2,296 matches
-
sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai, Livre de Vie. 99
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai, Livre de Vie. 99, Ed. Seuil, Paris 1970. CaP. i. arTa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și pentru orice creație artistică pentru ca să se nască o operă de artă autentică: omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău88. La propagarea cultului icoane‑ lor a contribuit mult Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal 93. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum 91 Ibidem. 92 Cf. B. fiori, Iconografia bizantină, 87
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția scenelor. Acum, apariția icoanelor de dimensiuni mai reduse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna un caracter creativ. Arta religioasă s‑a putut îmbina cu noile mișcări artistice care s‑au succedat de‑a lungul se‑ colelor. Conciliul al II‑lea din Vatican (1962‑1965), a venit în întâmpinarea artei religioase, dând indicații, norme și legi clare. În această privință sfântul Con‑ ciliu elaborează documentul Sacrosanctum Concilium nr. 122‑129, care do‑ rește să elucideze importanța și valoarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să vibreze omul în totalitatea ființei sale. Această definiție a sfântului Toma exprimă mai curând neputința cuvintelor 83 ConCiliul eCumeniC al ii‑lea din vaTiCan, Constituția despre liturgie - Sacro sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de a defini frumusețea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
adresat artiștilor în timpul întâlnirii speciale din capela Sixtină, din 7 mai 1964. Din această colaborare, biserica speră într‑o epifanie reînnoită a frumo‑ sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ele se preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54. Pe această bază la încheierea Conciliului părinții conciliari au adresat artiștilor un salut și un apel: Această lume - au spus ei - în care noi trăim are nevoie de frumusețe, pentru a nu cădea în disperare. Frumusețea, ca și adevărul, dă bucurie inimii oamenilor și este un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
1. Izvoare aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003. , Icone, Milano 1997. , Literatura Universală, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1998. , Michelangelo, Ed. Istituto Geografico de Agostini, Novara 1996. Codul de drept CanoniC, Ed. Presa Bună, Iași 1995. ConCiliul vaTivan II, Constituția despre liturgie Sacrosanctum Concilium. , Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gau‑ dium et spes. ioan paul al ii‑lea, Epistolă către artiști, 4 aprilie 1999. La Bibbia di Gerusalemme, CEI 1973. La Bibbia di Gerusalemme, Ed.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sunt atee. Este problema lor. Multe însă sunt creștine și „vor să fie ca bărbații”, adică să li se recunoască de către Biserică demnitatea spirituală egală în fața Domnului, în perfectă armonie cu Evangheliile, fie ele și doar cele canonice, recunoscute de Conciliul de la Niceea. Ele vor să ne spună tuturor: „La început nu a fost așa!”. Cu alte cuvinte, cerererea lor să își ridice capul de la spălatul exclusiv al podelelor, de la vândutul lumânărilor pentru ca cele cu har duhovnicesc să poată propovădui cuvântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
susținut pe monofiziți (cei care recunoșteau doar originea divină a lui Iisus), s-a atașat de ei pe vremea în care se afla la Alexandria. Aceștia însă au fost persecutați și excomunicați iar scrierile lor au fost arse, în urma hotărârilor Conciliului de la Calcedon (451). Theodora îl salvase pe Sever, călugăr monofizit, ascunzându-l în gineceu. Pe călugărul Zorooas l-a ajutat să plece în Siria. La intervenția împăratului Justinian, susținut de basilisa Theodora, la cel de al doilea Conciliu de la Constantinopol
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în urma hotărârilor Conciliului de la Calcedon (451). Theodora îl salvase pe Sever, călugăr monofizit, ascunzându-l în gineceu. Pe călugărul Zorooas l-a ajutat să plece în Siria. La intervenția împăratului Justinian, susținut de basilisa Theodora, la cel de al doilea Conciliu de la Constantinopol (553), s-au diminuat măsurile de persecutare a monofiziților. Ambițioasa împărăteasă a uneltit pentru alegerea lui Vigiliu ca papă, a uneltit răpirea papei Silver și exilarea lui într-o zonă aridă. Deși generalul Belizarie a adus servicii mari
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pregătea 174. Se impuneau în această perioadă și măsuri ferme care să îngrădească anarhia provocată de războaiele interne, iar Biserica, prin forța sa morală, era atunci singura în măsură să ia asemenea măsuri contra cavalerilor războinici. După mai multe încercări, conciliul de la Poitiers (anul 1000) a proclamat "pacea lui Dumnezeu"175, stabilind pedeapsa cu excomunicarea pentru orice creștin care ucide alt creștin în intervalul celor patru zile interzise din săptămână (de miercuri seara până luni dimineața). Pentru că efectul nu a fost
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
presiuni asupra monarhilor care nu recunoșteau primatul spiritualului asupra temporalului. În aceste condiții se arunca anatema, iar a fi exclus din Biserică echivala cu scoaterea individului în afara societății, cu pierderea dreptului la ceremoniile care îi marcau statutul social 176. În conciliile de la Piacenza și de la Clermont (1095), papa Urban II lansează apelul la cruciadă 177. Acest apel găsea o Europă în plină expansiune economică, însoțită de un proces de colonizare internă și apoi externă, ecoul fiind cel așteptat. Pax și respublica
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se îmbarca. Au sfârșit însă tragic, iar francezii, în cea mai mare parte, au fost vânduți ca sclavi în Tunisia și Egipt. Politica papalității a menținut însă ca obiectiv prioritar continuarea cruciadelor. În anul 1251, Papa Inocențiu III lansează la conciliul de la Lateran reluarea "războiului sfânt", trădat de conducătorii celei de-a patra cruciade. În perioada 1228-1229, cea de-a șasea cruciadă s-a dorit doar o demonstrație de forță a împăratului Germaniei Frederic al II-lea186, care, în condițiile presiunii mongole
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de vedere al cărui ansamblu uman va privi oare cel care vrea să scrie istoria universală și să depășească aceste limitări? Din acest motiv să fi trecut în prim-plan, mult timp, în relatările istorice, evenimentele legate de Biserică precum conciliile, schismele, succesiunea papilor, conflictele dintre clerici și conducătorii politici sau faptele care-i preocupau pe diplomați, negocieri, alianțe, războaie, tratate, intrigi de curte? La fel, faptul că, în perioade mai recente, cercurile sociale care-i cuprind pe comercianți, oameni de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fost exprimat mai întîi în Topografia legendară a Evangheliilor. El consta în a spune că opțiunea spre finalitate a abordării sociologice a memoriei nu excludea deloc o raționalitate a cauzelor și a legilor. Cele două familii de memorii colective, dinaintea Conciliului de la Efes și de după acesta, care se succed în povestirile pelerinilor în Țara Sfîntă se disting prin căutarea a ceea ce corespunde așteptărilor și credinței lor. Locurile vieții și miracolelor lui Hristos sînt învecinate pentru primul grup, înainte de secolul al VI
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
locurile sfinte ale memoriei sînt coordonate după succesiunea geografică dată de topografia legendară a Via sacra. Căutarea itinerarului vieții, morții și învierii lui Hristos este determinată de credința în dubla natură a lui Hristos, de om și Dumnezeu, stabilită la Conciliul de la Efes. Continuitatea temporală de la viață la moarte și de la moarte la înviere se înscrie în continuitatea spațială a Via sacra. Găsim aici similarități cu un text pe care l-am inserat ca variantă și în care Halbwachs contestă logica
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
așadar de o lectură sociologică a cunoașterii. Încă din Cadrele sociale, în 1925, apăreau deja teme noi în raport cu sociologia cunoașterii a lui Durkheim. Cu-noașterea socială era susținută cînd de un grup, cînd de o instituție socială (grupurile mistice, clerul, succesiunea conciliilor). Noțiunea de grupuri de memorie apare în memoria de clasă atunci cînd Halbwachs vorbește, în legătură cu noblețea, de o clasă-memorie. Grupul nu susține numai cu-noașterea religioasă și de clasă, dar una dintre funcțiile sale esențiale este să asigure legitimitate acestei cunoașteri
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
că prima carte teologică pe care mi-a recomandat-o părintele Nicolae a fost Catehismul episcopilor olandezi, un catehism catolic, apărut în anii '80, extrem de interesant și de actual (se găsea la biblioteca mănăstirii în limba engleză). Era elaborat după Conciliul II Vatican, răspunzând așadar problemelor cu care se confrunta atunci Biserica în spațiul occidental, intens secularizat. A.S.: În cele patru întâlniri cu părintele s-a legat o relație? R.D.M.: Sincer vorbind, nu am avut o relație de tip magistru-discipol. Nu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cu o finalitate religioasă analoagă. Încă din 1524, Luther cere consiliilor orașelor să deschidă școli obligatorii, accesibile tuturor fetelor și băieților. În 1563, Biserica reia problema, consacrîndu-i cea de-a 23-a și cea de-a 24-a sesiune a Conciliului celor 30. Epicentrul acestui fenomen se situa în Germania, fapt care explică de ce școlarizarea inițială a Franței a început mai întîi în est, în Lorraine, Franche-Comté și Champagne, ajungînd în provinciile nordice, Brie și Normandia, abia în secolul al XVIII
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]