3,668 matches
-
Germania, Italia, Israel (numai LUVI), Olanda, San Marino și a aderat Gambia în 1974. 6 Nu mai puțin, art. 4 al celor două Convenții din 01.VII.1964 ia în considerare și agregarea riguroasă a dreptului uniform substanțial cu dreptul conflictual unificat, oferind statelor care devin părți posibilitatea unei declarații prin notificare adresată depozitarului că ele nu vor aplica legile uniforme în cazurile vizate de convențiile de unificare a dreptului conflictual al vânzării internaționale de mărfuri la care sunt părți decât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
considerare și agregarea riguroasă a dreptului uniform substanțial cu dreptul conflictual unificat, oferind statelor care devin părți posibilitatea unei declarații prin notificare adresată depozitarului că ele nu vor aplica legile uniforme în cazurile vizate de convențiile de unificare a dreptului conflictual al vânzării internaționale de mărfuri la care sunt părți decât dacă o asemenea convenție conduce la aplicarea legii uniforme adică dreptul substanțial uniform nu se aplică decât cu titlul de lex venditionis identificată potrivit dreptului conflictual (unificat) din civitas fori
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de unificare a dreptului conflictual al vânzării internaționale de mărfuri la care sunt părți decât dacă o asemenea convenție conduce la aplicarea legii uniforme adică dreptul substanțial uniform nu se aplică decât cu titlul de lex venditionis identificată potrivit dreptului conflictual (unificat) din civitas fori (stat care este parte la convenția de unificare a dreptului conflictual). Pentru textul celor două legi uniforme și al Convențiilor de la Haga din 01.VII.1964 care le conțin în anexă, v. Y. LOUSSOUARN, J.D. BREDIN
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dacă o asemenea convenție conduce la aplicarea legii uniforme adică dreptul substanțial uniform nu se aplică decât cu titlul de lex venditionis identificată potrivit dreptului conflictual (unificat) din civitas fori (stat care este parte la convenția de unificare a dreptului conflictual). Pentru textul celor două legi uniforme și al Convențiilor de la Haga din 01.VII.1964 care le conțin în anexă, v. Y. LOUSSOUARN, J.D. BREDIN, Droit du commerce international, Sirey, Paris 1969, Annexe XIII, pp. 918 și urm., Annexe XIV
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
b. Iar dacă așa se stabilește internaționalitatea vânzării, rămâne inexplicabil de ce, ex post la o diferență de 6 ani, "având prezentă în spirit" Convenția de la Viena, cele 64 de state invitate la Conferința diplomatică din 1985, dorind să unifice dreptul conflictual al vânzării internaționale de mărfuri (nu este aceeași ca în 1980?!), se mărginesc în privința calificării acesteia numai la premisa fixată în 1980. Contradicția este flagrantă între preambul și art.1 ale Convenției de la Haga. Mai mult încă, ceea ce este paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al Convenției. 14 Evident, de plano redactorii Convenției nu puteau prelua și nici adapta art.1.1.b CVIM: "când regulile de drept internațional privat conduc la aplicarea legii unui stat contractant", căci obiectul Convenției îl constituie tocmai stabilirea normelor conflictuale pentru lex venditionis. La Conferința diplomatică din 1985, mai mulți delegați și-au exprimat aprehensiunea că art.1.b riscă să înglobeze vânzări care nu sunt veritabil internaționale, unii propunând chiar suprimarea textului, dar fără succes; alte propuneri avansau numai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ea se va face prin realizări concrete, care să creeze, mai întâi, o solidaritate de fapt.” Robert Schuman Continent al unor popoare aspirând dintotdeauna la identitate națională și la afirmarea lor economică, politică și culturală, Europa a cunoscut o evoluție conflictuală, caracterizată de rivalități comerciale, coloniale și războaie, ca manifestări ale naționalismelor exacerbate care le-au dominat existența. Ultimii ani au adus o dinamică semnificativă la nivelul Uniunii Europene într-un domeniu aflat încă în curs de consolidare - coeziunea teritorială. Conform
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și a reacționa în mod competitiv, precum și de capacitatea populației și a tehnologiilor de a participa la implementarea schimbărilor strategice necesare. Competitivitatea poate fi susținută numai dacă se menține un echilibru între acești factori care, uneori, pot fi de natură conflictuală.”<footnote R. Feurer, K. Chaharbaghi, „Defining Competitiveness: A Holistic Approach”, în Management Decision, 1994, Vol. 32, Nr. 2, p. 32. footnote> Competitivitatea aduce în prim-plan o serie de abordări axate, pe de-o parte, pe analiza competitivității la nivel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
etc. Auditul proiectelor se circumscrie criteriilor și scopurilor urmărite prin proiect. De aceea, prin audit se urmărește garantarea obiectivității (care presupune obiectivitate în analiza situațiilor controlate, menținerea unui dialog continuu cu persoanele implicate în elaborarea și realizarea proiectului, evitarea relațiilor conflictuale care pot apărea între membrii echipei de realizare a proiectului sau între aceștia și echipa de audit, sinceritate și corectitudine în evaluarea situațiilor analizate etc.); asigurarea confidențialității pe întreaga perioadă de auditare și după aceea (rapoartele auditorului conțin informații referitoare
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
din Europa s-a pus problema succesiunii etapelor de transformare, în sensul ca, în primul rând, să se înfăptuiască măsurile de privatizare, după care să urmeze liberalizarea piețelor, liberalizarea prețurilor, deschiderea spre exterior, sau invers. În ambele situații apar aspecte conflictuale. De exemplu, dacă prețurile sunt liberalizate după privatizare, nu se poate ști dacă evaluarea activelor din întreprinderile ce urmează a fi privatizate este realistă în noul sistem de prețuri. Țările în tranziție spre economia cu piață concurențială se confruntă cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
René Girard 3 pare să confirme critica augustiniană a „păgânismului”. Creștinismul o rupe în mod radical cu religiile sacrificiale care, în lumea veche, sunt rezultatul camuflajului colectiv al dorinței ca rivalitate mimetică. Pentru Girard, motorul violenței este ascuns în natura conflictuală a dorinței individuale. Dorința își găsește întotdeauna obiectul prin imitație. Rivalitatea mimetică provoacă o tensiune socială care face imposibilă orice coabitare. „Descărcarea” energiilor negative ale rivalității se produce prin ritul sacrificial, mai precis prin celebrarea morții unui „țap ispășitor”. Încărcat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
atitudinilor, pozițiilor și intereselor în asigurarea păcii și stabilității lumii, dinamica relațiilor de putere în mediul internațional și activitatea diplomatică a unei țări în plan bilateral, multilateral, regional și global în obținerea performanțelor de politică internă în funcție de evoluția pașnică sau conflictuală a mediului extern 4. Nu se poate vorbi despre politică internațională dacă nu se analizează dimensiunile relației intern-extern. Schimbările din interiorul statelor în plan social, economic, cultural, politic antrenează după sine transformări în poziția statelor față de dinamica relațiilor internaționale. Totodată
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
miză fundamentală care îi ghidează politica externă. Noțiunea de interes național, definită în termenii puterii, este specifică paradigmei realiste.5 Potrivit realiștilor, relațiile internaționale se caracterizează printr-o structură anarhică (absența autorității internaționale asupra statelor naționale) și prin natura lor conflictuală (recursul la forță ca mijloc de reglare a conflictelor de interese interstatale). Războiul se derulează în acest context de relații, unde statele percep în permanență o stare de insecuritate, iar interesul național al unui stat constă în asigurarea securității sale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
definită în termenii influențării "grupurilor mari din lume pentru a se propune scopuri pentru unii împotriva altora"14. Toată politica este putere politică, în sensul că toată politica implică putere. Clasic, studiul politicii internaționale presupune existența statelor naționale cu politici conflictuale, care pun o mare valoare pe independența lor, bazându-se, prioritar, pe forța militară. Statele cu cea mai mare putere militară, numite Mari Puteri, fac regulile în jocul politicii internaționale 15. Trebuie notat că numai câteva state posedă capacități militare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sunt împărțite între diferite școli de gândire în teoria relațiilor internaționale, atunci când se discută despre caracterul de normalitate în viața internațională, natura violenței sau a războiului în cadrul raporturilor interstatale sau între diferite grupuri sociale. Pentru susținătorii concepției raționaliste (realiști), raporturile conflictuale între state sau comunități sunt inerente relațiilor internaționale și sistemelor caracterizate de anarhie. În acest caz, recursul la forță este considerat legitim. În schimb, pentru liberalii instituționaliști contează capacitatea instituțiilor, dreptului și valorilor de a modifica natura raporturilor între state
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în particular, conflictul marchează și viața internațională. Conflictele sunt privite ca înfruntări între actori colectivi asupra valorilor, statutului, puterilor și resurselor și în care obiectivele fiecărui protagonist este de a neutraliza, a slăbi sau elimina rivalii. De regulă, în relații conflictuale intră statele pe subiecte de dispută, cum ar fi: diferend frontalier, negocierea unui tratat internațional (cursa înarmărilor), schimburi comerciale, protecția mediului. De asemenea, statele mai intră în conflict cu rețelele non-statale, teroriste sau mafiote și cu mișcările de guerilă 57
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
conflict și cea de război. Nu orice conflict poate fi imediat catalogat război. Războiul este un tip special de conflict care apelează la violența armată colectivă organizată; el este manifestarea extremă care conduce la un conflict armat. Pentru realiști, natura conflictuală a relațiilor între state în lupta pentru putere (H. Morgenthau), decurge din structura lor anarhică; pentru marxiști, conflictele între statele capitaliste și cele socialiste sunt manifestări ale luptei de clasă (K. Marx); după liberali, conflictele apar ca urmare a lipsei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cele socialiste sunt manifestări ale luptei de clasă (K. Marx); după liberali, conflictele apar ca urmare a lipsei resurselor care conduc pe indivizi la lupta pentru existență. Școala constructivistă respinge premisele deterministe ale concepției raționaliste și caracterul inevitabil al raporturilor conflictuale. Ea pune pe prim plan ideea potrivit căreia caracteristicile sistemului internațional sunt rezultatul unei construcții sociologice, și mai puțin a faptelor imanente și observabile. Actorii sunt analizați ca ființe sociale care construiesc mediul în care ele operează în funcție de propriile lor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
încetare a comportamentelor violente. Rezolvarea conflictului se distinge de managementul crizei prin abordarea sa sociologică și este centrată pe individ și comunitate, în timp ce managementul crizei relevă o logică instituțională și politică. În rezolvarea conflictului există obiectivul de transformare a situației conflictuale, care nu există în politicile de management al conflictului. Totuși, în practică, evoluțiile recente ale politicilor de management al crizei, mai ales în domeniul civil de gestionare a crizei, au condus la o apropiere între managementul crizei și rezolvarea conflictului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
predictibile, însoțită de accentuarea tendințelor anarhice în unele regiuni; susținerea eforturilor statelor în menținerea influenței lor în dinamica relațiilor internaționale, în paralel cu multiplicarea formelor și creșterea ponderii intervenției actorilor nestatali în evoluția acestor relații. În această lume dinamică și conflictuală, confruntarea principală are loc între valori, tradiții și percepții fundamental diferite, între democrație și totalitarism, fiind determinată de agresiunea terorismului internațional de origine extremist-religioasă, structurat în rețele transnaționale, împotriva statelor democratice și forțelor politice din statele angajate în procesele de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
siguranță, o societate organică și un mod tradițional de gândire au precedat societatea închisă și gândirea dogmatică. întreaga schemă a avut o anumită relevanță în momentul istoric în care a fost concepută. în timpul Războiului Rece se înfruntau două sisteme sociale conflictuale, bazate pe două tipuri de gândire. Construită în perioada în care comunismul era la apogeu, schema prezintă echilibrat avantajele și dezavantajele societății închise și ale celei deschise. Nu mi-am ascuns preferința pentru a doua variantă, dar nu am prezis
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
președintele Bush după 11 septembrie ar putea fi explicat prin exploatarea vicleană a evenimentului traumatizant de către guvern. Dar această explicație nu merge destul de departe. Lipsa de interes față de aflarea adevărului exista de dinainte de 11 septembrie. Eu am atribuit-o caracterului conflictual al sistemelor politic și juridic și competiției din ce în ce mai acerbe care domină în toate formele de activitate economică și socială. în 1996, când am decis să pun bazele unei fundații locale, am identificat printre defectele societății americane și admirația excesivă pentru
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
identificat printre defectele societății americane și admirația excesivă pentru succes - măsurat în termeni financiari - în detrimentul valorilor intrinsece. De aceea, am elaborat programe care să sprijine medicina și dreptul ca profesii. Sistemul nostru juridic încearcă să descopere adevărul printr-un proces conflictual, dar, dacă aceia care lucrează în domeniu urmăresc succesul cu orice preț, atunci adevărul are de suferit. Când o societate prețuiește succesul indiferent de mijloacele prin care a fost obținut, mecanismul de apărare împotriva minciunii, înșelătoriei și a altor practici
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
pentru ideile în care cred. Dacă modul de gândire tradițional constituie un monopol intelectual, cel critic poate fi descris ca o competiție intelectuală. Această competiție predomină, indiferent de atitudinea anumitor indivizi sau a unor școli de gândire. Unele dintre ideile conflictuale sunt speculative, deschise criticilor, pe când altele sunt dogmatice, respingând opoziția. Atitudinea critică Atitudinea critică ar trebui să fie mai adecvată circumstanțelor unei lumi variabile decât celor ale unei lumi dogmatice. Opiniile speculative nu sunt neapărat corecte, iar cele dogmatice nu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ale participanților. Acestea este principiul democrației. Pentru ca democrația să funcționeze cum trebuie, trebuie îndeplinite unele condiții, comparabile cu cele prin care metoda științifică a avut atâta succes: în primul rând, trebuie să existe un criteriu cu ajutorul căruia să judecăm ideile conflictuale și, în al doilea rând, este nevoie de o voință generală de a respecta criteriul stabilit. Prima cerință este îndeplinită prin vot majoritar conform constituției, iar a doua prin adoptarea democrației ca mod de viață. Diversitatea opiniilor nu este suficientă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]