2,664 matches
-
poeziei propriu acestei perioade. Structura acestui univers este totuși de o mare omogenitate, considerată din perspectiva relației cu realitatea. Poezia este orientată spre tot ceea ce înseamnă evenimentul social care angajează nu atât destinul individual, cât destinul colectiv, soarta ființei naționale. Configurarea acestui univers poetic se realizează prin orientarea tematică către situațiile de catastrofă socială, amplificate de tragedia războiului ca eveniment foarte apropiat și care rămâne prezent în conștiința oamenilor printr-un sentiment de mutilare a ființei, ce nu a putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
evenimente și mișcări sociale, alcătuind etapele de consolidare a unei alte lumi și a unui alt tip de societate. Intenția unei astfel de poezii intens ideologizate este de a reține mutațiile care au loc la nivelul conștiinței sociale, tinzând spre configurarea unei noi umanități. În general însă emoția este săracă, fiind în mod obișnuit consecința raportului tensional individ societate. Poezia este sensibilă la dinamica evoluției conștiinței, ea înregistrează modul în care se produce structurarea conștiinței colective, consolidarea fenomenelor de comuniune. Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați în discuție în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia se află în relație de inter (co) dependență. Paradigma culturală căreia Basarab Nicolescu îi ascoiază conceptul de transdisciplinaritate este aceea a cosmodernității (diferită de cea a postmodernității sau cea a transmodernității). PARADIGMĂ A COSMODERNITĂȚII (TRANSDISCIPLINARĂ) Întrucât o lămurire
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor estetice. - Scopul cognitiv urmărește accesul receptorului la un nivel complex de cunoaștere, „conducând spiritul de la aspectul cognitiv, rațional, la cel al reprezentării, al sensibilizării [...], cultivând ambiguitatea și antrenarea receptorului întro participare la problema tizarea situațiilor prezentate“ (Bogdan
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relație de opoziție, de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine“) unei opere literare vizează modul de configurare a universului ficțional, a viziunii artistice, după o logică internă. Aceasta structurează elementele esențiale ale textului literar, determinând polarizarea unei/unor arii tematice, ordonarea rețelei de motive și/sau a seriei de eve nimente, pe unul sau mai multe planuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lotreanu). Însemnările din jurnal sunt parafrazate ori citate secvențial, sunt comentate, adnotate, dezvoltate sau infirmate în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
funcționalitatea fiecărei entități statale (sistemul administrației de stat, sistemul financiar-bancar); vom include în rândul infrastructurilor critice și sistemul structurilor medico-sanitare, componentă de sistem aparent pasiv-statică, dar cu un important rol de întreținere a corpului social activ. Sub raportul contribuției la configurarea potențialului teritorial, infrastructurile critice reprezintă o componentă esențială prin distribuția și densitatea teritorială, parametrii tehnico-calitativi și dimensional cantitativi. Valențele strategico teritoriale derivă din gradul de echipare a teritoriului cu rețele ale infrastructurilor critice, în calitatea lor de suport al activităților
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
5,6%, India - 4,6%. Această realitate este o consecință determinată de particularitățile cadrului fizico-geografic, care au facilitat organizarea/dezvoltarea teritorială a comunităților umane și implicit a infrastructurilor de deservire a teritoriului (inclusiv cea feroviară) după un anumit model de configurare spațială, caracterizat printr-o foarte inegală repartiție a căilor ferate pe cuprinsul domeniului arabofon (Tabelul nr. 60). Astfel, cea mai mare parte a rețelei feroviare este concentrată în spațiul circummediteranean, unde are caracter predominant liniar, dispusă în lungul regiunilor litorale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
dă măsura valențelor de echipare teritorială cu infrastructuri de transporturi la nivelul unității regionale arabe (Tabelul nr. 78). Potrivit valorilor componente ale IC, rețeaua rutieră este infrastructura care echipează cel mai bine domeniul arabofon, contribuind cu peste o cincime la configurarea potențialului total. Prin urmare și miza strategico teritorială, dar și gradul de utilizare a acesteia sunt pe măsură. Este un fenomen explicabil prin existența a numeroase drumuri nemodernizate (neasfaltate) ce deservesc imensitatea spațiului deșertic (mai ales înAfrica de nord), mult
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
posibil, caracteristic statelor cu cea mai mare valoare pe domeniul mărimii respective, pentru fiecare stat se va lua în calcul raportul procentual dintre valoarea proprie și cea din statul cu valoarea maximă de pe Glob (exemplu: aportul efectivelor militar umane la configurarea potențialului militar va fi 0,25·100·E/Emax). Așadar, formula (3) se transformă în ecuația efectivă de calcul: <formula>. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de trei state ce se încadrează în categoria supraputerilor militare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ultimele două decenii în grupa puterilor militare regionale, ca urmare în primul rând, a echipării forțelor armate proprii cu o flotă aeriană și navală consistentă și de bună calitate tehnologică. Analiza distribuției puterilor militare regionale în spațiul politico-geografic mondial, reliefează configurarea unui anumit model de organizare ierarhizată a sistemelor teritoriale de putere la scară globală. Acest model este bazat pe structurarea unor celule regionale de tip binom sau trinom de putere militară regională, ce echilibrează raporturile de forțe în plan spațial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
subsumate preponderent registrului de securitate. Toate aceste realități strategico-teritoriale sunt rezultate ca urmare a însumării și interconexării în plan spațial a efectelortuturor elementelor expuse în subcapitolele anterioare,respectiv orientarea fluxurilor comerciale, a investițiilor financiare externe, a importurilor de armament și configurarea spațială a asistenței militare externe oferită statelor arabe. Pentru întocmirea hărții intereselor economice și militare ale centrilor de putere de pe Glob în lumea arabofonă, vom bonita spațiul arab în unități spațiale (state) în care predomină ca pondere anumite categorii dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la tot ceea ce se dezvoltă drept "cunoștințe" despre oameni, lucruri, idei, evidențe, căutări, reluări, procese, lupte); 2) regimul unei cunoașteri care a devenit, de la sfârșitul secolului Luminilor, o muncă între limbaje (cunoașterile între ele, împrumuturi, analogii, tehnici de re- și configurare, schimbări de concepte, modificări de sensuri, includerea unor raporturi semnificante în câmpul cunoașterii, opinii, atitudini, bizarerii de gândire etc.). Cele două regimuri sunt vizate de Foucault în eclectica sa capodoperă de scriitură contemporană, Cuvintele și lucrurile (1966). Aceste două regimuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se intersectează și se dezvoltă împreună în jocurile și luptele din ele, sunt incompatibile din trei perspective: 1) dinamică; 2) funcție; 3) regim de formare. Nu au aceeași dinamică în raport cu timpul și spațiul. Nu au aceeași funcție de exprimare, de (re)configurare, de transfigurare. Nu au același regim de constituire în raport cu societatea și cu oamenii. În timp ce cunoașterea istorică vizează acțiuni și fapte, care se pot sesiza din relațiile oamenilor între ei și cu lucrurile; vizează un dat istoric, care, evident, comportă o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
enunțuri devin un dat istoric, un fragment de istorie prin imanența spusului său. El trăiește într-o atmosferă a lui, care devine fragment din trecut. În timp ce datele istoriei sunt aceleași, discursul istoric și istoriografic se schimbă printr-o re- și configurare în altfel de sensuri, în altfel de semnificații, și pentru alte generații. Discursul istoriografic este re- și configurat în fapte și idei. Faptele umane și istorice dezvoltă idei, iar aceste idei schimbă acțiunea din viitor. Astfel că "pluralizarea" discursului istoriografic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
două componente sunt convergente și complementare în etalarea efectelor lor în plan teritorial, în sensul în care sub raport istoricogeografic se tratează evoluția în timp a hărții politice, iar sub raport politico-geografic se are în vedere rezultanta acestei evoluții asupra configurării tabloului politico-teritorial actual, la rândul său “gazdă” a proceselor, formelor și relațiilor din categoriile enumerate mai sus. 2.1. Coordonatele istorico-geografice Fiecare dintre procesele și mutațiile survenite pe harta politică a spațiului arabofon de-a lungul timpului istoric, a lăsat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
nordul Arabiei. 2.1.2. Evoluția istorico-teritorială în perioada înfloririi civilizației arabe (630 - 1258) Marea migrație arabă din secolul al VII-lea a fost ultimul val semitic, dar și cel mai consistent ca volum și mai ales ca efecte în configurarea cadrului istorico-geografic. Această ultimă migrație desfășurată sub steagul și în numele Islamului are loc sub forma unui bombardament corpuscular foarte dens asupra spațiilor-țintă, derivat din organizarea socială bazată pe nuclee familiale, clanuri și triburi, care acționau fiecare conform propriilor interese, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Abd-al-Wahhab și emiratul din Daraiyya condus de Muhammad ibn Saud, vor fi fundamentul viitorului regat saudit proclamat după primul război mondial. Formațiunile conduse de emirii din nordul Algeriei și de beii din Tunisia, anterioare cuceririi coloniale, au stat la baza configurării protectoratelor franceze și ulterior a statelor independente respective. Abia odată cu cronicizarea “problemei orientale”, chestiunea „omului bolnav al Europei” apare ca temă prioritară pe agenda politico-diplomatică a cancelariilor europene. De fapt, problematica de maxim interes o constituie acum viitoarele consecințe în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Din această categorie fac parte marea majoritate a spațiilor ce alcătuiesc astăzi teritoriile naționale ale statelor arabofone atât din Asia de sud-vest, cât și din Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
În Arabia contururile perfecte au fost în bună măsură moștenite de europeni din perioada stăpânirii otomane, trasate pe un relief șters, fără repere topografice riguroase, identificabile în frontierele noilor state arabe independente, ca un exemplu elocvent a modului în care configurarea hărții politice este tributară inerției istorice. c. Cucerirea și anexarea unor teritorii reprezintă o altă modalitate de formare, în special a teritoriului unor entități statale din trecut, ce au precedat constituirea actualelor state arabe, ca subiecte de drept internațional. Este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
conferă un atribut de personalitate fiecărui stat sau entitate teritorială în parte. Prin urmare, ea este condiționată practic, de aceiași factori, naturali și antropici, care condiționează și stabilirea frontierelor și care își spun cuvântul în maniere și proporții diferite în configurarea conturului frontalier al statelor (vezi Capitolul 2.2.6. Frontierele arabe - barometrul (in)stabilității regionale). Pentru stabilirea riguroasă, pe baza unor mărimi valorice, a tipologiei statelor arabe după criteriul formei teritoriului statal, am proiectat și folosit o serie de parametri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Manama, capitala Regatului Bahrain, cu 150.000 locuitori, dacă facem abstracție de orașul El Aiun (100.000 locuitori), reședința teritoriului Saharei Occidentale. Pentru capitalele statelor arabe, factorii de localizare au constituit, alături de condițiile istorico-politice, premise esențiale pentru evoluția, dezvoltarea și configurarea profilului lor funcțional. Capitalele arabe sunt situate, de regulă, în cadrul ariei-nucleu sau în cadrul uneia dintre ariile-nucleu, în cazul statelor multinucleare: Tripoli - în nucleul principal din nord-vestul Libiei, Riyad - în aria nucleului central din interiorul Arabiei Saudite. Poziția capitalei în cadrul teritoriului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
existența fluviului. nucleul din nord-vestul Libiei, principala arie de polarizare a țării. nucleul nord-algerian de pe litoralul mediteraneean centrat în jurul capitalei Alger. nucleul marocan de pe coasta atlantică dezvoltat în evul mediu ca rampă de lansare a expedițiilor cu posibile perspective de configurare o constituie regiunea de la gurile de vărsare ale fluviului Shatt al-Arab, ce include părți din teritoriile Iranului, Irakului și Kuwaitului, cu profil funcțional asemănător (exploatarea hidrocarburilor) și cu o populație numeroasă și omogenă din punct de vedere confesional (șiită). Deși
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Lăcrămioara Petrescu SCENA ROMANULUI CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR DIN ROMÂNIA (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA LĂCRĂMIOARA PETRESCU SCENA ROMANULUI EDITURA JUNIMEA IASI 2005 CONFIGURĂRI ALE SCENEI ÎN ROMAN Sentimentul că te afli în antecamera unei întîmplări esențiale, în culisele temporale ale unui eveniment de o vibrație care plutește, deja, în aer, nu este străin nici unui observator cu "fine antene ale sensibilității", cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
spațiu (și timp), a unei conștiințe de privitor, concomitent cu adoptarea unei viziuni (personalizate). În această lumină privite, rolurile specializate abundă în romanul realist. "Ordonarea" în spațiu a existenței, "domiciliile", mereu cu o componentă concretă și una abstractă țin de configurarea, pînă în cele mai însemnate raporturi, a imaginarului romanesc. SPRE SCENA ORAȘULUI Pătruns de aerul lumii moderne, urbane, universul romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu pare modelat de o "reverie spațială", atașată locurilor pe care ficțiunea le destinează prim-planului acțiunii. S-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]