1,646 matches
-
mască" în context didactic), și a celor teatrale (vezi, de exemplu, rolul exercițiilor de dicție, al celor de expresie corporală etc. în realizarea lecturii expresive a unui text literar în fața elevilor). I.2. Discurs În accepțiunea (aici) de formă de concretizare a mesajului reperabil/actualizat (construit, transmis, decodat, interpretat) într-o anumită situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/ educațională, discursul va fi prezentat în acest subcapitol atât prin raportare la principalele repere reflectate în acest plan în literatura de specialitate, cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a interlocutorului și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86), precum și raportarea la o "cunoaștere comună" locutorului și interlocutorului, care să asigure fundamentul comunicării optime, și la context 40, cu multiplele lui valențe (vezi concretizarea acestui fundament în cazul comunicării didactice/educaționale, în cadrul căreia un locutor-profesor trebuie să-și adapteze discursul, atât în planul conținutului, cât și în cel al formei, la particularitățile interlocutorilor; nu poți vorbi, de exemplu, despre propoziție simplă și dezvoltată la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a comunicării ce-și asumă și valorifică mijloacele teatrului, respectiv a teatrului ca formă de comunicare toate acestea, subsumate ideii de comunicare teatrală. Comunicarea teatrală este prezentată în literatura de specialitate din perspective similare cu planul comunicării propriu-zise, multe dintre concretizările acestor perspective luând forma unor modele liniare, triunghiulare 47 etc. Astfel, schema cea mai simplă este de tipul: Figura nr. 2. Modelul liniar al comunicării teatrale (1)48 schemă reflectând trei mari instanțe comunicative reperabile în comunicarea-teatru: * autorul creației dramatice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
încuraja sau nu locutorul să-și dezvolte ideea, poate fi empatic, înțelegător, suportiv sau, dimpotrivă, își poate manifesta rezervele/dezacordul față de cele comunicate de către locutor, poare reformula 63, rezuma ceea ce a receptat etc. vezi, în acest sens, etapa răspunsului și concretizările comportamentului de comprehensiune, prezentate supra, respectiv diferitele manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Tabelele nr. 11-13. Tabelul nr. 11. Manifestări verbale 64 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/structuri verbale "Traducere" Te ascult.../ Ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Dascălu Jinga, 2006, pp. 74-104; Nuță, 2004, pp. 41-44; Faber & Mazlish, 2002; Popescu, 1998, pp. 129-132 etc. 65 Astfel de manifestări ale interlocutorului sunt incluse, în literatura de specialitate, în clasa așa-numitelor "semnalele de recepție", sau "back channels" cu concretizări, după cum se va vedea în Tabelul nr. 12, și la nivel nonverbal (cf. Mazilu, 2010, p. 125; Vasilescu, 2007, pp. 15-16; Dascălu Jinga, 2006, pp. 74-104 etc.). 66 Cf. Borg, 2010, p. 102, pp. 141-142, pp. 145-150; Mazilu, 2010, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
obiectivelor educaționale privind realizarea unei viziuni integrative, holistice asupra fenomenelor cultural-artistice la elevi. Imaginea holistică a unui fenomen - de orice natură - se realizează benefic atât pentru educator cât și pentru cel educat prin intermediul conexiunii disciplinare, aceasta cunoscând patru nivele de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. în viziunea lui Constantin Cucoș, reputat pedagog român, interdisciplinaritatea este „o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică, a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
impune o dimensiune tragică perisabilității umane, Iona are forța desprinderii de contingență, pentru a transcende în cosmicitatea ființei, în lăuntrul ascuns al subconștientului, singura soluție a libertății absolute: Superioritatea „trestiei gânditoare” constă în perseverența cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice ale eului. Prezența trecătoare a celor doi Pescari, purtând pe spinare câte o bârnă, este o proiecție simbolică a omului ce-și poartă povara
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
un război“ - „Esențialul este spiritul de jertfă“, luptătorul naționalist fiind chiar mai mult decât atât: „erou, preot, ascet, ostaș“ laolaltă. „Oameni tragici și sintetici“, acești naționaliști, „demiurgii lumii noi“, mânați de parola mussoliniană vivere pericolosamente, citată ca „cea mai lapidară concretizare a vitalității creatoare“, exaltă „valoarea etică a forței“. Încercând să-și înaripeze cuvintele ca și Eminescu, profetul său pe care-l ascultă cu pietate și fervoare, Vasile Marin îi avertizează pe adversarii naționalismului: „să ia aminte rahiticii intelectului strânși în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe aceia care împărtășeau concepția leplaysiană a societății. Dar dezvoltarea tehnicilor de asigurare apărea ca o cale mult mai sigură pentru concretizarea principiilor solidarității. "Cât despre cooperare susținea în 1924 Partidul Republican -, aceasta urmărește scopul transformării sociale integrale care, teoretic, merge până la anihilarea capitalismului și a salariatului. Dar este un scop prea îndepărtat, inaccesibil în prezent, din cauza deficitului de educație economică și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din responsabilități, secretarii generali au numai de câștigat de pe urma acestei manevre, ajungând în poziții de conducere"428. În esență, apelarea la parteneri privați permite primarilor să-și exercite puterea căpătată după descentralizare, însă diminuarea fondurilor de finanțare publice nu permite concretizarea ei. Arendarea a reprezentat contractul tip în perioada de creștere. În anii 1980, revenirea concesionării s-a încadrat într-un context în care colectivitățile nu mai aveau acces la finanțări privilegiate pentru a-și realiza investițiile și în care marile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prim-ministru al Franței a expus Planul Uniunii federale europene (Kalergi, 1952, 175-177), punându-l în dezbaterea oficială a acestui for internațional. În plenul dezbaterilor, Aristide Briand a propus adoptarea principială a ideii unificării și inițierea de dezbateri oficiale pentru concretizarea ei, fiind sprijinit în această acțiune de Gustave Stresemann. Planul lui Aristide Briand conținea in nuce contradicții evidente. Menținerea integrală a suveranității naționale nu era compatibilă cu ideea federală, exprimată imprecis prin sintagma legături federale din textul proiectului (du Rèau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
indivizilor ar putea contribui la dezvoltarea unor adevărate strategii motivaționale care să faciliteze implementarea schimbărilor și, în final, creșterea performanțelor organizației școlare. Resorturile motivației pentru schimbare pot fi atât interne, cât și externe. Susținută intrinsec, schimbarea își găsește mai ușor concretizarea în practică, întrucât ea capătă valențele unei nevoi interne a individului, pe care acesta dorește să și-o satisfacă. El se va angaja plenar în susținerea și promovarea elementelor inovative, comparativ cu situația în care implicarea în procesul schimbării va
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2001, p. 318). Am putea spune că, dincolo de caracterul său anticipativ și valoarea strategică, proiectul instituțional reprezintă cel mai viabil instrument de dezvoltare a școlii românești actuale, aflată în plin proces de descentralizare și dobândire a autonomiei, ce-i permite concretizarea unei noi forme de comunicare: parteneriatul interinstituțional. Putem vorbi, consideră E. Păun (1999, p. 153), de existența a două tipuri de parteneriat: * extern, ce implică raportul școlii cu comunitatea locală (părinți, autorități locale, agenți economici etc.); * intern, realizat la nivelul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a-și uni elementele cu concretul universal, de a avea în același timp conștiința separată a înțelegerii fiecăruia. Întregul mecanism este conceptual și este suportat de relația dintre limbaj și gândire, inseparabile una de alta. Limbajul este, pentru Hegel, o concretizare a sensului universalului, a puterii absolutului, concretizare care se produce prin intercomunicare, prin care eul se completează cu dimensiunea lui "noi", unde conștiința eului individual este întotdeauna cu ceva mai puțin decât cea a lui "noi", a ceea ce se reflectă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a avea în același timp conștiința separată a înțelegerii fiecăruia. Întregul mecanism este conceptual și este suportat de relația dintre limbaj și gândire, inseparabile una de alta. Limbajul este, pentru Hegel, o concretizare a sensului universalului, a puterii absolutului, concretizare care se produce prin intercomunicare, prin care eul se completează cu dimensiunea lui "noi", unde conștiința eului individual este întotdeauna cu ceva mai puțin decât cea a lui "noi", a ceea ce se reflectă și în conștiința altora. Aceasta este mereu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a uni și numi conceptual elementele concretului universal, de a avea în același timp conștiința separată a înțelegerii fiecăruia. Funcționarea acestei conștiințe este pusă pe seama relațiilor dintre limbaj și gândire, inseparabile una de alta. Limbajul este, pentru Hegel, o concretizare a sensului universalului, care se produce prin inter-comunicare, prin care "eu"-ul se completează cu dimensiunea lui "noi". Conștiința "eu"-lui este întotdeauna mai puțină decât cea a lui "noi", care astfel ajunge să se poată reflecta în conștiința altora
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care le generează la nivelul receptării și a problematicii relației emitent politic receptor. Descrierea parametrilor semiozei politice este complinită de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui astfel de limbaj. Concretizarea limbajului verbal în cadrul comunicării politice presupune supunerea acestuia unor exigențe de ordin structural și tematic, menite să optimizeze modul de utilizare a semnului verbal de către locutor. În virtutea postulatului că o comunicare eficientă impune adaptarea mijlocului de comunicare la parametrii contextuali
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
expresivă constă în maniera simplă de a traduce, fără prea multe neologisme, într-o limbă la îndemâna cititorilor, marile abstracții. Ideile gazetarului sunt puse în scenă cu o proverbialitate care amintește de Ion Creangă sau de Anton Pann. Mijloacelor dramatice de concretizare a ideilor li se adaugă o serie întreagă de mituri, istorii și istorisiri, de referințe literare ample, precum și o gamă variată de sentințe latinești, care devin auxiliare ale dimensiunii teatrale a articolelor poetului. "Eminescu operează pe o scenă unde totul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestei metode: Varianta I: Se apelează la un grup de profesori de specialitate care pot stabili coordonatele generale implicate de stimulare a creativității la studenți. Ei pot formula alternative metodologice aplicabile În diferite contexte. Concluziile lor sunt supuse analizei și concretizării pe microgrupuri de profesori În funcție de disciplină și, În interiorul fiecărei microgrupe, pe categorii de vârste (ani de experiență la catedră). Sintezele elaborate de către fiecare subgrupă a microgupelor se discută., mai Întâi la acest nivel, până la găsirea unor modalități convergente de acțiune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestei metode: Varianta I: Se apelează la un grup de profesori de specialitate care pot stabili coordonatele generale implicate de stimulare a creativității la studenți. Ei pot formula alternative metodologice aplicabile În diferite contexte. Concluziile lor sunt supuse analizei și concretizării pe microgrupuri de profesori În funcție de disciplină și, În interiorul fiecărei microgrupe, pe categorii de vârste (ani de experiență la catedră). Sintezele elaborate de către fiecare subgrupă a microgupelor se discută., mai Întâi la acest nivel, până la găsirea unor modalități convergente de acțiune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnic se află o problemă specifică de rezolvat și un obiectiv de atins. Prima fază de concepție constă În stabilirea caietului de sarcini sau a specificațiilor tehnice și economice dorite. Fazele următoare constau din Înțelegerea concepției ca un proces de concretizare crescător al soluției adoptate sau ca o trecere de la o funcție (formă abstractă) la o soluție (formă concretă). În faza de concepție preliminară (conceptual design) este ales un concept de obiect pornind de la o analiză funcțională și de la un studiu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnic se află o problemă specifică de rezolvat și un obiectiv de atins. Prima fază de concepție constă În stabilirea caietului de sarcini sau a specificațiilor tehnice și economice dorite. Fazele următoare constau din Înțelegerea concepției ca un proces de concretizare crescător al soluției adoptate sau ca o trecere de la o funcție (formă abstractă) la o soluție (formă concretă). În faza de concepție preliminară (conceptual design) este ales un concept de obiect pornind de la o analiză funcțională și de la un studiu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
limbajului; - exerciții structurale; 4.2.1. Exercițiile de limbă tradiționale A. Exercițiile de recunoaștere se realizează prin raportarea cazurilor concrete dintr-un text dat la o noțiune gramaticală studiată. Aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă înseamnă a recunoaște în situația dată concretizări ale unor noțiuni, definiții reguli, apoi de a întrebuința faptele de limbă conform sistemului limbii, regulii, noțiunii la care au fost raportate faptele de limbă prin recunoaștere. Priceperea de a recunoaște fapte în situații date și priceperea de a recunoaște
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și modele funcționale de joc ale jucătorilor ce compun echipa respectivă. Pentru finalizarea operațiilor de modelare a jocului se impune determinarea, în continuare, a modelelor necesare pregătirii, care constau din asocierea celor două modele (ale echipei și ale jucătorilor) și concretizarea lor în structurile de joc specifice. Modelul, astfel realizat, va fi adus în instruire sub denumirea de „Model de joc al echipei și al jucătorilor” și va constitui reperul central al pregătirii, respectiv al modelului de pregătire. În consecință, modelul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și integral, sub o formă încă nediferențiată”.(Nicolas Berdiaeff: Le destin de la culture, în „Le roseau d’or” Nr. 10 și în Der Sinn des Schaffens. ) Cultura ne apare astfel ca o iradiație din flacăra adorării lui Dumnezeu, ca o concretizare în forme obiective a esenței religioase. Scânteile răspândite din vatra cultică a credinței au aprins energiile creatoare de cultură. Sau, cum zice Burckhardt: „Numai religia și cultul au adus acele sărbătorești avânturi în suflet, care au fost în stare să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]