KorAP: Find »[drukola/base=condiționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...71 >

1,773 matches

Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598

mai mari decât costurile ce derivă din adoptarea normelor și comportamentelor cerute; sau pe baza echilibrului relațiilor dintre actorii interni, deci condiționalitatea poate consolida poziția unor actori interni favorabili schimbării, dar nu suficient de relevanți pentru a impune singuri procesul. Condiționalitatea, în această perspectivă logică, va fi cu atât mai eficientă, cu cât actorii relevanți percep ca fiind satisfăcătoare, într-o perioadă scurtă, stimulentele materiale și nemateriale oferite de UE ca recompensă pentru armonizare (Noutcheva et al. 2004). Schimmmelfennig și Sedelmeier

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
pentru procesul de adoptare a legislației. Pe plan practic, aceste stimulente constau în asistență tehnică și financiară pusă la dispoziție de UE în oferta de legături instituționale specifice. În această optică, acțiunea UE se bazează, așadar, în mod esențial, pe condiționalitate și se asumă dincolo de status quo-ul inițial în organizarea instituțională și de policy, care este diferit de acela stabilit de UE. Această diferență nu este altceva decât compatibilitatea (goodness of fit) teoretizată în cadrul studiilor asupra europenizării și prezentată în paginile

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
cum ar fi o tranșă de finanțare, un pas înainte spre statutul de membru etc., și dacă normele de adoptat sunt limpezi și oficializate (determinacy of the rules). Cei doi autori utilizează determinacy pentru a sublinia cât de eficientă este condiționalitatea, atât din punct de vedere al clarității, cât și al formalității normelor, încât să permită guvernelor naționale să înțeleagă exact ce anume trebuie să facă pentru a satisface cerința. Determinacy influențează direct asupra credibilității condiționalității. Cei doi autori susțin, în

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
sublinia cât de eficientă este condiționalitatea, atât din punct de vedere al clarității, cât și al formalității normelor, încât să permită guvernelor naționale să înțeleagă exact ce anume trebuie să facă pentru a satisface cerința. Determinacy influențează direct asupra credibilității condiționalității. Cei doi autori susțin, în fapt, că în fazele finale ale procesului de adeziune se asistă în general la un mare pas înainte spre adoptarea legislației (rule adoption), în special în acele zone de strategie în care țările au rămas

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
adoption), în special în acele zone de strategie în care țările au rămas mult în urmă. Faptul că UE reliefează anume zone de strategie din fazele finale ale procesului de aderare pare a fi un factor determinant în sporirea credibilității condiționalității. Adoptarea de norme depinde în mare măsură, pe lângă acestea, de modul în care sunt distribuite între actori costurile adoptării. Autorii reiau, așadar, ipoteza, deja dezvoltată în literatura asupra europenizării, referitoare la jucătorii veto, specificând însă că deși numărul de actori

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
numărul de actori cu drept de veto este în general neînsemnat în țările din Europa central-orientală, se pot identifica semnificative variațiuni de la o arie strategică la alta. Numitorul comun în majoritatea lucrărilor pe această temă este accentul pus pe specificitatea condiționalității exercitate de UE prin procesul de extindere spre Est. Descoperim, în fapt, o mulțime de termeni, accession conditionality (Börzel, Guttenbrunner și Seper 2005), membership conditionality (Kelley 2004), EU conditionality (Schimmelfennig și Sedelmeier 2004; Dimitrova 2002), care se referă în special

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
prin procesul de extindere spre Est. Descoperim, în fapt, o mulțime de termeni, accession conditionality (Börzel, Guttenbrunner și Seper 2005), membership conditionality (Kelley 2004), EU conditionality (Schimmelfennig și Sedelmeier 2004; Dimitrova 2002), care se referă în special la tipul de condiționalitate aplicată de UE țărilor din Europa Centrală și de Est. Există unele caracteristici aplicate de UE care apar în toate lucrările: logica susținătoare a condiționalității este aceea de sprijin prin recompensare (reinforcement by reward) (Schimmmelfennig, Engert și Knobel 2003) UE

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
conditionality (Schimmelfennig și Sedelmeier 2004; Dimitrova 2002), care se referă în special la tipul de condiționalitate aplicată de UE țărilor din Europa Centrală și de Est. Există unele caracteristici aplicate de UE care apar în toate lucrările: logica susținătoare a condiționalității este aceea de sprijin prin recompensare (reinforcement by reward) (Schimmmelfennig, Engert și Knobel 2003) UE pune la dispoziție stimulente externe pentru un anumit guvern, dacă acesta respectă condițiile stabilite; UE nu intervine în mod coercitiv dacă nu sunt respectate condițiile

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
să respecte condițiile (reinforcement by support); UE este actorul care posedă cea mai mare putere contractuală, deci se produce o dinamică de tip asimetric (Vachudova 2005). Am evidențiat maniera în care în cadrul politicii de pre-aderare, UE a făcut recurs la condiționalitate pentru a favoriza procesul de convergență. Convergența este, așadar, procesul care influențează alegerile actorilor politici interni angajați în transformările politico-instituționale și economice, în timp ce condiționalitatea este o modalitate a convergenței caracterizate de obligația angajamentelor asumate 59. Mattina (2004a) specifică, în fapt

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
Vachudova 2005). Am evidențiat maniera în care în cadrul politicii de pre-aderare, UE a făcut recurs la condiționalitate pentru a favoriza procesul de convergență. Convergența este, așadar, procesul care influențează alegerile actorilor politici interni angajați în transformările politico-instituționale și economice, în timp ce condiționalitatea este o modalitate a convergenței caracterizate de obligația angajamentelor asumate 59. Mattina (2004a) specifică, în fapt, că dezvoltarea convergenței se face prin faze, identificate în succesiunea de acorduri încheiate între UE și țări: se începe cu politica ajutoarelor, apoi a

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
aceste armonizări, se impune prelungirea fazei de pre-aderare, a cărei durată variază în funcție de situația fiecărei țări (de decalajul care trebuie depășit). Este important să subliniem că, deși s-a făcut referire în special la politica de pre-aderare, UE aplică astăzi condiționalitatea, chiar dacă există unele diferențe, și în alte tipuri de politici față de țările terțe, în special în politica de Stabilizare și Asociere și în Politica europeană de Vecinătate (PEV). UE aplică astăzi, față de Balcani, o anumită formă de condiționalitate definită în

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
aplică astăzi condiționalitatea, chiar dacă există unele diferențe, și în alte tipuri de politici față de țările terțe, în special în politica de Stabilizare și Asociere și în Politica europeană de Vecinătate (PEV). UE aplică astăzi, față de Balcani, o anumită formă de condiționalitate definită în mod formal drept "SAP conditionality" (Cremona 2004) care este exercitată în faza ce "precede pre-aderarea", deci în faza care ar trebui să conducă țările spre obținerea statutului de candidat. În același fel, în relație cu "țările vecine", condiționalitatea

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
condiționalitate definită în mod formal drept "SAP conditionality" (Cremona 2004) care este exercitată în faza ce "precede pre-aderarea", deci în faza care ar trebui să conducă țările spre obținerea statutului de candidat. În același fel, în relație cu "țările vecine", condiționalitatea este exercitată în funcție de politica ajutoarelor, de acordurile de asociere și de alte etape specifice prevăzute de PEV. În analiza cazurilor naționale se va aprofunda mai târziu aspectul condiționalității în legătură cu diferitele politici. Socializarea Mulți dintre autorii deja citați au subliniat că

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
obținerea statutului de candidat. În același fel, în relație cu "țările vecine", condiționalitatea este exercitată în funcție de politica ajutoarelor, de acordurile de asociere și de alte etape specifice prevăzute de PEV. În analiza cazurilor naționale se va aprofunda mai târziu aspectul condiționalității în legătură cu diferitele politici. Socializarea Mulți dintre autorii deja citați au subliniat că nu numai prin condiționalitate își exercită UE propria influență (Grabbe 2003; Schimmelfennig și Sedelmeier 2004; Kelley 2004; Checkel 2005). Deși autorii utilizează uneori terminologii diferite referitoare la acest

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
politica ajutoarelor, de acordurile de asociere și de alte etape specifice prevăzute de PEV. În analiza cazurilor naționale se va aprofunda mai târziu aspectul condiționalității în legătură cu diferitele politici. Socializarea Mulți dintre autorii deja citați au subliniat că nu numai prin condiționalitate își exercită UE propria influență (Grabbe 2003; Schimmelfennig și Sedelmeier 2004; Kelley 2004; Checkel 2005). Deși autorii utilizează uneori terminologii diferite referitoare la acest concept, socializarea este înțeleasă, în literatură, ca un model explicativ alternativ față de cel al condiționalității pentru

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
prin condiționalitate își exercită UE propria influență (Grabbe 2003; Schimmelfennig și Sedelmeier 2004; Kelley 2004; Checkel 2005). Deși autorii utilizează uneori terminologii diferite referitoare la acest concept, socializarea este înțeleasă, în literatură, ca un model explicativ alternativ față de cel al condiționalității pentru explicarea transpunerii și adoptării de norme UE. Paradigma din care provine acest concept este aceea a instituționalismului sociologic sau într-un sens mai extins a constructivismului. Mecanismul socializării, spre deosebire de condiționalitate, acționează pe o perioadă lungă, prin răspândirea și învățarea

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
literatură, ca un model explicativ alternativ față de cel al condiționalității pentru explicarea transpunerii și adoptării de norme UE. Paradigma din care provine acest concept este aceea a instituționalismului sociologic sau într-un sens mai extins a constructivismului. Mecanismul socializării, spre deosebire de condiționalitate, acționează pe o perioadă lungă, prin răspândirea și învățarea colectivă, contribuind la legitimarea normelor și valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele cazuri conduce actori spre

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
au referit la acest mecanism folosind termeni diferiți și făcând distincția între mai multe nuanțe de procese bazate pe socializare (social learning, persuasiune, influență socială, presiune normativă, dialog politic, comunitate epistemică și dezvoltare instituțională). Kelley (2004) susține că, mai mult, condiționalitatea ar fi determinantă pentru inițierea proceselor de reformă, în vreme ce mecanismele de socializare capătă relevanță într-o a doua fază, cea de internaționalizare efectivă a normelor. În termeni instituționali conceptul de socializare se traduce prin intensificarea dialogului politic, al colaborărilor profesionale

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
și în investițiile în schimburi culturale care să permită transferul de cunoștințe între statele membre și nemembre. Din descrierea politicilor UE față de țările obiect al acestei cercetări va rezulta clar modul în care UE, pe lângă instrumentele care se bazează pe condiționalitate (ex.: acquis-ul comunitar) a utilizat toate instrumentele mai sus menționate: dialogul politic, colaborările profesionale (Twinning și Taiex) precum și ocaziile de schimb și difuzare. Și activitatea de dezvoltare a capacităților, exercitată prin programele de asistență tehnică, este un exemplu de socializare

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
sus62, tratând separat spre exemplu fenomenul corupției din mediul economic. În încheierea acestei părți, să prezentăm principalele ipoteze referitoare la cele trei țări care fac obiectul analizei, formulate pe baza cadrului descris. În cazul României, presupunem că rolul jucat de condiționalitatea exercitată de UE în ultima fază a procesului de aderare a fost fundamental în angajarea proceselor de reformă din cele două sectoare luate în considerare. În special, utilizarea masivă a condiționalității și prezența agenților interni ai schimbării au permis îndreptarea

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
descris. În cazul României, presupunem că rolul jucat de condiționalitatea exercitată de UE în ultima fază a procesului de aderare a fost fundamental în angajarea proceselor de reformă din cele două sectoare luate în considerare. În special, utilizarea masivă a condiționalității și prezența agenților interni ai schimbării au permis îndreptarea către faza de RA. Adăugăm că acțiunea UE în cele două zone de policy pe care le tratăm, deși sprijinită de agenți ai schimbării, a fost puternic mediată de o serie

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
chiar procesul de adoptare a normelor europene este încă într-o fază inițială. Ipoteza principală referitoare la cazul Serbiei este că acțiunea UE nu a fost, mai ales până la sfârșitul lui 2005, deosebit de credibilă. În mod special, rolul jucat de condiționalitatea politică nu a întrunit efecte comparabile cu acelea obținute în țările candidate, tocmai pentru că nu a fost destul decredibilă și hotărâtă. Această situație, după cum se va vedea în studiul de caz, pare că se schimbă parțial începând din 2005. În ceea ce privește

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
Copenhaga din 1993. De la Consiliul de la Copenhaga, UE a dezvoltat în mod progresiv aspectele de bază ale politicii de preaderare, care au fost oficializate în 1997 prin proiectul Agendei 2000. Politica de preaderare s-a caracterizat mai ales prin utilizarea condiționalității politice; după cum am afirmat deja, UE a făcut recurs la condiționalitate pentru a favoriza procesul de convergență în interiorul țărilor candidate. Mattina (2004a) specifică faptul că dezvoltarea convergenței în faze, identificate în succesiunea de acorduri încheiate între UE și țări, începe

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
mod progresiv aspectele de bază ale politicii de preaderare, care au fost oficializate în 1997 prin proiectul Agendei 2000. Politica de preaderare s-a caracterizat mai ales prin utilizarea condiționalității politice; după cum am afirmat deja, UE a făcut recurs la condiționalitate pentru a favoriza procesul de convergență în interiorul țărilor candidate. Mattina (2004a) specifică faptul că dezvoltarea convergenței în faze, identificate în succesiunea de acorduri încheiate între UE și țări, începe cu politica ajutoarelor, continuă cu acordurile de cooperare, urmând asocierea. Faza

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
pentru obținerea statutului de țară membră (membership). Dacă țările nu procedează la aceste armonizări, se impune o prelungire a fazei de pre-aderare a cărei durată variază în funcție de situație (ca decalaj care trebuie depășit) și de țară. În cazul țărilor candidate, condiționalitatea se manifestă mai ales în faza cea mai avansată a procesului, deci în faza care începe de la deschiderea negocierilor și până la închiderea acestora. În cazul României, în realitate, condiționalitatea continuă să fie puternică până la încheierea negocierilor, în virtutea clauzei de salvgardare

Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]