1,156 matches
-
la atacarea Poloniei, atât de la vest, cât și de la est. Imediat după semnarea Pactului de neagresiune, Germania a atacat Polonia la 1 septembrie 1939. La 3 septembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, declanșându-se astfel a doua mare conflagrație a secolului al XX-lea. La 6 septembrie, România și-a declarat neutralitatea. În timp ce armata poloneză se opunea ofensivei hitleriste, la 17 septembrie 1939 armata sovietică a pătruns pe teritoriul Poloniei. Uniunea Sovietică a acționat în conformitate cu punctul 2 al protocolului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
forță armată, introducându-se acolo un regim de ocupație. Sub presiunea intrării imediate a armatei sovietice, care nu a respectat propria prevedere din a doua Notă ultimativă, la 28 iunie a început calvarul evacuării Basarabiei și a nordului Bucovinei. În cadrul conflagrației mondiale, România a fost mai întâi agresată la 28 iunie 1940, constituind unul din obiectivele urmărite de Uniunea Sovietică, realizat cu sprijinul Germaniei hitleriste; poziția adoptată la 22 iunie 1941 va fi un răspuns la acest atac. Ocuparea Basarabiei, a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesitatea limitării cuantumului prelevărilor fiscale doar la nivelul nevoilor stricte pentru finanțarea obligațiilor specifice sau tradiționale (apărare, justiție) pentru a nu influența mecanismul pieței libere. Treptat, pe măsura Înlocuirii societăților agrare cu societățile industriale, apariției șomajului, a crizelor economice și conflagrațiilor militare, s-au amplificat funcțiile statului și, odată cu ele, a crescut volumul cheltuielilor publice. Astfel, volumul ridicat al cheltuielilor publice efectuate de către stat, a mărit povara fiscală, chiar dacă era cunoscut faptul că impozitele micșorau puterea de acumulare a capitalurilor. Pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Încasărilor fiscale (utilizabile pentru finanțarea de cheltuieli publice). Este de remarcat, totodată, că interesul pentru stabilirea unui prag al presiunii fiscale a apărut cu 200 de ani În urmă, când acesta a fost apreciat la 15%, iar după a doua conflagrație mondială el s-a ridicat la 25%230. În realitate presiunea fiscală are o tendință crescătoare continuă, În strânsă corelație cu creșterea cheltuielilor (nevoilor) publice asumate de către guverne, sub incidența unei multitudini de factori de influență. Sub cel din urmă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al XIX-lea și Încheierea Primului Război Mondial, chiar dacă Între 1914 și 1918 mișcările de populație au fost determinate de considerente care nu aveau numaidecît o legătură cu stabilirea În alte zone geografice. Al doilea val de emigrare a Început după Încheierea conflagrației din 1914-1918. „Răsboiul, notau Șerban Drutzu și Andrei Popovici, a avut un efect stăvilitor asupra emigrărei, pentru că cifrele din 1921 indică o scădere a procentului lucrătorilor fără ocupație, așadar a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfîrșitul marelui război, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o problemă, Înainte de a Încerca să stabilim caracteristicile emigrației. „Emigrările din Europa de Est și Uniunea Sovietică către Statele Unite după al Doilea Război Mondial - observa un specialist al temei - au debutat În anul 1945, În urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a SUA la rezolvarea problemei internaționale a persoanelor strămutate În anii războiului (The Displaced Persons)”. Instaurarea prin forță a comunismului, după ocuparea României de armata rusă, a transformat-o Într-o țară predispusă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Comunist din România, 1930-1944”, ni se oferă o microistorie a acestei formațiuni politice În primele două decenii de existență. Se (re)afirmă că PCdR a fost o formațiune marginală În viața politică românească pînă la sfîrșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. E definitoriu că practicile utilizate de partid În această perioadă aveau să determine inclusiv intervalul de aproape jumătate de veac În care s-a aflat la putere. Partidul a fost strict dependent de Moscova, avînd În vedere că era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului, amîndouă despre politica de discriminare pe motive antisemite. Perioada celei de a doua conflagrații mondiale ocupă un loc Însemnat, fiind parte din viața ostășească a multor intervievați. Relatarea campaniilor de război, prizonieratul, lăsarea la vatră, (re)integrarea În structurile de partid, armată și de Securitate dau seamă de un curs contorsionat al biografiei, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lumii, fiind mobilizați sub arme 110.000.000 oameni, dintre care au murit 50.000.000. Pierderile materiale se ridică la cifra de 1.384 miliarde dolari. În Europa, între 1 septembrie 1939 (dată la care s-a dezlănțuit marea conflagrație) și zilele de 7 mai 1945 (când, în orașul Reims, feldmareșalul Jodl a semnat documentele de capitulare a Germaniei) și miezul nopții de 8-9 mai (când Conflagrația a luat sfârșit în Europa), au pierit milioane de oameni [1, p. 17
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
În Europa, între 1 septembrie 1939 (dată la care s-a dezlănțuit marea conflagrație) și zilele de 7 mai 1945 (când, în orașul Reims, feldmareșalul Jodl a semnat documentele de capitulare a Germaniei) și miezul nopții de 8-9 mai (când Conflagrația a luat sfârșit în Europa), au pierit milioane de oameni [1, p. 17]. "Cu mici excepții, întreaga parte a continentului situată la vest de Rin a trăit vreme de mai bine de patru ani sub călcâiul unei armate de ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
1912); în noiembrie 1914 devine, pentru puțină vreme, director al noului oficios conservator „Steagul”, de orientare marghilomanistă, unde va susține, contrar liniei oficiale a gazetei, necesitatea realizării unității naționale românești printr-o politică energică, în condițiile favorabile oferite de prima conflagrație mondială. După război, înființează, la 2/15 decembrie 1918, cotidianul de dimineață „Românimea”; trece din nou la „Adevărul”, reapărut în 1918, și apoi, începând din 1925, la „Universul”, celălalt cotidian de mare tiraj al vremii. Ca o recunoaștere a meritelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
surprinde maniheist lumea minerilor în conflict social cu patronul și schimbările provocate de sosirea trupelor sovietice. Dar cele mai multe nuvele și romane au ca temă războiul, scriitorul valorificându-și experiența de combatant pe fronturile de Est și de Vest din ultima conflagrație mondială. O anume sinceritate a tramei unor cărți precum Dinamica (1965), Flăcări în Vest, Camera 210, mai ales când se recurge la convenția jurnalului, sau naturalețea schițării reacțiilor la oamenii simpli deveniți soldați asigură prozei de război a lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
noastră, ci mai curând prin inexistența vastelor valori, susceptibile să ordoneze, să centreze întreaga activitate a omului, în familie, în societate, în omenire sau în cosmos. Nu fiindcă nu trăim pe baza unor valori etice date ne zbatem în această conflagrație care a cuprins întreaga lume, ci fiindcă am pierdut din vedere valorile ideale, singurele capabile să reflecte o armonie și o organicitate în gândire, simțire sau acțiune. Desigur, o valoare ideală nu poate fi realizată concret, prin mijloacele imperfecte de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Și-a completat studiile în Franța, mai întâi cu o bursă la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, pregătind o teză de doctorat în literatura franceză medievală. După ce debutează, în 1915, cu o traducere din Alfred Tennyson, în ziarul „Acțiunea”, până la începerea conflagrației mai colaborează cu versuri (originale și tălmăciri) la „Noi pagini literare”, „Flacăra” și „Capitala”, iar în anii 1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
autoarei; în ele nu se definește o conștiință individualizată, iar atmosfera nu vorbește de la sine prin suportul faptelor, ci prin lirismul jerbelor de notații, a căror inventivitate se dovedește și fără precedent, și fără succesiune în literatura română. Experiența primei conflagrații mondiale o scoate pe scriitoare din cercul vechilor preocupări, al căror rod fuseseră cărțile debutului. Tendința către obiectivitate epică primește acum sprijinul unor contacte dramatice cu spectacolul suferinței umane și totodată e confirmată de îndemnuri foarte încrezătoare, venite succesiv din partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
nu privea factorul național ca unul prioritar, oferindu-se ca exemplu fapte a doi preoți din tabere diferite, însă ambii aflați în slujba lui Dumnezeu"610. Articolul intitulat " Neutralitatea Papei în războiul European" reafirma poziția oficială a Bisericii Catolice față de conflagrația mondială. Documentul, scris pe baza declarației Papei din 22 ianuarie 1915, afirma neutralitatea acestuia și a Bisericii, susținând "că n-ar fi nici cuviincios, nici folositor să amestecăm autoritatea pontificală în taberele luptătorilor"611. Aceste precizări erau făcute și datorită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înființării noului cotidian și intențiile autorilor (și intitulat "Ce vrem?"939,) s-a argumentat necesitatea apariției unei publicații independente, neafiliate politic, în care să se analizeze situația social-politică și economică din societatea românescă, dar și evoluția relațiilor internaționale după prima conflagrație mondială: "O mână de oameni și-au pus într-o zi întrebarea, dacă în România Mare, nu e lipsă de un organ, care să dea tuturor cetățenilor, vești sigure; și să-i puie în curent cu realitatea atât cât este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fi tipărite în 1916. Prefect de Iași după izbucnirea răscoalei din 1907, președinte al clubului liberal, cu perspective de a deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
General (BCG) contra tuberculozei. încă din 1902 Franța promulgase Legea obligativității vaccinării antivariolice. Tot în Franța, în 1922 Ministerul Igienei, Asistenței și Prevederii devine Ministerul Sănătății, pe care îl va lua ca model organizatoric și alte state. Secolul celor două conflagrații mondiale, care a pus în pericol existența lumii și echilibrul planetei, rămâne secolul amenințărilor a numeroși agenți nocivi (fizici, chimici, biologici etc.) dar și al marilor speranțe, întrucât, în acest, secol toate disciplinele medicale progresează remarcabil. Apar și altele noi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și afectivă. A urmat liceul la Budapesta pînă cînd, în 1944, Guvernul Ungariei i-a adunat pe evrei în tabere de concentrare, trimițîndu-i apoi în lagărele naziste. Tînărul Nicholas a fost "repartizat" la Auschwitz, unde avea să-l găsească sfîrșitul conflagrației. Cu povara holocaustului și cu o repede-asumată clarviziune să ne amintim că mulți intelectuali s-au lăsat cuceriți în acei primi ani de "idealurile nobile" ale comunismului el a trecut fățiș în tabăra celor socotiți "indezirabili", pentru că subminau "dictatura proletariatului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un conflict sîrbo-austro-ungar, ceea ce nu avea să se întîmple. Balcanii erau considerați drept o zonă vitală, astfel că Statul Major a preluat frîiele de la diplomați, iar după ce s-au tras primele focuri de armă, toate Puterile au fost atrase de conflagrație în mare parte împotriva voinței lor. Dar toată lumea conta pe un război scurt și glorios în stilul "șarvei brigăzii de cavalerie ușoară". Nici Iorga, nici oricine altcineva nu prevedea în entuziasmul inițial 5 că va intra în acțiune "Omul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cauze naturale sau numărul copiilor care nu au mai fost concepuți ori născuți, atunci sau mai târziu, din cauza războiului. Rata mortalității din primul război mondial, deși extrem de ridicată, pălește pe lângă numărul stupefiant de morți din cea de-a doua mare conflagrație (iar cifrele de mai sus nu includ victimele americane, japoneze sau de altă naționalitate noneuropeană). Nici un alt conflict din istorie nu a ucis atât de mulți oameni Într-un timp atât de scurt. Cel mai frapant este numărul de civili
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bătălie eroică, ci o degradare progresivă a vieții, În care oamenii au fost trădați și umiliți, Împinși la delicte și josnicii mărunte; fiecare a pierdut câte ceva, iar unii au pierdut chiar totul. Mai mult, În contrast cu amintirea Încă vie a primei conflagrații mondiale, În 1945 sentimentul predominant nu era mândria, ci un amestec de jenă și vinovăție. După cum am văzut, majoritatea europenilor au avut un rol pasiv În război - Învinși și ocupați de un rând de străini, apoi eliberați de altul. Singura
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și cea de construcții navale au fost serios afectate. Firmele constructoare de mașini situate În Nord (departe de confruntările cele mai intense din timpul campaniei din Italia) au prosperat - ca și În primul război mondial -, investițiile și productivitatea din timpul conflagrației compensând din plin eventualele pierderi. Industria constructoare de mașini din viitoarea RFG și-a pierdut În război doar 6,5% din echipamente. În alte țări, desigur, nu existau pagube de război. Irlanda, Spania, Portugalia, Elveția și Suedia au rămas neutre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
3 nou-născuți vii la mia de locuitori, În Belgia 15,4, În Austria 12,8. În Franța, unde rata natalității În 1939 a rămas de 14,6‰, rata mortalității a fost mai mare decât rata natalității nu doar În timpul primei conflagrații mondiale, În 1919 și din nou În 1929, dar și În fiecare an din intervalul 1935-1944. Acolo, ca și În Spania pe durata războiului civil, populația scădea constant. În restul Europei mediteraneene și la est de Viena, rata natalității era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]