe și mai variate în comparație cu experiența primară. Aserțiunile valorificate în demersul cercetării ar fi: "evenimente" cu un potențial deosebit de informație sunt comunicate în termenii unor echivalențe accesibile unui public inegal (intelectual/ cultural); fenomenele cele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale societății civile să ofere expertiză în grupurile lor de coordonare etică. 2. Crearea unor condiții permisibile aplicării practice a principiilor etice, mai concret condiții de muncă care să stimuleze asumarea personală a comportamentelor etice normal acceptabile: salarii echitabile, rețea comunicațională democratică, evaluare și promovare corectă etc. Infrastructura etică într-o organizație se realizează cu angajați și pentru angajați. Or, științific și empiric s-a dovedit că dimensiunea personalității umane ce rezonează consensual cu valorile etice este caracterul. Acceptată ca atare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care comunică, instituție "totală", interesată strategic să demonstreze că are simțul responsabilităților sociale și morale. Sistemul clasic bazat pe dreptul natural la proprietate și pe "mâna invizibilă" a pieții a fost înlocuit cu un sistem de legitimare deschis, problematic și comunicațional. În prezent, legitimitatea întreprinderii nu mai e dată și nici contestată, ea se construiește și se vinde; trăim în epoca marketingului valorilor și a legitimităților promoționale, "stadiu ultim al secularizării postmoraliste". În concluzie, globalizarea și complexitatea relațiilor virtuale exclud adesea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
convingătoare. Mass-media, intim legată de putere, a colonizat cultura. În plus, cu totală îndreptățire, D. Kellner desființează distincția dintre cultură și comunicare, observînd (și notînd) ceea ce ar fi trebuit să fie la îndemîna oricărui cercetător: cultura nu poate fi decît comunicațională. Nemulțumit, Kellner este în dezacord cu vocabularul de bază, denunțînd etichetologia cu iz ideologizant. Se războiește, am văzut, cu Postmodernismul dar vrea și "distrugerea distincției" (mai sus menționată), în fine, nu poate accepta semnul egalității între cultura media și cea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Ne îndreptăm, potrivit lui Eliseo Veron, înspre o societate în întregime mediatizată: ziarele vor cunoaște ediții electronice, tehnica "pull" (navigarea atît de rîvnită de internauți) va face loc, prin conectare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
relevanța pe care inovațiile teoretice din teoriile postmoderniste ale lui Foucault, B. Jameson și alții o au pentru studiile culturale și încerc să analizez cîteva dintre aspectele dominante ale prezentului precum societatea de consum și societatea media; noile tehnologii PC, comunicaționale și informatice; noile forme de manifestare a modei și culturii; noile forme de putere și cunoaștere; noile aspecte ale subiectivității și identității. De fapt, prezentul este marcat de dezbateri aprinse: trăim încă în epoca modernă sau am trecut într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura este inseparabil legată de comunicare. Pentru a deveni un artefact social și, ca atare, "cultură" în adevăratul sens al cuvîntului, ea trebuie să fie în același timp atît mediator al culturii, cît și mediată de aceasta, să fie, așadar, comunicațională prin însăși natura sa. Comunicarea, la rîndul său, este mediată de cultură, fiind modalitatea prin care cultura este diseminată, actualizată și eficientizată. Nu există comunicare fără cultură și nici cultură fără comunicare, astfel încît trasarea unei distincții rigide între ele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și experiența unor alte dimensiuni creează un tărîm nou al existenței, multidimensional și tulburător. Deși Gibson utilizează temele lui Baudrillard: simularea și hiperrealitatea, ciberspațiul din Neuromancer este complex, letal, plin de mister, multidimensional, un loc al aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui Gibson
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
problemele de comunicare care iau naștere doar între două persoane. În lumea reală, "imperfecțiunile" sporesc și mai mult o dată cu creșterea numărului de persoane implicate. În acest caz apare încă o formă de imperfecțiune care rezultă din existența grupelor de tipare comunicaționale. Așa cum știm, grupurile privilegiază relațiile dintre unii membri ai societății (cei din interiorul grupului) în detrimentul altora: aceasta înseamnă că membrii grupului vor comunica mai mult între ei. A început măsurarea unor aspecte ale acestor grupe; de exemplu, prin examinarea volumului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Nu! În această muțenie generală doar ochii "vorbeau" cu o intensitate de laser și cu o precizie de chirurg oftalmolog. Cuvântul rostit de toate privirile acestor oameni era: "Teama". Era o teamă paralizantă, cu efecte inhibitorii asupra sistemelor locomotor și comunicațional. Oameni stătea pe loc fără să-și vorbească, frânți, cu privirea pierdută în gol. Ne duc în Siberia! Ne fac săpun! Acestea erau propozițiile rostite ca un laitmotiv, mecanic, în creierul unor oameni care începeau să se transforme în legume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cosmopolit, pe care le vorbea în mod curent: româna, germana, ebraica, rusa, sârba, ucraineana și, desigur, limba ei maternă, adică poloneza. Credeți că veți găsi astăzi în epoca Internetului cu ușurință o persoană care să stăpânească perfect șase structuri lingvistice comunicaționale diferite, înglobate în aceeași ființă umană? Mă îndoiesc. Mama a fost cu adevărat o ființă superioară, înzestrată cu o inteligență vie, penetrantă, iscoditoare, capabilă să discearnă prompt și tranșant binele de rău, necesarul de inutil și profundul de superficial. Probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de mii de ani de dezvoltare a civilizației, este uluitor felul cum azi literatura este înlocuită din ce în ce mai mult de culturile hibride ale golbalizării și evoluțiilor din aglomerările umane, în drumul lor spre catastrofe și exterminisme de tip nou, informațional și comunicațional. Până la urmă, apocaliptic, omenirea se va putea salva, cine știe, în mod poetic, printr-un verset, sau poate că prin cel mai frumos poem din toate timpurile, Rugăciunea inimii... A.B.Un gând pentru cititorii tăi... Dragilor mei cititori, le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îmbunătățirea ei, iat-o: să se aleagă ca președinte, premier, ministru de externe, ambasadori doar Americani, Nemți, Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar două decizii salvatoare, sugerate mie cândva de Cato cel Betran și Antipatic: Praeterea censeo, securitatem et Nomenklaturam delendus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
meseriaș. Un Cinema conectat la timpul său, hrănit de o nouă cinefilie în care nu intră doar venerația în genunchi în fața unor Tarkovski sau Fellini, ci și cultul lucrului bine făcut, învățat de la regizori subestimați ca Billy Wilder, sau eficiența comunicațională și ritmul accelerat al celor mai bune videoclipuri O nouă paradigmă, în fond. Singura problemă reală și deloc minoră este accesul acestui tip de regizor la fondurile CNC-ului ; dacă un Nae Caranfil se descurcă, investitorii săi fiind privați (Media
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fi surprinsă, mai ales în politică (concurența pentru putere), respectiv economie (reușita pe piață), unde manipularea, persuasiunea, influențarea opiniei publice prin diferite mijloace (de exemplu, mass-media) sunt destul de frecvente. La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și comunicarea politică” („Politikai kultúra és politikai kommunikáció”). Lucrarea dezbate cultura politică maghiară din perspectiva consecințelor comunicaționale ale schimbării de regim. Autoarea prezintă obiectul comunicării și definiția comunicării publice. Obiectivul comunicării este cercetarea fenomenelor, proceselor și a interacțiunilor de comunicare ce se desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea publică cuprinde acele exerciții și efecte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
funcționalitate și disfuncționalitate ale bisericii, ce pot apărea în viitor și pot afecta funcționarea sau nefuncționarea bisericii, aceasta fiind o instituție care contribuie la integrarea socială. Ultima lucrare, din partea a doua a volumului, îi aparține lui Ferencz Zoltán*, „Despre strategiile comunicaționale în societățiile locale” („A helyi társadalmak kommunikációs stratégiáiról”). În deschiderea capitolului, cercetătorul prezintă câteva constatări generale în legătură cu comunicarea dintre consiliile locale și populație. El încearcă să analizeze comunicarea în cadrul societăților locale, în funcție de următoarele dimensiuni: cunoașterea relațiilor politice locale și ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și flexibilă care să-i ofere atât cadrului didactic, cât și fiecărui elev în parte, dar mai ales echipei ca entitate distinctă, libertatea necesară de a evolua și de a acumula o experiență unitară, o coerență interioară și un flux comunicațional, intern și extern, profund și dezvoltat pe paliere extrem de variate (înglobând cât mai multe arii de exprimare concretă și cunoscută de către toți membrii grupului). Sub sintagma de exerciții (sau jocuri) de spargere a gheții regăsim, spuneam, extrem de multe și de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
europene față de români. Europenizarea este un proces de durată și de o nebănuită complexitate, încă nu suficient de bine perceput de majoritatea cetățenilor din țările membre ale Uniuni Europene. Bibliografie Beciu, Camelia, Perpelea, Nicolae (coord.) Europa și spațiul public. Practici comunicaționale, reprezentări, climat emoțional, București: Editura Academiei. Chalmers Adam. (2006). Refiguring the European Union’s Historical Dimension, European Journal of Political Theory, vol. 5, 4, 437-454. Delanty Gerard. (2003). The making of a postwestern Europe: a civilizational analysis, Thesis Eleven, 72
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este unul indirect, dar există cu siguranță și influențează modul de abordare și de transmitere a mesajelor în viitor. 1.4.2.Comunicarea new-media Noile media electronice sau așa-numitele media telematice se constituie drept componente cheie ale ultimei revoluții comunicaționale, care tinde să înlocuiască televiziunea. Apărute încă din anii ’70, “noile media “ reprezintă de fapt un set de tehnologii electronice diferite cu aplicații variate carea au primit denumirea de mass-media. Toate implică mai multe tipuri de tehnologii: de transmitere(prin
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
de a atrage atenția publicului țintă. „Relațiile publice online sunt acea parte a relațiilor publice care folosesc mediul electronic de comunicare drept suport de emitere și receptare a mesajului, urmărindu-se atingerea unui public care are acces la acest mijloc comunicațional și venind astfel în sprijinul obiectivelor de relații publice în general”. În prezent, relațiile publice online înseamnă relații publice desfășurate pe Internet sau ePR. Așa cum s-au impus termenii e-mail (poștă electronică) sau e-commerce (comerț Comunicarea organizațională în sprijinul calității
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]