3,116 matches
-
demagogiei comuniste a vremii (articole de fond pe teme propagandistice, consacrate „realității” sociale și economice „noi”), T. își deschide paginile unui discurs literar și cultural ce încearcă, asemenea altor publicații românești din anii ’60-’70, să promoveze valori autentice, să configureze o dimensiune culturală regională semnificativă și să performeze, în fond, un act de cultură. În intervalul 1975-1985 publicația începe să piardă însă unii colaboratorii importanți. Dovadă a diminuării prestigiului revistei și a faptului că paginile sale scad în consistență sunt
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
valoarea în sine, și mai mult pe imperative de ordin moral. Pe de altă parte, necesitatea de a înțelege restructurarea societății românești (implicit restructurarea valorilor), aspirația de a pune ordine într-un univers a cărui formulă încă se aștepta definită configurează și în paginile din T. un peisaj eclectic, în care socialul, moralul și culturalul se îmbină - de data aceasta în chip natural - pentru a oglindi febrilitatea unei lumi în fundamentală schimbare. Și revista va găzdui texte și nume noi, aparținând
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
la București, bilunar, de la 15 noiembrie 1972 până la 15 decembrie 1989, editată de Asociația „România” și care continuă „Glasul patriei”. Redactor-șef este Paul Anghel, până în august 1974, când locul său va fi luat de Petre Ghelmez, restul echipei redacționale configurându-se la 1 ianuarie 1975 astfel: redactor-șef adjunct: Niculae Stoian, secretar general de redacție: C. N. Constantiniu, redactori: Ernst Breitenstein și Dan Grigorescu. Pe parcurs, în caseta redacțională survin numeroase modificări: de la numărul 166/1979 redactor-șef adjunct e
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
teme predilecte. Cântând „subobiectele”, T. zice: „iarba crește din mine”, „nu sunt decât o plantă hrănită ritual”. Este o poezie cu aspirație cosmică, tinzând spre osmoza între fervoare și înalt, spre a cuprinde „imensa Golgotă de la moluscă la Olimp” și configurând un dicționar imens de „subcuvinte” (adică, după Al. Piru, „cuvinte nediferențiate din spuma originară, capabile să denumească doar subobiecte, forme primitive ale obiectelor”). Pare o nouă poetică, în care erosul este primordial, similară, într-un chip, cu necuvintele lui Nichita
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
forțe misterioase și atotputernice precum coincidența sau hazardul, carnavalul amețitor al măștilor cuprinse în acest fluid spectacular”. Cea mai ambițioasă întreprindere a lui T. e însă Romanul romanului românesc (I-II, 1999-2000). Primul volum, intitulat În căutarea personajului, urmărește să configureze o istorie a genului în literatura română, de la origini până la cel de-al doilea război mondial. Deși materia este dispusă în funcție de texte și nu de paradigme, criticul descoperă totuși două linii evolutive: romanul construit „pe dimensiune mitologică” (Viața la țară
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
, Orientare ideologică și culturală configurată în perioada interbelică, t. derivă ca termen din tradiție (lat. tradere: „a transmite”, „a preda”, „a încredința”). În literatura universală sensul lui s-a exprimat, fără afișarea nominală, prin declanșarea în Franța, la sfârșitul secolului al XVII-lea, a celebrei
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează momente de liniște domestică sau configurează izbutite crochiuri peisagistice, adevărate pasteluri, cu figurație silvestră. SCRIERI: Epode, Câmpina, 1932; Standard (Poeme de petrol și energie), cu un portret de S. Perahim și desene de Octav Angheluță și Aurel Kessler, București, [1934]; Întâlnire cu pasărea Phoenix, Ploiești, 1947
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
învecinată cu disperarea, cu un accentuat gust de amărăciune defetistă, el ratează totuși, ca și Vasile Coroban, o vocație de polemist, găsindu-și salvarea în studii ample de analiză a fenomenelor generale, îndeosebi a celor ce țin de evoluția literaturii. Configurează cu exactitate și cu o perspectivă de sinteză corectă tendințe și orientări, tipologii tematice și simbolice, practică o interpretare fenomenologică subtilă și nuanțată, meticuloasă. Textele au un pronunțat caracter eseistic, un aer de meditație lucidă, dezabuzată, țintind să surprindă sensuri
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
sacrificiu. Radiografia aceluiași mediu social va fi continuată în Cheia de contact (1983), pe când cu Tribunalul fiecărui individ (1982) cadrul fusese schimbat: un institut de cercetare, apoi un muzeu al invențiilor. În ciuda unor portrete reușite, firele epice nu ajung să configureze o arhitectură romanescă viabilă, iar destinele personajelor își pierd conturul înainte de a fi exploatate pe deplin. La fel se întâmplă și în Marele interogatoriu (1984) ori în alt roman, Cărăuși peste vămi (1986), unde începutul promite o incursiune în conștiința
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
lăsată să moară, nici omorâtă”, cum va afirma Ion Mureșan într-un editorial (Cazul „Tribuna”) din numărul inaugural al celei de-a treia serii, inițiată în septembrie 2002, cu o periodicitate bilunară. Până la sfârșitul anului 2003 T. nu reușește să configureze o echipă critică stabilă. În schimb, se distinge prin colaborările tinerilor (de pildă, dau versuri Rareș Moldovan, Mihai Goțiu, Vasile Leac ș.a.), ca și prin realizarea unor „dosare” incitante, precum cele inserate în paginile din 2003: Dicționare literare de autori
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
vreme omul să devină lup pentru om. Autodevorarea se află în conținutul fiecărei clipe și este energia care face ca timpul să pulseze, istoria să se nască și natura să dăinuie”. Sub un pretext erotic, „prozo-poemele” din Socrate poetul (2000) configurează și ele o parabolă ironică privitoare la raportul între „natură” și „cultură”, între „viață” și „idee”. Temperamentul scriitorului pare a se împlini însă în formula dramatică a (post)absurdului, materializată în volumul Așteptând-o pe Godette (2003; Premiul Asociației Scriitorilor
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
patra stihie iaste pământul. Deci într-aceste 4 stihii iaste omul făcut și, pentru căci sânt alcătuirile trupului omenesc, era cu cale să se sfințească cu pogorârea Domnului” (Antim Ivireanul). În jurul acelorași corespondențe între cele patru elemente primordiale ce au configurat universul și substanțele din care s-a constituit corpul omenesc brodează și alcătuitorul unei predoslovii din 1683 (textul este semnat de voievodul Șerban Cantacuzino). În aceste compuneri tipărite sunt distribuite în circulație informații de bun nivel, ce aparțin evident altui
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Special al Uniunii Scriitorilor din România (2002). V. debutează în 1962 cu placheta de miniaturi În țara fluturilor, urmată de culegerile de povestiri Soarele (1963), Băiețelul din Coliba Albastră (1964), Pe lume (1964) și de volumul Balade (1966), în care configurează o lume aparte: Coliba Albastră sau Țara Fluturilor este universul și, în particular, natura din jur; satul de sub zăpadă simbolizează satul moldovenesc, un spațiu originar încărcat de istorie (în Balade sunt evocați Ștefan cel Mare, Eminescu, Barbu Lăutaru, Ileana Cosânzeana
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
români. Familiarizat cu metodologia studiilor de literatură comparată, V. și-a extins preocupările în domeniu, investigând și aria contribuțiilor românești la cunoașterea literaturii universale și a filiațiilor dintre aceasta și literatura română. În Universaliști și comparatiști români contemporani (1996) sunt configurate „profiluri” reprezentative: G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Grigorescu, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Edgar Papu, Al. Dima, I.C. Chițimia, G. Mihăilă ș.a. Plămada cărților (1997), volum alcătuit din articole și studii de teorie, critică, istorie literară și comparatism, își
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
în conflictul nerezolvat dintre inteligența sa artistică excepțională și tot atât de rara capacitate emotivă. D-sa nu a atins echilibrul ideal dintre inteligența creatoare și sensibilitate, poate pentru că s-a încrezut exclusiv în luciditate. Cu toată această alcătuire intelectualistă, I. Vinea configurează în poezia noastră zisă „de avangardă” talentul cel mai reprezentativ și o poziție de centru, care face dintr-însul un clasic al mișcării literare. ȘERBAN CIOCULESCU Paradisul suspinelor este confesiunea unui nevropat, un ins purtând povara unei vechi obsesii erotice
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
istorice reprezintă punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a activității marelui înaintaș. Imaginea de arhitect inspirat, de constructor temeinic, într-un cuvânt de fondator al României moderne, ca și aceea de îndrumător al culturii și literaturii se configurează cu pregnanță. De o tratare similară se bucură și ceilalți doi oameni de cultură, pe care Z. îi readuce în actualitate deopotrivă prin evocare, analiză și editare. Cartea Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), un portret
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
generații diferite: Nick (bunicul), un Moromete mai pișicher călătorit prin America, Aron (tatăl) și Nicky (nepotul). Se amalgamează planurile temporale, punându-se în lumină, rând pe rând, câte un episod semnificativ din viața fiecăruia, încât figurile se intersectează și se configurează treptat. Indirect se conturează și o poetică a indeciziei, sesizabilă în încurcarea deliberată a firului epic linear, nu atât în dorința de a crea o tipologie, cât de a o aproxima în chip subiectiv prin revenirea asupra unui episod din
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
Capacitatea crește de 4 ori de la o generație la alta, datorită organizării sub formă de matrice pătrată (64 kbiți, 256kbiți, 1Mbit), dar pentru capacități mari există și salturi de doar 2 (256Mbiți, 512Mbiți, 1Gbit). Mai mult memoriile moderne pot fi configurate cu magistrală de date de mărime diferită. Pentru acest lucru numărul de linii ale matricii de memorie se menține constant, modificându-se numărul de coloane. Viteza de lucru a procesorului este superioară vitezei de lucru a memoriei RAM. După inițierea
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
război mondial, una „absolutistă”, rațională, bazată Încă pe ideea de arcana imperii și scăpând controlului instanțelor parlamentare. Regele Carol I a reprezentat, pe parcursul Întregii domnii, prezența constantă În tărâmul afacerilor externe, centrul de decizie În această materie definindu-se și configurându-se preponderent În funcție de voința sa. Asociați i-au fost Îndeobște președintele Consiliului de Miniștri și/sau ministrul Afacerilor Străine. Schema grupului de decizie român (unitatea de decizie ultimă) a prezentat un Înalt grad de mobilitate, În special din perspectiva structurii
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Risorgimento, anno LXXXVIII, suplemento al fasc. IV, 2001, p. 161-175, 163.</ref>. Tripla Alianță a fost, oricât de paradoxal ar putea părea la prima vedere, un instrument fiabil și serios contra războiului <footnote id="12">12 Ambele aliniamente de putere configurate În Europa la finele veacului XIX au avut, după cum sublinia Paul Schroeder o astfel de funcție duală În ecuația relațiilor internaționale. Alianțele de la finele secolului XIX au avut potențial managerial În relațiile internaționale, constituind, cel puțin În parte, soluția pentru
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pe tablă sau pe poster un cuvânt / o temă de studiat. Elevii sunt solicitați să noteze în jurul sau sub cuvântul central, alte cuvinte/ sintagme care au legătură cu acesta din urmă. Se formează astfel o rețea de noțiuni conectate care configurează un univers în care bogăția elementelor atestă spiritul de observație, atenția, ingeniozitatea și cultura generală a elevilor. E o metodă prin care se face legătura dintre cunoștințele anterioare și cele recente ale elevilor, devenind mai durabile. Se poate aplica la
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
a obligat să scoatem în evidență și să analizăm aspecte noi, interesante, legate de semnificația fenomenelor psihice morbide considerate ca experiențe ontologice înscrise în „istoria psiho-biografică” a bolnavilor psihici. Acest punct de vedere, diferit complet de cel al Clinicii psihiatrice, configurează specificitatea psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere a nebuniei 1. Dincolo de aspectele exterioare ale „normalității” sau ale „anormalității” psihice, considerate ca „sănătate mintală” sau ca „boală psihică”, trebuiesc descoperite și explicate, pentru a putea fi înțelese, semnificațiile vieții interioare, a naturii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginii suferinței psihice „în sine”, desprinse de orice fel de atitudine angajată care să o eticheteze ca „obiect”, fie al psihologiei, fie al medicinei. Această perspectivă deschide astfel calea unei reflecții particulare asupra „nebuniei”, dincolo de cadrele psihologiei și ale psihiatriei, configurând sfera de referință a psihopatologiei ca disciplină umană explicativă, de care pot beneficia atât psihologia, cât și psihiatria, ambele considerate ca domenii practic-aplicative, diferențiate prin obiect și metodă, în abordarea vieții sufletești. Sperăm ca efortul depus la revizuirea și completarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
J. Boehme va scrie în 1620 o Psychologia vera în care tratează destinele eschatologice ale sufletului uman. Cercetările și interesul științific începe să se orienteze, în această perioadă, asupra investigării caracteriale. Putem afirma că din acest moment începe să se configureze domeniul psihologiei ca știință. Pentru G. Gusdorf „fiecare știință reprezintă un punct de fixare pentru o atenție epistemologică, în contextul global al gândirii la un moment dat”. Aceasta implică o redistribuire mintală a cunoștințelor acumulate într-un domeniu dat. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]